1,625 matches
-
într-un stil „artificios și dulceag” (Dumitru Micu). Coleg de generație cu Francisc Păcurariu și Teohar Mihadaș, poetul se definește printr-o sensibilitate dominată de tristețe. Cel mai adesea trăirile sunt exprimate direct, în absența unei expresii poetice suficient cristalizate: „Zidarul de poeme, prin apele destinului/ Trece cu fruntea umbrită de minuni” (Destinul meșterului de poeme). În câteva poeme transpar vagi note argheziene: „În sânge, oricând e freamătul vremii,/ În mine e rugă de seară, tăinuitele denii” (Neîmplinire). Versurile din Echinocțiu
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
Potirul profanat (1946) și Spre oază. În marmora neagră (1947) reprezintă punctul de sus al literaturii lui M. Rădăcinile folclorice sunt susținute de reconsiderarea propriei vieți prin prisma baladei populare Meșterul Manole: „Sunt eu Manole, Meșterul / Sunt eu acelaș cutezător zidar / Care-am pornit în zadar / Cel mai mare templu lui Dumnezeu?” (Manole, meșterul). Sacrificiul dragostei pare a fi și el zadarnic: „În zori, / Peste inima, fără tine rămasă, / Goală, / Se înalță trufașa catedrală, / Oare dac’aș săpa în temelie, / Ana
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
de Drumuri și Poduri (1952-1955) și Liceul „Gh. Lazăr” din Sibiu, pe care îl va absolvi la seral în 1966, când se înscrie la Facultatea de Electromecanică a Institutului Politehnic din Cluj. Între 1955 și 1958 lucrează la Sibiu ca zidar, difuzor de presă, muncitor necalificat, transportor, sudor, curier telegrafic, presator de mase plastice. Din 1960 intră în redacția ziarului „În slujba Patriei”. În anii studenției colaborează la emisiunile Studioului de Radio Cluj, iar la absolvirea facultății obține repartiția la secția
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
traducător. Provine din mediul muncitoresc, ca fiu al Mariei (n. Ispas), și al lui Marin Păscu, mic meșteșugar. Va zugravi lumea în care a copilărit în întâiul sau volum de schițe, Din lumea celor obidiți (1912). A practicat felurite meserii: zidar, tipograf (culegător, zețar) și legător de cărți, mecanic. Autodidact, editează și conduce revista „Spre lumină” (1912, împreună cu Stelian Vasilescu), „Gazeta tinerimei” (1919, împreună cu I. Tedescul și Al. Terziman), precum și publicațiile cu orientare de stânga „Omul liber” (1923-1925), „Cugetul liber” (1927-1929
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
, Ovidiu (17.II.1949, Copru, j. Cluj), prozator, critic literar și eseist. Este fiul Mariei (n. Macavei) și al lui Simion Mocean, țăran, apoi zidar. Face școala elementară în satul natal și la Budeni, iar liceul la Lupeni (1962-1966). Va absolvi Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1971), fiind repartizat ca profesor în Brașov. Din 1990 devine consilier la Inspectoratul pentru Cultură al
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
, Ioan T. (13.IV.1956, Șeitin, j. Arad), poet și publicist. Este fiul Mariei (n. Sava) și al lui Teodor Morar, zidar. După absolvirea Liceului Industrial de Chimie din Arad (1975), urmează Facultatea de Filologie, secția română-franceză, din Timișoara, absolvind în 1981. Profesor de limba și literatura română la Lugoj (1981-1986), trece metodist la Casa Studenților „Grigore Preoteasa” din București, ziarist la
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
tăiat lemne are PF. Croitorese mai sunt; în domeniul construcțiilor mai sunt. Medicii au contract de comodat cu primăria. Este dispensar în Zerind și două cabinete medicale funcționează în dispensar. Avem farmacie” (femeie, secretara primăriei, 35 ani); „Avem poștă, stomatologie, zidari, mecanic auto și nu numai (...) Doi care se ocupă cu foraje” (preotul reformat, 49 de ani); „Câteva magazine private, doi, trei dulgheri” (farmacist, 65 de ani); „Trei magazine, două baruri” (medic, 41 de ani). Salariații în Zerind însumează câteva ocupații
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
43 de ani); „Mai lucrează la Avram Iancu” (șomer și lucrător cu ziua, 53 de ani), la Chișineu Criș „se duc să lucreze la o fabrică de cusut pantofi” (florăreasă, navetistă la muncă în Ungaria, 16 ani), la Arad „merg zidarii” (bărbat, pensionar, 80 de ani). Mijloacele de transport utilizate de navetiști sunt: microbuzele Arad-Oradea-Timișoara, „ocazia”, mașina personală sau mașinile firmei angajatoare (în cazul fabricii de la Nădab). Elevii care frecventează licee sau școli vocaționale în Chișineu Criș sau Salonta (orașele cele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
operă mare și durabilă nu va putea fi scrisă vreodată despre purice - deși mulți au încercat. înainte de a ataca subiectul balenelor fosile, îmi prezint scrisorile de acreditare ca geolog, în care se arată că am fost la viața mea și zidar, precum și mare săpător de șanțuri, canale și fîntîni, de crame, beciuri și puțuri de tot felul. Tot în chip de introducere, vreau să-i amintesc cititorului că, pe cînd în straturile geologice mai vechi se găsesc fosilele unor monștri a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tratarea realităților inteme, unde fenomene noi, dintre cele mai importante, fie că sunt foarte palid oglindite, fie că lipsesc cu totul, În special avântul Întrecerilor, ca o nouă metodă de muncă. De pildă: Întrecerea pentru introducerea metodelor sovietice În munca zidarilor, campania pentru gospodărirea Întreprinderilor fără Împrumuturi de la stat, mișcarea pentru antrenarea maiștrilor și tehnicienilor În Întreceri etc. nici nu s-a oglindit În Flacăra. (Ă)”. 43. Din proza publicată În 1949 În Viața românească: În nr. 3-8: Petru Dumitriu. - Bijuterii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
menționa și alte contribuții, aici și În note13, În Flacăra nr. 5 (109), 4 febr. 1950: Două poeme de A.Toma Să nu existe nici o bibliotecă fără opera poetului care a știut să dea glas puternic năzuințelor noastre. Scrisoarea maistrului zidar Traian Petroian de la fabrica „Dinamo” Cotroceni; Să Învățăm din poezia lui A. Toma. Scrisoarea unui tânăr poet: Vintilă Ornaru; În Flacăra nr. 6 (110), 12 febr.; pagină supratitlată: Pilda unei Îndelungate și rodnice creații poetice. Alexandru Toma Împlinește 75 de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deosebiți. Dar tocmai această varietate de personaje este necesară pentru a pune În lumină marea forță care unește masele de oameni ai muncii. Bănică e un miner pasionat de munca sa. Despre Chirsan din Danilovca știm că e un bun zidar și că lovește cu Înverșunare În chiaburi când aceștia Încearcă să Împroaște cu minciuni regimul de democrație populară. Micluț, sluga chiaburului But, e sătul de viața de rob pe care a dus-o. Iată-i asemenea unor râuri vijelioase de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de mașini» destinate șantierului, se Îndreaptă spre Constanța. Noi ne bucurăm Împreună cu membrii romanului de această veste, Îi urmărim apoi pe aceștia cum pleacă, mai Însuflețiți În muncă. Mai târziu simțim cu câtă dragoste privește Mitică Rusu escavatoarele sovietice. Chirsan, zidarul, Învață să lucreze după metoda lui Orlov. După ce citește Așa s-a călit oțelul, Bănică pornește cu entuziasm la organizarea brigăzilor de tineret. Lui Pangrati, marele savant sovietic Serafimov, cu care lucrează, Îi comunică flacăra celei mai Înaintate științe din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Beniuc, D.Corbea, Victor Tulbure, Mihnea Gheorghiu, Vlaicu Bârna, Eugen Jebeleanu, A.E.Baconsky, Eugen Frunză, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Nina Cassian ș.a. În 1953-1955, discursul liric se bazează pe motive ca: partidul, ilegalistul, colectiva, chiaburul, cartierul, minerii, sabotorii, grănicerii, zidarii, sondorii, marinarii, moții, alegeri, festival al tineretului, congres, peisaj sovietic etc. Scrieri reprezentative: numeroasele volume publicate În acest răstimp de poeții pomeniți mai sus și altele semnate de: M.R.Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Marcel Breslașu, Aurel Rău, Al.Andrițoiu, Ștefan Iureș
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
îi traduceau deseori ce i se zicea. Nu a fost nici pedepsit, nici scutit de pedepse pentru faptul acesta. La Gherla a ajuns în august 1951, cu ultimul transport din Pitești, dar a scăpat de bătăi pentru că s-a declarat zidar, împreună cu Tomuța, Dănilă și Bărbulescu, deși nici unul dintre ei nu era de meserie. Totuși, în decembrie 1951 a fost dus la o cameră de la etajul III, într-o perioadă în care nu se mai aplicau torturi, ci presiuni psihice și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
drumuri. Mai mult, inițiatorul acțiunii de la Pitești ar fi greșit față de regim și va suporta consecințele. La două săptămâni după această discuție, a fost anulată izolarea deținuților și s-au început reparațiile la sanatoriu, Pătrășcanu fiind repartizat în echipa de zidari. El a devenit persoana de contact pentru Biroul de Inspecții odată cu eliberarea lui Eugen Munteanu în luna octombrie, dar, în afară de unele rapoarte, nu a făcut aproape nimic până în ianuarie 1951, deși a încercat să îl convingă pe Șleam că metoda
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Voinea, Cornel Pop, Ieronim Comșa, fiind obligat să asiste la torturi timp de câteva săptămâni. A participat și la „școala de cadre” din aprilie-mai 1950, întrucât avea să fie transferat la Gherla cu lotul din iunie 1950. S-a declarat zidar, scăpând astfel de bătăi, motiv pentru care a fost certat de Țurcanu. După încetarea acțiunii la Gherla, a fost mutat la Văcărești, unde a fost vecin de celulă cu Dezméri Zsombor, adus acolo ca martor în procesul Țurcanu. Tomuța a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Toller țineau să fie, nu comedii ori tragedii, ci „utopii”, „strigăte”, „dansuri ale morții”. Personajele, rezumate la condiția lor categorială, adesea n-au nume. Ele sunt „un bărbat”, „un moșneag”, „un tânăr”, „un cioban”, „magul”, „întâiul”, „al doilea”, „al treilea zidar” etc. Conflictele migrează pe plan cosmic, eroii constituie doar veșmintele pasagere ale diverselor „stihii”, „principii”, „puteri elementare”, care se ciocnesc și-și dispută supremația. Piesele au structura dramelor „vestirii” (Verkündigungsdramen) sau „metamorfozei” (Verwandlungsdramen), proprii teatrului expresionist, adică prezintă prefacerea oamenilor
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Mândria strămoșească e-naltă până-n stele, Înscânteiază ochii de sub brăzdate frunți (...) Când visul își întinde aripa peste țară Și-n trupuri obosite încet își face loc, Ca flacăra se-nalță mândria proletară Chemând spre comunism brigăzile de șoc. (...) Aurora CORNU - Zidarii satului meu. În: Viața românească, nr.l, ian, 1953 Așa și-l amintește leatul: De ce? De unde? Nu se știe Cum de ivise rodnic, satu, Atâția maiștri-n zidărie. Din pricina țărânei, poate, Și-a dealurilor albicioase Din care omul n-adunase
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Din pricina țărânei, poate, Și-a dealurilor albicioase Din care omul n-adunase Nici câte boabe are-n case. (...) ...Mizeria le-a dat odată Un gând adânc și omenesc: Au strâns unelte laolaltă Unindu-se... Poate răzbesc (...) Un secol e, de când zidarii Pe timp dușman, de vijelie, Au înflorit în țara noastră Un sâmbur nou de omenie. Dar pe zidarii țării mele Abia partidul i-a unit, Și răsădesc în țara toată Mari flori de fier și de granit. Îmi pare satul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mizeria le-a dat odată Un gând adânc și omenesc: Au strâns unelte laolaltă Unindu-se... Poate răzbesc (...) Un secol e, de când zidarii Pe timp dușman, de vijelie, Au înflorit în țara noastră Un sâmbur nou de omenie. Dar pe zidarii țării mele Abia partidul i-a unit, Și răsădesc în țara toată Mari flori de fier și de granit. Îmi pare satul zidăresc Un uriaș cu mii de brață Ce albii la Canal zidesc Iar la Bicaz lumini înalță. Metroul-brațele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nu este ușor de realizat, câtă vreme esențializarea poate fi pândită de mai multe primejdii: neclar, banal, fără impact. Voirol oferă câteva exemple: „Accident mortal” este scurt și atâta tot. Este imprecis și banal; „La St Pierre du Mont, un zidar care își continuase munca în ciuda furtunii și-a găsit moartea, căzând de pe acoperiș”. Foarte lung, acest titlu ne ajută să contextualizăm mai bine informația, dar excesul de detalii obosește, anulând curiozitatea de a mai citi textul. „Un muncitor cade de pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a da informația principală. În plus, cuvântul muncitor este vag, ca să nu mai vorbim de faptul că termenul-cheie (a murit) se află la sfârșitul titlului. Soluția ar fi decuparea titlului în supratitlu („La St Pierre du Mont”) și titlu: „Un zidar moare, căzând de pe acoperiș”. Titlul incitativ. I se mai spune titlu-formulă. Este foarte scurt, direct și șocant: „Șoc și groază”, „Înghițiți de potop” etc. Prin acest titlu, intrăm în universul nu tocmai onorabil al presei de senzație. Procedeul rămâne valabil
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
1987; Dulce uragan, București, 1989; Prizonierul norilor, București, 1996. Traduceri: M. Constantin-Weyer, Trecutul domnului Monge, București, 1937; Henry de Monfreid, Aventuri pe mare, București, 1944; L. N. Tolstoi, Prizonierul din Caucaz, București, 1948; A. Blok, Poeme, București, 1949; Karinthy Frigyes, Zidarii, București, 1952; A. N. Ostrovski, Fata de zăpadă, București, 1954, Kozma Zaharici Minin Suhoruk, București, 1956, Voievodul (Visul de pe Volga), București, 1958; Émile Verhaeren, Poeme alese, pref. Ion Vitner, București, 1960; Méliusz Jozsef, Cât cuprind cu ochii. Poeme (1931-1960), pref.
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
arte și meserii, elevii cu situație școlară bună având intenția de a urma un liceu teoretic sau cu profil economic din Bacău. Profesiile principale pentru care tind să opteze elevii sunt cele de confecționer, bucătar-ospătar - în cazul fetelor -, mecanic auto, zidar, constructor - în cazul băieților. Aceste opțiuni școlare și profesionale sunt cel mai adesea sugerate sau recomandate de către cadrele didactice din școală. Cadrele didactice motivează recomandările făcute elevilor astfel: - durata de școlarizare în învățământul profesional și de ucenici este mai redusă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]