9,311 matches
-
realizate cu mijloace de comunicare combinate. Se vor premia proiectele, nu autorii, ceea ce înseamnă că un jurnalist poate candida cu mai multe proiecte. Vă vom informa în curând despre modalitatea de selecție, de nominalizare și de acordare a punctelor. UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA
UZPR instituţionalizează conceptul de „proiect jurnalistic” [Corola-blog/BlogPost/94015_a_95307]
-
În ultimul timp, deseori am fost întrebat: „Domnule Lădariu, care-i, azi, rostul presei și ce face ea din 1990 încoace? De ce scrieți?”. N-am să vorbesc în numele presei și a ziariștilor, în general, n-am acest drept, n-am s-o fac, iar în rândurile care urmează mă voi referi doar la ce cred eu, care am lăsat în urmă 56 de ani de când port condeiul, și ce facem noi la
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
răsturnată și totul este posibil! Mai ales pe placul guvernanților de azi, cărora nu le mai pasă de nimic! O condiție esențială a gazetarului de azi, pândit de atâtea pericole, este aceea de a nu fi un fricos. Un mare ziarist al tuturor timpurilor, Walter Lippman, sfătuitor pentru patru președinți americani, spunea: Și tot el preciza: „Ca om, și gazetarul poate să greșească. Dar să n-o facă niciodată intenționat, cu bună-știință!”. Ce-i mai trebuie, în zilele noastre, unui ziarist
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
ziarist al tuturor timpurilor, Walter Lippman, sfătuitor pentru patru președinți americani, spunea: Și tot el preciza: „Ca om, și gazetarul poate să greșească. Dar să n-o facă niciodată intenționat, cu bună-știință!”. Ce-i mai trebuie, în zilele noastre, unui ziarist? Pe lângă talent, acel har cu care l-a înzestrat Dumnezeu, să dovedească o vastă cultură. Să fie bine informat și să cunoască realitatea. Să fie un intelectual, un prefesionist citit. Și, esențial, să cunoască bine gramatica românească, sub acel îndemn
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
sub acel îndemn al lui Nenea Iancu Caragiale: „Cinste și gramatică!”. Fără cinste și gramatică, fără o vastă cultură, atât de necesare, foarte greu îi va fi unui purtător de condei în această dificilă profesie. Dacă nu îndeplinește aceste condiții, ziarist adevărat nu poate fi! Este o grea meserie. Gazetăria îți cere o dăruite totală. Și o neîntreruptă luptă pe baricada interesului național și a adevărului. Trebuie să iubești această meserie, să dovedești respect față de cititori. Și inspirație. Cititorii noștri au
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
paginile cotidiene. Și ar mai fi acea necesară întoarcere, măcar din când în când, spre publicistica lui Eminescu, model și dascăl pentru noi, cel mai mare gazetar al tuturor timpurilor. Eminescu trebuie cunoscut, și ca poet național, dar și ca ziarist, prin inteligența abordării temelor, pentru accentul lui polemic, cu toate ideile sale într-o actualitate privind din trecut spre politica românească de azi. Deschizând la orice pagină publicistica eminesciană, ai senzația că acele rânduri parcă azi au fost scrise! Oare
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Jurnaliști cunoscuți, sau mai putin cunoscuți, unii dintre ei membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, printre care Cornel Nistorescu, Alexandru Mironov, Benone Neagoe, Ion Petrescu, Miron Manega au scris deja, în publicațiile lor, pe bloguri ori pe site-ul nostru, despre aservirea față de interese economico-politice a presei din România, despre embargo-ul
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
bloguri ori pe site-ul nostru, despre aservirea față de interese economico-politice a presei din România, despre embargo-ul practicat de televiziunile din România, în cazul Roșiei Montane, pentru că lozincile din piață le ating stăpânii politici sau contractele de publicitate. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România nu poate rămâne indiferență față de orizontalizarea valorilor și manipularea grosolană pentru a obtine senzaționalul cu orice preț. Conducerea trustului “Intact” a atins culmea manipulării în seara de 18 septembrie, când, în cadrul emisiunii “Sinteză zilei”, realizatorul ei, Mihai
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
mort! Ciuvică, ești mort!”. Cuvintele sunt afișate pe ecranul mare din platoul “Sinteză zilei”. Obișnuit să manipuleze opinia publică până într-acolo încât nici el nu mai pot face diferența între realitate și ficțiune, Mihai Gâdea afirmă că cei patru ziariști ar fi fost amenințați, printr-un mesaj, că li se poate întâmpla ceva rău. Gâdea nu îl identifica pe autor, doar îl prezintă într-o fotografie luată de pe Facebook, dând mâna cu un alt participant la proteste, jurnalistul Cristian Neagoe
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
la rubrica „actualités régionales”, pentru care îi mulțumesc și îi rămîn îndatorată. Prima parte în ghilimele reprezintă traducerea textului din tăietura de ziar alăturată, iar partea a doua, punctul meu de vedere asupra gravelor ironii pe care își pune iscălitura ziaristul francez, de la care aștept cu drag o explicație, dacă are curaj și răspunsuri convingătoare. De peste două decenii, francezii s-au întrecut prea mult cu gluma pe seama românilor. Ajunge! „Ortodocșii sărbătoresc Crăciunul într-un mare spirit de deschidere. Un ușor aer
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
de origine slavă), română, engleză, franceză... Slujba a atras și non-ortodocși, încântați de schit datorită măreției cântărilor sau datorită ornamentelor. Trebuie spus că ortodocșii favorizează un spirit de deschidere care seduce mai mult decât atracția locului.” Pentru derută, la sfîrșit, ziaristul aruncă, un pic de poleială, adică, ornamente și seducție. Domnule ziarist, nu la cele două elemente se reduce Ortodoxia! Vestul are probleme uriașe cu minoritățile și pe cît se prezintă el de democrat, pe atît e ros de ură și
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
încântați de schit datorită măreției cântărilor sau datorită ornamentelor. Trebuie spus că ortodocșii favorizează un spirit de deschidere care seduce mai mult decât atracția locului.” Pentru derută, la sfîrșit, ziaristul aruncă, un pic de poleială, adică, ornamente și seducție. Domnule ziarist, nu la cele două elemente se reduce Ortodoxia! Vestul are probleme uriașe cu minoritățile și pe cît se prezintă el de democrat, pe atît e ros de ură și de ipocrizie. E firesc să fie la fel și pentru francezi
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
să fie la fel și pentru francezi: dacă te urci într-un autobuz în Tours, de exemplu, jumătate din călători sînt străini de neamul, de limba și de credința francezilor. Prin urmare, putem înțelege de ce unii francezi, cetățeni simpli sau ziariști pot fi deranjați de auzul cuvintelor neînțelese. Deschiderea umanistă înțeleasă în sens eronat duce la tulburare în societățile vestice și continuînd, pare că va avea tot felul de consecințe antiumane pentru ambele părți. Estul nu are această problemă, ba mai
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
primește cetățeni, muncitori și cumpărători, Biserica primește credincioși, postitori și milostivi; societatea cere pașaport, Biserica cere mărturisire de credință (botez). Hristos spune: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi” (Matei XI, 28). Ziaristul francez mai notează că non-ortodocșii sînt atrași de Biserica ortodoxă, însă nu înțeleg motivul atracției. Dacă oamenii ar fi vrut „cîntări mărețe” ar fi mers la operă; dacă oamenii ar fi vrut „ornamente” ar fi mers în palatele Loarei. Biserica
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
în care îl criticasem violent pe ultimul venit dintre poeții lozincarzi"... O altă amintire concretă e notată în aprilie 1943. E vorba de o directivă dată cu un deceniu în urmă de conducerea PCR : de 1 Mai 1933, celula de ziariști și scriitori comuniști trebuia să apară în Piața 8 iunie, cu steagul roșu în frunte. Bineînțeles, toți cei prezenți la ședință au semnalat inutilitatea unei asemenea manifestații, riscul zadarnic, lipsa de discernământ a Partidului care-și lua riscul de a
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
fond, gazetăria sportivă nu e nici sora handicapată a Jurnalismului cu majusculă, nici un produs de subcultură adresat unor inși mărginiți, certați cu gramatica și cu mintea muiată în trascău. Ovidiu Ioanițoaia a reușit să crească la Gazetă un snop de ziariști iuți la minte și condei, verticali, informați și curioși să afle și ce se întîmplă, de pildă, în literatură. Cît despre colaboratori, ei se numesc într-o ordine aleatorie Traian Ungureanu, Radu Cosașu, Adrian Cioroianu, Radu Naum (plus Tudor Octavian
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
intelectuali în vogă în căutare de devoți, homosexuali exicitați de duhoarea cărnii proaspete, visători, inocenți, politicieni și înalte grade militare cu soluții pentru următorii o sută de ani, martori ai lui Jehova, vânzători de fleacuri, escroci, predicatori ai Armatei Salvării, ziariști specializați în mizerie și copii sidatici, spioni, traficanți de droguri, proxeneți, propagandiști zeloși ai capitalismului triumfător... Fusesem printre plângăreți. Nu mai plânsesem politic din 1968, un scâncet de fapt, când Ceaușescu condamnase invadarea Cehoslovaciei, dar în 1989 și în anii
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
cultural), martor la boom-ul tehnologic și cultural dintre cele două războaie mondiale, contemporan al bătrînului Slavici, al maturilor Nicolae Iorga, Nae Ionescu, Liviu Rebreanu, Eugen Lovinescu, Tudor Arghezi (deși nu debutase în volum era unul dintre cei mai redutabili ziariști ai vremii) G. Călinescu și al foarte tinerilor Eugen Ionescu și Emil Cioran. Întoarcere în Bucureștiul interbelic este o apariție editorială de excepție. Autoarea ei, Ioana Pârvulescu, merită toate felicitările.
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
Visul de a deveni scriitor trăit la vederea unei tipografii pare perfect firesc pentru un adolescent. O înlănțuire fericită a lucrurilor se și petrece cu un personaj al lui Preda, este vorba, desigur, de Ștefan al lui Parizianu. Ștefan devine ziarist, un cuceritor al orașului, de pe o zi pe alta, după ce doar cu numai câteva zile în urmă umbla fără rost pe ulițele satului său. Un tinerel, despre care nimeni nu putea să spună dacă este prost sau deștept, este descoperit
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
că respectivul comisar-șef nu se ocupa de delictele "politice", de "atentatele" la siguranța statului. Se cuvine a menționa că anunțul poliției nu stîrnește nici un ecou în presa bucureșteană. În schimb, se înregistrează unul în cotidianul ieșean "Moldova", unde un ziarist antisemit, ascuns sub pseudonimul Gh. Sânger, își exprimă indignarea în articolul Cazul Sorana Gurian. Aici citim: "Uitasem cu totul de obscura existență a proprietarei pseudonimului literar [...] O credeam fugită din timp în tovărășia multora dintre coreligionari și otrăvitori de suflete
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
literar, trîmbițat cu surle și țimbale în paginile în cuprinsul cărora erau înjurați metodic scriitorii autohtoni..." Cum Sorana Gurian debutase în ziarul "Lumea", în 1937, și nu colaborase nici la "Iașul"23, nici la "Jurnalul literar", e limpede că informațiile ziaristului sînt deficitare și că utilizează "cazul" pentru a lovi altă țintă, pe G. Călinescu și, mai ales, pe G. Ivașcu. Acesta, cu "Manifestul" său, e vizat și în alte "însemnări" publicate în numerele următoare 24, în care se mai pomenește
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
său din România", scriitoarea pomenește, în schimb, o altă traducere - Ce-i de făcut? a lui Cernîșevski, precum și un volum din nuvelele lui Cehov !) Se cuvine însă a preciza că Sorana Gurian nu figurează în lista celor excluși din Sindicatul Ziariștilor în octombrie 194747, unde sînt prezenți, printre alții, cei doi cunoscuți critici. Iar cu o lună mai devreme, prezența ei era remarcată la o ședință a Societății Scriitorilor Români 48. Eliminarea" Soranei Gurian din presă devine totală abia în decembrie
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
lui semnificativă. Acest scriitor este un combat-tant (așa se autodenumiseră cei din grupul de la Combat), se implică în ceea ce se întîmâplă în jurul lui. Cu siguranță, din scrierile sale jurnalistice se poate extrage o deontologie valabilă oricând. Dar a fi un ziarist obiectiv nu presupune lipsa de implicare, ci mai degrabă să dai Cezarului ce-i al Cezarului, tocmai în numele justiției, moralei, libertății. Cezarul este în contextul de față acea parte din Camus supusă îndoielii, fricii, suferinței, absurdului, experienței dureroase pe care
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
la criza culturii, declanșată de Virgil Ierunca prin faimosul articol din 1946 și susținută de Ion Caraion, Vladimir Streinu, T. T. Braniște, Călin Popovici, Mircea Alexandru Petrescu și de alții, au fost și altele în care nu puțini scriitori și ziariști democrați s-au angajat, colaborând riscant la "Dreptatea", la "Viitorul" sau la alte gazete ale opoziției, în condițiile unui climat politic mereu tensionat și în proces de degradare. Chiar Tudor Arghezi, despre al cărui colaboraționism s-a bătut atâta monedă
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
Prelipceanu, Dinu Flămând, Leo Butnaru, Grete Tartler, Ioan Es. Pop, Gabriel Chifu, Ioan Groșan, Bogdan Ghiu, Marius Tupan, Ioan Flora și, bineînțeles, Eugen Uricaru însuși. Este prezentă și eminenta traducătoare Antoaneta Ralian, ca și alți traducători, cărora li se adaugă ziariști, fotoreporteri, redactori de la Radio, operatori TV. Scriitorii străini, care predomină numeric, sunt cazați la hotelul "Arad", iar românii la vila "Zaharia Stancu". Zilele de 20 și 21 septembrie sunt rezervate lucrărilor unui amplu colocviu pe tema Inter arma silent musae
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]