952 matches
-
am intrat -Cu verbu-i, care mă lua pe totdeauna-Cel de-a iubi, cu sufletul nevinovat,Să nu mai știu cum e uratul, bizar de lună. Mi- e atat de dor, tăcerea, ca pe-un gong,Să o străbat, într- un zenit clarvăzător,Cu cedrii să vorbesc de tot ce e pe glob,Și să ajung o lacrima pe- al maicii dor.Atât de dor de aurul poienii, de mi- a fostChiar și atunci, cănd măguleam tulpina,Sub care pacea mea avea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
lături tumultos, Umplând mirajul unei clipe, calm răsfrânta, Ademenind frânturi de timp trăit, prinos Iubirii și credinței neclintite într- un vis Ce- avu răbdare, statornic prins într- un cuvânt, Apoi în stoluri lungi cu rimă, născute sub cais. Adie dinspre zenit, un semn divin trimis aicea pe pământ. Te- aștept, azi decantate, gânduri cresc rotund, Vâslesc în ape fumurii, trecând prin nori Spre casă sufletului meu, atins, plăpând De un miracol prins în zori, de subsuori Și legănat într- un scrânciob
PETALE DE HARTIE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380846_a_382175]
-
a ținutului: „O pasăre care zboară între două lanțuri de munți e ceva demn de milă. Pe Bărăgan, aceeași pasăre urcă, cu ea în zbor, pământul și depărtatele lui zări. Întins pe spate, simți cum talerul pământesc se înalță spre zenit. E cea mai frumoasă ascensiune, ce poate s-o facă nevoiașul lipsit de toate.” În Bărăgan, nu ai prea multe de ales, tocmai pentru că el apare ca unul dintre acele locuri ale Pământului, care îți metamorfozează sufletul, trecându-ți-l
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
venit din India iar Balthasar din Africa. Ce i-a mânat pe ei în aceste ținuturi căutând un copil născut într-o peșteră rece și umedă? În timpul acela, o stea a apărut pe bolta cerului stând sus de tot în zenit și luminând nopțile senine în așa fel încât se putea citi bine la lumina ei. Apoi, cei trei prieteni și-au dat seama că steaua e de fapt un semn ceresc și că ceva urma să se petreacă, un eveniment
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
niște țărani veniți pentru prima dată la oraș. Au avut totuși puterea de a recunoaște rafinamentul culturii elene și s-au folosit de ea pentru a-i reda strălucirea în imperiul Romei. Un nor înalt și întunecat se profilă pe zenitul cerului acoperind soarele dintr-o dată și în partea opusă a insulei toți cei aflați acolo putură vedea cum perdeaua unei ploi aprige avea în curând să ajungă și la ei. -Către vile magiștrilor, către vile! spuse Tiberius Thrassylus și curând
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
lături tumultos, Umplând mirajul unei clipe, calm răsfrânta, Ademenind frânturi de timp trăit, prinos Iubirii și credinței neclintite într- un vis Ce- avu răbdare, statornic prins într- un cuvânt, Apoi în stoluri lungi cu rimă, născute sub cais. Adie dinspre zenit, un semn divin trimis aicea pe pământ. Te- aștept, azi decantate, gânduri cresc rotund, Vâslesc în ape fumurii, trecând prin nori Spre casă sufletului meu, atins, ... Citește mai mult Petale de hârtie...Te- aștept cuminte și mă -ncarc de muguriCa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
dau în lături tumultos,Umplând mirajul unei clipe, calm răsfrânta, Ademenind frânturi de timp trăit, prinosIubirii și credinței neclintite într- un visCe- avu răbdare, statornic prins într- un cuvânt,Apoi în stoluri lungi cu rimă, născute sub cais.Adie dinspre zenit, un semn divin trimis aicea pe pământ.Te- aștept, azi decantate, gânduri cresc rotund,Vâslesc în ape fumurii, trecând prin noriSpre casă sufletului meu, atins, ... XXXIII. GUTUIUL, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016. Gutuiul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
-ntuneric, m-apasă și mă strânge cu ură de mijloc. Simt sarea mărilor moarte, pe buzele arse de sete și atunci, mă deștept, sub o ploaie de stele...Toate temerile mele, dispar, luate de vânturi. Punctele cardinale se contopesc în zenit, iar acolo, acolo sus, văd Steaua milenară, veghetoare, incandescentă. Privesc spre munții înalți, spre văile adânci, întunecoase. Universul șoptește în adieri, strigă în vijelii, că exist... Dincolo de ce sunt eu, vibrații adânci îmi spun, că sunt un rod al dragostei
E AȘA DE GREU SĂ IUBEȘTI? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374531_a_375860]
-
rug frumos, purificator, pe care tu să arzi ca un martir tăcut sau ca un sfânt pios între planete purtând cu demnitate cele patru aureole cosmice divine. URANUS De pe Uran, Soarele pare că e beat, căci urcă în spirale până la zenit, mergând așa aproape-un sfert de veac, și iar coboară-n tumbe în sfertul celălalt, spre același loc de unde-a răsărit, strecurându-și razele-i zeroase prin umbra celor douăzeci și șapte de însoțitori rotunzi, (din care Miranda-i luna lui
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
altă vizită, nu atât de rară, dar oportună: umbra Terrei în trecere pe rotundul astrului nopții - eclipsa de Lună... CALEA LACTEE Coloană vertebrală de lumini, bulevard al îngerilor de gheață, vultur cu aripi de praf de stele răstignite în cuiele zenitului ca de-o umbră, eu aud și-nțeleg pulberea muzicii tale... Coloană de aburi cerești ieșiți din respirațiile adânci siderale, vis al himerelor de bezne, silabisind sclipiri gingașe de stele și reverberând ecouri imateriale de pași trăgănați, târâți în lanțuri
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
a fi privit lucrurile și ” foarte de sus și foarte de departe„, dar și foarte ”din adânc”, completează Edgar Papu. Titanismul depărtării, venit poate și de la Hesiod, dar, în mod sigur, și de la dacii noștri, care aveau un cult al zenitului, al înălțimilor reprezentate prin soare și prin munte, se manifestă și prin viziunea asupra vântului. La EMINESCU vântul vine ”din margini de pământ” , răscolește cerul și stelele, le desprinde, furtuna îmbracă proporții cosmice: ”Răsar-o vijelie din margini de pământ
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
iubit din galerii sufletul meu îndrăgostit peste puterile lui așteaptă așteptarea între ferestrele cui știe că nu-I pasă de el și că timpul va șterge rugina depusă în inel cu lacrimi uscate pe obraz ofilit fără amintiri și fără zenit de anghel zamfir dan Referință Bibliografică: sufletul / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SUFLETUL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373452_a_374781]
-
grâu de mărgean și licori purpurii Mângâiați-mă, gânduri cu frunțile voastre bătrâne să-mi înverzească umbletul mai nepământean în muguri timpurii Mângâie-mă, Maestre cu toata creația Ta revelata în visele nopților rupe-mă din vitregul pom dă-mă zenitului Mângâie-mă, prin stelare ferestre altoiește-mă-n piatră deschide-mă larg porților dintre înger și om spune-mă infinitului Referință Bibliografica: Mângâie-mă / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2153, Anul VI, 22 noiembrie 2016. Drepturi de
MÂNGÂIE-MĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373473_a_374802]
-
Uneori nu mă lașai de mână Nici în somn, din vise, nu plecai, Când am însetat mi-ai fost fântână, De-am trecut prin iad tu mi-ai fost răi. Prinde glas muțenia și țipă, Rădăcina prind cuvintele, Mersul spre zenit și-a pus aripa, Înfloresc în noi narcisele. Mi-a fost dor... Te-aș culege din ochiul deschis înspre zori, dintr-un iris de frunze, de iarbă și flori, te-aș sorbi din potirul cel plin de-amintiri, te-aș
ÎNFLORESC ÎN NOI NARCISELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373503_a_374832]
-
Uneori nu mă lăsai de mână Nici în somn, din vise, nu plecai, Când am însetat mi-ai fost fântână, De-am trecut prin iad tu mi-ai fost rai. Prinde glas muțenia și țipă, Rădăcină prind cuvintele, Mersul spre zenit și-a pus aripă, Înfloresc în noi narcisele. Mi-a fost dor... Te-aș culege din ochiul deschis înspre zori, ... Citește mai mult S-a lovit tăcerea de cuvinte,Arde-n foc distanța dintre noi,Vremea ni s-a depănat
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
ea.Uneori nu mă lăsai de mânăNici în somn, din vise, nu plecai,Când am însetat mi-ai fost fântână,De-am trecut prin iad tu mi-ai fost rai.Prinde glas muțenia și țipă,Rădăcină prind cuvintele,Mersul spre zenit și-a pus aripă,Înfloresc în noi narcisele.Mi-a fost dor...Te-aș culege din ochiul deschis înspre zori,... XIII. CE-A MAI RĂMAS, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017. De n-am
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
dragoste, vetust, te înconjor. Arome de gutuie, must sau frunze, Amestecate-n ține prisosesc, Mă-mbăt și gust din primăveri de buze, Ne înălțam, dual, spre dor celest. Pe coapsă ta se-ncolăcesc ger, jaruri, Corăbii mii se-ntorc dinspre zenit, E vară luda pe-ale tale maluri, Tril, luturi adumbrind a infinit . E doar un vis? E timpul... Nu ne iartă! Simt...Tu, frumoasa, știu, mereu vei fi, Iubirea noastră, tandru punct pe hartă, Va încălzi ale iernii sihaștrii. Într-
DIMINEAŢĂ AUTUMNALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371358_a_372687]
-
Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ești,.. Gândul dimineților de vară, O adiere printre Ramuri de caiși, Un pumn de flori, O dulce amăgire, Un zâmbet cald De soare în zenit. Sunt,.. Lacrimi în amurg De toamnă crudă, Un ultim pas Spre zorii altei lumi. Sunt vânt pribeag, Lumina ce apune, Un strop de ploaie, Cântec și cuvânt. Referință Bibliografica: Ești, sunt / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ESTI, SUNT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371426_a_372755]
-
de față, căutând cu o ansa de alun, locul magic unde sunt adânc ascunse „fântâni de vise”, „magie și candoare” pe care și-a propus să le destăinuie, lăsându-ne să-i pătrundem sufletul și gândurile. Pe linia subțire dintre zenit și nadir sau, cum spune chiar titlul cărții „Între cer și pământ”, acolo unde „trecutul poartă valul de mister” (Fântâni de vise). O poezie purtând aură dimineții, după o noapte cristalina, „Când a căzut și ultima ninsoare” (Fântâni de vise
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
de față, căutând cu o ansa de alun, locul magic unde sunt adânc ascunse „fântâni de vise”, „magie și candoare” pe care și-a propus să le destăinuie, lăsându-ne să-i pătrundem sufletul și gândurile. Pe linia subțire dintre zenit și nadir sau, cum spune chiar titlul cărții „Între cer și pământ”, acolo unde „trecutul poartă valul de mister” (Fântâni de vise). O poezie purtând aură dimineții, după o noapte cristalina, „Când a căzut și ultima ninsoare” (Fântâni de vise
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
unelte de ... XVIII. SUFLETUL DUMNEZEIRII - POEME DE DUH. CÂTEVA GÂNDURI DE DUH, de Cezarină Adamescu, publicat în Ediția nr. 1256 din 09 iunie 2014. Să mărginești însăși nemărginirea, să măsori infinitul cu micul tău pas șovăielnic, să întinzi punți de la zenit la nadir - iată ce înseamna a incerca sa pătrunzi cu mintea cea slabă - tainele dumnezeirii. E un adevăr: Duhul Sfânt este o prezență vie în noi: prezenta Sfintei Treimi. Misterul Prea Sfintei Treimi este misterul credinței dumnezeiești, existentă celor Trei
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
Isus Cristos le-a făgăduit apostolilor, El nu ne-a lăsat singuri: ne-a trimis un Mângâietor. Duhul Adevărului revărsat asupra ... Citește mai mult Să mărginești însăși nemărginirea, să măsori infinitul cu micul tău pas șovăielnic, să întinzi punți de la zenit la nadir - iată ce înseamna a incerca sa pătrunzi cu mintea cea slabă - tainele dumnezeirii. E un adevăr: Duhul Sfânt este o prezență vie în noi: prezenta Sfintei Treimi. Misterul Prea Sfintei Treimi este misterul credinței dumnezeiești, existentă celor Trei
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
viața mea-i un cântec triumfal”. (Cântec) Ioan Vasiu conturează metaforic și o descriere sugestivă a femeii, dându-i un sens profund și accentuând însemnătatea sa în această lume. Ea este , în viziunea autorului, “un poem încă nescris” care atinge zenitul prin iubire. Astfel, femeia capătă măreție și valori primordiale în versul său. “femeia-i cuib de cântec și de vis/ femeia al vieții curcubeu/ femeia un poem încă nescris/ femeia al iubirii apogeu”. (Poem nescris) Sărbătorind poezia care i-a
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
Vrancea niște oameni, vrednici de toată lauda!.. În continuare, voi prezenta recenziile celor cinci romane pe care le-am citit. -II- Caii doctorului Chirtoc (romanul „Amintiri de pe ultimul drum”-editura Salonul Literar, 2013) Moto: „Sunt caii mei veniți de prin zenit Plutesc spre cer-pegași înaripați Nobile făpturi zburând spre infinit Mai calzi, mai puri, mai mândri, mai curați!” Constantin Toma Subiectul acestui roman este dureros: la câțiva ani după evenimentele din 1989, într-un sfârșit de februarie, vine în România un
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
doar mă trezesc continuu privindu-mă cum agit steaguri mici pe care cineva a scris ilizibil toate poemele, toată proza pe care încerc să o aștern poetic sau nu, pe filele mersului înainte. Victor mă așteaptă mereu între nadir și zenit râzând sub coiful lui ascuțit. Pare că tot ceea ce gesticulez cu brațele, cu întregul corp fizic seamănă cu mișcările păpușii din lemn pe care el cu atenție o dezmembrează uneori în fața mea ca să-mi arate mecanismele propriei gândiri. Eronată sau
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]