616 matches
-
Tofan, frații Aurel, Victor și Leca Morariu, Constantin Berariu, Maximilian Hacman, G. Rotică, Const. Loghin, Luția, V. Gherasim, D. Marmeliuc, E. Diti Tarangul, N. Tcaciuc - Albu etc., de la care, ne permitem a adăuga, alte condeie care au făcut cultură și ziaristică de profesie: V. Grecu, V. Loichiță, R. Cântea, G. Voividca, C.V. Șesan, A. Dorofteiu, Al. Ieșan, D. Torouțiu, N. Simionescu, T. Cernăuțeanu, I. Nichitovici, Gr.N.Nandriș, N. Cartojan, Al. Procopovici, Emilian Slușanschi, Traian Brăileanu, Nicolai Cotos, Aurelian Voronca, Em. Grigorovitze
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din astfel de documente, unul sau mai mulți istorici literari vor putea scrie adevărata, trista și tragica istorie a impunerii realismului socialist și a luptei ideologice conduse de partidul unic în contra literaturii naționale. (Convorbiri literare, nr. 12, decembrie, 1998) ÎNTRE ZIARISTICĂ ȘI LITERATURĂ Pamfil Șeicaru, pamfletar temut, contestat vehement, dar și adulat de cei interesați sau șantajați de el, folosit drept prototip pentru personaje ignobile de roman, de cîțiva dintre cei mai importanți prozatori români (Rebreanu, Agîrbiceanu, Marin Preda), se naște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
interesant doar ca gazetar, domeniu în care răutatea viscerală putea fi pusă fără opreliști în valoare. Simțul său înnăscut pentru examinarea și trăirea faptului cotidian n-are egal decît la puțini confrați din epocă". Aflat într-o permanentă pendulare între ziaristică și literatură, Pamfil Șeicaru a știut să le servească pe amîndouă cu aplicare și devoțiune, dar mai presus de toate și-a închinat energiile cauzei naționale. (Convorbiri literare, nr. 3, martie, 1999) G. CĂLINESCU ÎNTRE AUTONOMIA ESTETICULUI ȘI ANGAJAMENTUL PARTINIC
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
12 CARTEA NEAGRĂ A LITERATURII / 15 TEROARE ÎN NUMELE POPORULUI / 20 NOUA MITOLOGIE ȘI POEZIA CONTEMPORANĂ (DE LA A. TOMA LA A. PĂUNESCU ȘI RETUR) / 24 CUM ÎȘI CÎNTAU POEȚII CONDUCĂTORII COMUNIȘTI / 30 SCRIITORUL ȘI SECURITATEA / 33 SCRIITORII ÎN CAZARMĂ / 39 ÎNTRE ZIARISTICĂ ȘI LITERATURĂ / 45 G. CĂLINESCU ÎNTRE AUTONOMIA ESTETICULUI ȘI ANGAJAMENTUL PARTINIC / 52 VIRGIL IERUNCA, O CONȘTIINȚĂ CRITICĂ A EXILULUI / 65 DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE / 81 DESPRE UN PROCES CARE N-A MAI AVUT LOC / 92 TRAGEDIA PITEȘTI / 103 UN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
modalității de a avea còpii după scrisorile mai interesante. Poate un microfilm? În sfârșit, voi scrie câteva pagini despre C. Sturzu, pentru monografia pe care o preconizați . Aceasta la Începutul anului viitor. Nu voi Întârzia prea mult. Pentru activitatea sa ziaristică e bine totuși să consultați o broșură tipărită de Biblioteca municipală Bacău (Gh. Pătrar, Publicațiile periodice băcăuane Între 1867-1967). La paginile 80-81 se dau referințe asupra ziarului „Moldova” de sub conducerea lui C. Sturzu - profesor. Ziarul s-a tipărit la Bacău
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Europa de la fereastra vagonului Cronica unui periplu literar Jurnal pe două voci Vasile Gârneț (n.1958, Hănăsenii Noi, județul Lăpușna, Basarabia) a absolvit Facultatea de Ziaristică a Universității din Chișinău în 1983. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și România și membru al PEN Club. A fost redactor de carte și redactorșef la Editura Hyperion din Chișinău, iar din 1994 este director al revistei Contrafort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate(eseu, publicistică, Editura Polirom, Iași, 2005, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, nominalizare la Premiul Uniunii Scriitorilor din România) Vitalie Ciobanu (n. 1964, or. Florești, jud. Soroca, Basarabia) A absolvit Facultatea de Ziaristică a Universității din Chișinău, 1986. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și România și președinte al PEN Club Moldova, membru al Grupului pentru Dialog Social. A fost redactor de carte și redactor-șef la Editura Hyperion, iar din 1994
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
zic de Casa Poporului. Sunt multe exemple de succes de pro și contra. Eu nu cred că m-aș fi putut adapta ălora. Deși prin '78 sau '79 m-am bucurat de succes la ședința Cenaclului literar al Facultății de ziaristică din cadrul Academiei "Ștefan Gheorghiu". Nu am citit, așa cum s-ar putea crede, poeme cu tovarășul sau tovarășa, Patria și Poporul. Boul și vițelul. Dimpotrivă! Am fost chiar șocat de participanții rebeli ai acelui cenaclu. Țin minte că a fost o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că "noile rute exegetice" pot dezvălui destule sensuri ascunse încă ale acestei opere. În consecință, este partizanul lecturii contextuale, pentru a putea descifra în acest mod epoca în care a trăit și a scris ("care i-a hrănit îmbelșugat opera ziaristică") și tocmai de acea, scrierile sale trebuie citite cu un ochi critic, având oarecare înțelegere față de zelul celor care, răscolind arhive și colecții de jurnale din epocă, încearcă a impune o altă imagine a gazetarului. Totuși, "e puțin probabil că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Dobrogeanu Gherea și Ilarie Chendi, M. Sadoveanu și Panait Istrati, N. Davidescu și M. Săulescu, Emanoil Bucuța și atâția alții, fără a mai pomeni de gazetari, toți certați cu școala și cultura oficială și de aceea, poate, deveniți apți pentru ziaristică, care cere Înainte de toate ușurință și mobilitate. și mai aveam un profesor la Sf. Sava care ne-a Învățat un lucru care iarăși nu se-nvață În școli și nici din cărți: acel res pect, prin exemplul propriu, al Împlinirii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu reclamele comerciale atât de vii. Faptele din trecut, În cruditatea lor cea mai măruntă, au cel puțin un farmec retrospectiv și nostalgic, pe câtă vreme ideolo giile și comentariile... Cât de puține scapă naufragiului obștesc! Din care, totuși, articolele de Înaltă ziaristică, nemaiîntâlnite prin presa noastră și semnate de C. Rădulescu-Motru, sau coloanele cu versuri, proză și cronică ale lui Emanoil Bucuța, mândria generației noastre, și, mai ales, acea mireasmă de tinerețe veșnică plutind peste pagi nile Ideii Europene - prezen tate cititorilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
amintim lucruri care ne-au însoțit anii tinereții când, abia ieșiți din adolescență, ne avântam pe pieptișul abrupt, dar atrăgător, al publicisticii, la ziarul bârlădean Steagul roșu. El, junele din Priponeștii Tutovei care încă nu-și pusese pirostriile, descifra alfabetul ziaristicii și hălăduia pe coclaurile fostei regiuni Bârlad în căutarea de date și fapte pentru știri și reportaje. Eu, dascăl începător, cu responsabilitatea conducerii unei școli în spate și a unei familii care s-a rotunjit prin venirea pe lume a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
iubirea ce mă leagă de țara mea, de națiunea din care fac parte, de trecutul lor n-a fost niciodată umbrită nici de vreo violență inutilă, nici de vreun act de intoleranță, nici de vreo atitudine nedreaptă. Profesiune de credință Ziaristica n-a fost pentru mine o carieră, în senzul de profesiune; ea nici n-a fost activitatea mea principală decât de demult, la început, cum am mai spus-o. Dar de părăsit, n-am părăsit-o cu totul niciodată: n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Iași, timp în care a fost membru al Cenaclului Junimea de la Casa Pogor. În 1986 a debutat cu versuri în suplimentul literar artistic al Scânteii tineretului. A luat Premiul național de debut pentru anul 1986. A urmat cursurile Facultății de Ziaristică pe care nu a terminat-o. A colaborat cu versuri la cele mai importante reviste literare din România: Luceafărul, Astra, România literară, Ramuri, Orizont, Steaua, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară etc. Aproape întreaga sa operă s-a publicat postum de către
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
unul din cele mai numeroase și eficace din lume. Anterior, Mathaba întreținuse strinse legături cu regimul Ceaușescu, membrii acestei organizații lucrând în obiective industriale românești ori instruindu-se, ca ziariști, la Academia "Ștefan Gheorghiu", în timp ce vară aceștia își perfecționau pregatrea ziaristica într-o unitate militară de la Făgăraș. În aprilie 1997, parlamentarul român a luat parte, ca invitat, la Congresul Mathabei în Libia, iar în anul următor a vizitat Irakul. Despre toate aceste pertractări, care au continuat - implicind personaje din conducerea acelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
politică, fabrica de activiști cu diplomă. Cei care urmau cursurile de zi în ultimul an făceau pregătire militară, și la absolvire, atât femeile cât și bărbații primeau gradul de ofițer. Dorința mea dintotdeauna a fost să merg la Facultatea de Ziaristică. Aceasta avea o secție doar în cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu”, care forma ziariști pentru presa aservită Partidului Comunist. Doar prin absolvirea acestei secții puteai să devii ziarist. Cele două secții, 153 social politică și ziaristica, aveau foarte puține diferențe. Ziaristica avea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fost să merg la Facultatea de Ziaristică. Aceasta avea o secție doar în cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu”, care forma ziariști pentru presa aservită Partidului Comunist. Doar prin absolvirea acestei secții puteai să devii ziarist. Cele două secții, 153 social politică și ziaristica, aveau foarte puține diferențe. Ziaristica avea în plus două discipline: tehnica scrisului și gramatica limbii române. La secțiile social-politică erau trimiși candidați, nu mai mult de trei pe un loc, iar numărul de locuri era repartizat pe județe, în funcție de necesarul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de Ziaristică. Aceasta avea o secție doar în cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu”, care forma ziariști pentru presa aservită Partidului Comunist. Doar prin absolvirea acestei secții puteai să devii ziarist. Cele două secții, 153 social politică și ziaristica, aveau foarte puține diferențe. Ziaristica avea în plus două discipline: tehnica scrisului și gramatica limbii române. La secțiile social-politică erau trimiși candidați, nu mai mult de trei pe un loc, iar numărul de locuri era repartizat pe județe, în funcție de necesarul de cadre. La ziaristică admiterea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
diferențe. Ziaristica avea în plus două discipline: tehnica scrisului și gramatica limbii române. La secțiile social-politică erau trimiși candidați, nu mai mult de trei pe un loc, iar numărul de locuri era repartizat pe județe, în funcție de necesarul de cadre. La ziaristică admiterea se dădea o dată la doi ani. Anul acela au fost locuri doar pentru cadre de partid și de stat. Din cei trei candidați pe loc, am obținut media cea mai mare. Am fost admisă! Timpul pe care îl aveam
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Cezar Petrescu nu-i decât un manufacturier modest, cu meritele sale într-o literatură încă restrânsă. Nuvelistica e o variantă jurnalistică și locvace a operei lui Sadoveanu. Primul roman, Întunecare, e o cronică de război superficială, de o anume eleganță ziaristică, dar informă, lunecând pe deasupra realității umane spre a se pierde într-un studiu social, dus până după încheierea păcii. De aci încolo romancierul se străduiește să studieze societatea românească și omul universal într-un ciclu de romane, unele de "investigație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-l învăța să cânte „Deșteaptă-te, Române”. De ce tocmai acest imn, cum să înțelegem exaltarea patriotică a poetului în acest context spitalicesc? Să fie un patriotism acuzat în contul lui Eminescu, în virtutea naționalismului scos cu atâta insistență din opera sa ziaristică, mai ales după Primul Război Mondial? O amintire mai veche, chiar din 1889, a unui alt apropiat al lui Eminescu, vine să ne atragă atenția că lucrurile trebuie înțelese așa cum sunt, că este foarte credibil ca poetul să fi cântat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de tabloul „zeului învins”. C. Mille va deveni în scurt timp directorul „Adevărului”, unde va sta până în 1927 iar la acest ziar s-a forjat energic imaginea convențională a lui Eminescu ieșit din minți în ultima parte a vieții, înrobit ziaristicii politice în tinerețe, etc. După un scurt stragiu la „Universul”, celălalt mare ziar din interbellicul românesc, G. Călinescu se va stabili între prietenii și continuatorii lui C. Mille. Este evident că, dacă a militat pe tărâm public pentru înțelegerea geniului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cap, o trânti cu putere pe masă și-i zise iritat lui Bumbac: - Na! Vorbește-i acum căciulii mele!” Dintre textele lui Eminescu, pe lângă un manuscris în facsimil după „La Steaua” redat de G. Călinescu, redacția alege multe fragmente, din ziaristică desigur, urmărind ideea națională la poet. Am descris această pagină Eminescu pentru că este atipică: ea nu se montează în ziar la 15 iunie, ci la 28 iunie amintind, într-un fel, nu de data morții poetului, ci de data excluderii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu, ieftină, în tiraj de masă, accesibilă mai ales tinerilor. Tot în 1893, Frații Șaraga scot ediția Mihail Eminescu: Diverse. Cu o prefață de I.L. Caragiale (cuprinzând textele acestuia „în Nirvana”, „Ironie” și „Două note”) cu o parte din proza ziaristică a poetului și cu o anexă cuprinzând „Diferite acte” oferite spre publicare de către Cornelia Emilian ca să justifice banii strânși prin chetele organizate sub patronajul ei în 1887-1888. Găsim, aici, mai întâi o „Consultație” al pacientului Mihai Eminescu, datată „ 14 iulie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
corespundă” unui asemenea model social. Odată însănătoșit la Botoșani, el va veni, ca om sănătos, la București să-și aștepte pensia dar și să arate lumii că este stăpân pe meseria sa, „meșter” cum îi spun confrații mai tineri din ziaristică. Problema lui Eminescu nu este una socială ci una strict medicală. El se însănătoșește binișor, și redevine ce a fost, omul complet cu incomoditățile sale. Botoșanii au reușit să-l readucă la viață dar nu vor putea să-l rețină
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]