821 matches
-
e încă albastru, un albastru intens, de sfârșit de vară, cu nori albicioși, transparenți și subțiri. Este o dimineață limpede și răcoroasă. Sălile de clasă sunt goale. Unde sunt elevii? Au uitat că e 15 septembrie? Aud ciripit vesel și zglobiu .Păsările verii. Mai tare și mai tare... Hei, dar nu sunt păsări, sunt elevii! Iată-i, au umplut curtea școlii care până adineauri părea uriașă și acum este, dintr-o dată , neâncăpătoare. Nu sunt singuri, au venit și părinții și bunicii
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
artă, în care parodia și sublimul se condiționează și se amplifică mutual, l-a atins Topîrceanu în Fragmentul apocrif din Odiseea. Tonul homeric și insinuarea licențioasă de un haz superior culminează în versuri de o superbă și grațioasă viziune : Unde zglobii împrejur clipotind se-nălțau curioase, Nava plutea ușurel, fără pilot în lumină. Valuri fugeau după valuri spre țărm depărtat călătoare Cerul era liniștit - marea pustie și verde. Morala greierului Cea mai celebră poemă a lui Radu Boureanu e Anna Maria
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Dode era un om bun și îi lăsa pe toți să pună mîna pe schijă, să o pipăie, dar mai ales pe el, așa că schija era numai bună pentru joacă. Îi plăcea tare de tot să o simtă cum saltă zglobie, acolo, sub piele, ca și cum ar fi fost ceva viu, dar puternic, și cum îi alunecă precum un animăluț abil printre buricele dege telor. Simțea cum freamătă și deodată zvîc ! și nenea Dode rîdea și nu mai putea de plăcere. Joaca
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de acestea, o boabă de rouă. John Wayne Bobbitt se odihnea acum, cu masca de oxigen pe față și cu penisul la locul lui. O minune a chirurgiei moderne. Aparatele piuiau încurajator : „Piu ! Piu ! Piu !“. Punctul luminos de pe ecran plutea zglobiu, executa mici piruete și lăsa în urmă o dîră verzuie. Rezerva de spital în care stătea era bine luminată și aerisită. Oricum, dimineața aceea frumoasă de martie făcea ca toate lucrurile să capete un aer de prospețime. Peste numai un
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dorm, Iani în sufragerie, Chirana în patul meu... Unde ești, Monica? Am închis radio[ul] și îți scriu la lumina scundă și modestă a becului albastru al pomilor tăi de Crăciun. Nu va fi rămas poleit pe el râsul tău zglobiu din toți anii trecuți? Azi, orânduind camerele pentru noua repartiție, am deschis armoirul și am găsit în partea dulapului rochile tale, așezate de tine: rochia sac și cea betterave, cu un ac cu gămălie în ea, pus de tine. Cred
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
La cuvântul "Brazilia" pandantivul cel mai des folosit e "cafea"! Este cunoscută povestea cu păstorul de capre din Abisinia (Etiopia de azi), care a observat că patrupedele care mâncau fructele unui arbust începeau să "danseze", erau mai vioaie și mai zglobii. De aici până la licoarea ce făcea deliciul snobilor din bătrâna Europă și din "Lumea nouă" a fost cale de un secol. Cultura cafelei în Brazilia a început prin 1727, când un militar brazilian a adus câteva "semințe" și butași din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de-a rostogolul, se desfăcu la gură, pentru că în graba plecării la drum, Domnul cel Mare nu-l legase tocmai cum trebuie, și-l răsturnă. Iar toate darurile I se prăvăliră de-a dreptul în râul ce se se ducea zglobiu și frumos gâlgâitor, la vale. Marele și Bunul nostru Creator, s-a așezat pe un colț de stâncă să-Și revină din sperietură, privind dezolat la risipa ce făcuse. Râul, neștiutor a luat frumos cu el și a dus mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a neamului nostru pentru atât amar de vreme de pe panopticul multimilenarei sale istorii, va fi explicată destul de plasic de filologul și istoricul român Sextil Pușcariu care compară poporul român cu-n râu de munte care după ce izvorăște și-și poartă zglobiile și limpezile lui ape la vale o bucată de vreme, deodată trece sub frunziș, găsește o crevasă în munte în care se strecoară și dispare discret, ca să apară mult mai la vale, mai bogat în ape, mai învolburat, dar la fel de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în vedere cu precădere raporturile sintactice sugestive și topica aici, inversiunea ,,Gerilă-Moșu" (,,dacă ar fi fost Moș-Gerilă, muzica versurilor nu ar mai fi fost la fel de frumoasă") pretext pentru actualizarea exercițiului-joc cu rime (moșu' roșu, Crăciun bun, sus pus dus, copii zglobii, nori zori etc.); în cadrul altor activități, Jocul rimelor, Găsiți rima!324 etc. se pot constitui în secvențe de sine stătătoare, pregătind etapa de creare de texte în versuri de către copii; * jocul vizual auditiv motric olfactiv este avut în vedere prin
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
pantofar. Înapoiat din armată și război, la care participase ca pionier genist, la luptele pentru traversarea Tisei și eliberarea Budapestei În 1919, fecior bine făcut, muncitor și tăcut, șusterul Liuca i-a căzut cu tronc Mamei, Saveta Munteanu, o fetișcană zglobie, de nici 16 ani, vrednică și plină de viață. La Înjghebarea tinerei familii cred că o influență favorabilă a avut-o și Bunica Raveca Lenghea, conviețuitoare cu Bunicul rămas văduv, vecină cu mătușa Ana Chisăliță, una dintre surorile Bunicului, pe
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
nu cer nimic și nu au nimic de oferit, dar care trăiesc și ele, sărăcăcios și cenușiu. Cine însă pricepe sufletul lor, dincolo de cenușiul vieții?! Din gândurile mele mă trezește însă imaginea unor terenuri mari cu porumb peste care cade zglobie apa din furtunele și țevile sistemelor de irigație. Oare așa analizau zona și pelerinii de odinioară? Nu știu. Poate se gândeau la ce au lăsat acasă, cu inima împărțită între locurile natale dragi și locul, caput mundi, al Sf. apostol
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
am ajuns sus. De acum pot scrie, suntem la o înălțime apreciabilă și datorită superbei zile (cerul e senin) soarele se oglindește în lacurile de pe pământ care par (lunguiețe, cum sunt majoritatea) niște virgule bizare, azurii, intrând într-un dialog zglobiu cu o geană la fel de strălucitoare de la orizont, astfel încât pare că micile întinderi de apă s-au urcat pe cer, pământul nemaiputând fi văzut din cauza luciului lor. Emoțiile sunt legate atât de zborul lung pe care avem să-l facem până
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
toate obiectele și voinic și frumos. Și atunci a zis dl profesor de matimatică V.Teodoreanu: "rău a făcut directorul vostru când a zis că sunteți țărani obraznici și impertinenți. Voi sunteți băeți vrednici și de, tinereța așa-i, mai zglobie și mai neastâmpărată ". Și cel mai bun profesor a fost el, nu te nota rău dacă nu știai, nu te distrugea. Și când am plecat la Școala normală în clasa I în septembrie în toamna lui 1900, am lăsat acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
oamenii îi mai ziceau Ciobănosu, că era foarte bărbătos. Când am venit acasă de Crăciun, am găsit pe bunica Ancuța, mama mamei mele, foarte slăbită și cu un chic de suflet. Tușea foarte tare și se înădușea. Nu mai era zglobie și veselă, cum am știut-o eu la început, era foarte supărată și ca vai de ea ! Mi-a spus să mă duc pe la ea când voi pleca la școală, la Iași. Și m-am dus, m-a sărutat, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
foarte deștept chiar și fudul și a fost și vicepreședinte al Camerei Deputaților și a fost cununat de Ioan Mitru, fostul director al Școalei Normale "Vasile Lupu "din Iași. Pe soția a doua o chema Marița, era foarte frumoasă și zglobie. Și a avut cu ea 2 băieți, Mihai care s-a împușcat în vara anului 1907 că-i lipseau 200 lei de la casieria Regimentului, băet foarte frumos și cânta foarte frumos și deștept, dar bețiv. Și două fiice Laurența și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
8 scaune Vasile Călugărescu flăcău f. frumos care era vatav, cu fiica Lențuca a notarului Vasile T. Grumăzescu. Fată f. frumoasă, voinică și deșteaptă, care avea atunci 22 ani și eu 20 de ani. Dar azi Lențuca cea frumoasă și zglobie, doarme somnul cel de veci în cimitirul bisericei din Oprișeni. Are 2 ficiori preoți și 1 învățător și 1 factor poștal. A fost măritată cu Vasile Iordăchescu care a fost perceptor fiscal și pe care eu l-am cunoscut din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de satul natal în care fusesem atât de fericit, ca orice copil la vârsta mea. Plecasem de acasă temător, cu pași șovăielnici, să înfrunt o lume necunoscută și mă întorceam acum matur, maturizat înainte de vreme! Nu mai eram acum copilul zglobiu și inventiv în jocurile copilărești de altădată, ci pășeam atent la lumea din jur și aproape că-mi studiam atitudinea și comportamentul față de lumea satului și chiar față de colegii și tovarășii mei de joacă și de zbenguială. Uniforma mea școlară
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
miel, colorată ca un ou de Paști și luminoasă ca Ziua Învierii!“ Sau „E-n somn de sălcii un vis de răstignire (?!), e plâns de miei și plaiuri cu verdeațăă“ (probabil o referință codificată la friptură și salată). Avem și zglobii încercări de „romgleză“: „Mi-am făcut Wishlist-ul de Paște. Te vreau pe tine“ (după care se cere un „reply“). Avem și abile tentative de captatio vag erotic: „Urez întotdeauna «Hristos a înviat!» persoanelor frumoase și inteligente “ (constat că, în mod
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în devălmășie. „Plăceri vinovate“ Din păcate, nu apuc să mai ascult radio decât foarte rar. Când sunt la volan de pildă, profitând de amplele răgazuri oferite de traficul metropolitan. Știu că există o mulțime de posturi, care de care mai zglobii, mai știu câte ceva despre excelentele emi siuni culturale ale doamnei Teodora Stanciu, dar, în general, n am datele necesare pentru a emite judecăți definitive despre prestația unei instituții care, în copilărie, mi-a marcat decisiv formația culturală. Uneori, primesc totuși
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
moderatorii deplâng catastrofe naționale ireparabile printre glumițe, replici „haioase“, piruete jucăușe. Suntem specialiști în hazul de necaz. Doliul de fond se arborează într-o atmosferă de bună dispoziție telegenică. Cei din platou, când bosumflați, când șmecheri, când apo caliptici, când zglobii, se simt bine. Cu alte cu vinte, cum spunea cineva, situația e tragică, dar nu e serioasăă Ziarele știu să facă o nonșalantă selecție între știri importante și știri vandabile. Orice informație e cântărită după eventualele ei conotații politice și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Capitalistul român La el acasă, adică în țările dezvoltate, capitalismul încearcă să se reformeze, dezvă țându-se de rutina proprie. Caută soluții noi, își exersează imaginația, își regândește principiile, riscă, se recalibrează. La noi, capitalismul e în faza bolilor infantile. E zglobiu și iresponsabil. Imită un model care nu mai există decât în închipuirea întreprinzătorilor locali. Kjell Nordström și Jonas Riddersträle, doi experți suedezi care au conferențiat și la București, definesc această imitație provincială a capitalismului drept „capita lism karaoke“: muzica e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în jurul mesei din bucătărie. În sfera „informalului“ intră, obligatoriu, stilul haios (engl. „funny“). Vorbitorul are o bună dispoziție indemo labilă. Totul e OK, nu trebuie să ne facem probleme, nu trebuie să devenim patetici. Mica bășcălie, glumița „de gașcă“, volubilitatea zglobie sunt de rigoare. Titlul conferinței, sau al comunicării, trebuie să conțină o poantă, un ce provocator, un șiretlic vesel. Nici o expunere fără o componentă de „entertainment“. O altă trăsătură caracteristică a pedagogului de școală nouă este apetitul pantomimic. Omul n-
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
e o închisoare sau ce?" Ar vrea să telefoneze măcar. Cu neputință, de vreme ce nu are acordul Cléei. "Și unde e Cléa?" Doamna Sinus schițează un gest de neputință. "Nimeni nu știe unde e Cléa!" Brusc, Cléa dă năvală, smeadă și zglobie, dar se preface că n-o vede. Ea o apucă de braț, îi spune că trebuie să plece sau cel puțin să telefoneze. "Mai târziu, nicio grabă", zice plictisită Cléa, care răscolește într-un sertar, nu găsește ce caută și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
legendele rostite cu teamă în glas și priviri nu sălășuise vreodată prin acele locuri, din câte spuneau bătrânii cetății care văzuseră multe și, mai ales, auziseră multe de la înaintașii lor, iar vremurile minunate în care poveștile țineau ciulite urechile copilandrilor zglobii trecuseră și ele ca și cum nici nu ar fi existat vreodată... Duse aparatul de fotografiat la ochi și trase, rapid (clic, clic), câteva cadre. Îi plăceau prim-planurile, încerca să surprindă detalii diverse peste care privirea ar fi trecut cu indiferență
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de aceleași glume, de aceleași reacții, de aceleași discuții. O descurajare inexplicabilă i se strecurase treptat dinspre creier în tot corpul. Toată vânzoleala fusese în van. Toate încercările lui de a reveni la vechiul lui mod de viață, ușuratic și zglobiu, eșuaseră lamentabil - cel puțin pentru el. Nu mai simțea aproape nici o legătură cu ei. Se purtau anapoda, alergau în neștire, fără să știe ce vor. Zăcuseră cu toții pe pături, adormiți după petrecerea din noaptea trecută. Apoi își luaseră rămas-bun, zgomotoși
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]