2,112 matches
-
Trec zilele și se-mplinește anul - Urc, joia, treptele-mplinirii. Rotunde-s astăzi roadele frăției, Albastrul slovelor inundă zarea Și cerul cheamă trilul ciocârliei - Irumpe, joia, sărbătoarea. Aprinsă-i azi făclia deșteptării, Răzbate românescul din ziare, Turnat adânc în plumb, zidire Țării - Aștept o joie viitoare. Notă: Citesc frecvent (desigur, selectiv) de vreo 12-13 ani, “Literatura și Arta”, săptămânalul Uniunii Scriitorilor (acum, al scriitorilor) din R. Moldova, al cărui redactor-șef este scriitorul-academician Nicolae Dabija. Publicația apare, de ani buni, și
AŞTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369475_a_370804]
-
îi umflă pânzele, nu este altceva decât zborul gândurilor, al visurilor unui poet care se vrea o călăuză a întregii lumi în căutarea fericirii, a frumuseții vieții și a iubirii, căci „pluteau pe zări albastre pâlpâiri,/chemări și doruri, fragede zidiri,/tăcerile bolnave de iubire”, iar poeta, „pe țărmuri împietrită, lângă stânci”, așteaptă cu nerăbdare „întoarcerea fregatei scufundate”, odată cu lumile ce-i fuseseră „furate” (Lumi furate). Fregata, amarată într-un fiord, devine locul ideal unde inspirația, „un sloi de diamant/îmi
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
în decursul anilor. Pictura este în frescă și necesită urgente măsuri de restaurare, ca de altfel întregul edificiu. În biserică se găsesc două icoane, una din 1769 și alta din 1782 iar ușile împărătești sunt din 1808, toate anterioare anului zidirii. Se presupune că ar fi aparținut vechii biserici. Bibliografie: 1. Pârâienii Valahiei, Constanța Badea, Petronela Badea și Mihai Pârâianu, Editura Paralela 45, Pitești, 2014; 2. Monografia comunei Livezi, Rădulescu Richard Marian, Editura Sitech, Craiova, 2010. Ilie Fîrtat Referință Bibliografică: Biserica
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
s-au „descurcat”, în deplină dizarmonie cu blocurie jumulite și scrâșnetele majorității. Ca o prăpurică așternută pe un mort parfumat sunt înscrisurile de firme, de pe fațada unei clădiri aflate pe esplanadă, în centrul Buhușiului. Ele denumesc multe destinații ale vastei zidiri, de o arhitectură stereotipă a evului de purpură, atât de multe și nicio iubire pentru cultură, deși pe plexiglasul înfipt chiar în frunte, întocmai așa e scris: „Casa de Cultură”!? Puzderie de înscrisuri și tot felul de dichisuri infuzate cu
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
să v-o spun este o legendă despre trei haiduci, ce și-au făcut veacul pe aici. De numele a doi dintre ei se leagă și numele satelor Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești. Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau calea negustorilor ce treceau cu marfă dinspre și spre Craiova sau Vâlcea
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
Gară pentru unu (p. 10) -, făcând noapte albă ca să afle în capătu-i („albiu-nocturniu“) „numele singurătății“, în ciuda frigului existențial; constată că poezia-i «o vânătoare la sfârșitul căreia inelul de pe piciorul păsării» îi „strălucește pe deget“ până vede - referitor la jertfa zidirii de sine în poezie - «firida unde Ana lui Manole / naște un copil cu aripi, închinându-l lui Dumnezeu» (Poezia, p. 12); se mai convinge că: „în fiecare dimineață iese din găoacea visului“ (De ce? - p. 13), „se agață de viață «ca
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
cele mai alese rafinării estetice ale paradoxismului - ctitorit de Vasile / Vasko Popa, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ș. a., între anii 1965 și 1970 -, îndeosebi, din știința / talentul acestui excepțional poet de a dinamita miturile fundamentale ale Pelasgimii > Valahimii rurale (mitul jertfei zidirii - amintit mai sus, mitul fântânii cu balaur - cf. «Băiatul spălătoresei», p. 40 -, mitul focului de pe comori - cf. «Rădăcini», p. 43 -, mitul Mamei / Mumei / Moșului - cf. «Risipitorul de râtie 2», p. 65 -, mitul călătoriei etc.) și de a le recristaliza mitemele
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
frământător de lumi din surprinzătoare abisuri temporale, nu vreunul autohton-pelasg > valah de Carpați / Dunăre, cum, de pildă, „motivul zborului cu aripi confecționate din șindrilă, nicidecum din penele păsărilor ucise“ (ca ale eroului Manole, din balada noastră brodată în mitemele jertfei zidirii, încă în benefic circuit), ci unul cretan-antic („nostalgia sudului pelasgo-minoic“), al „pluralității“ / „multiplicării“ („xeroxării“) Icar-ului, adică al „icarilor timpului“, deci a aparținătorilor „la înaripatul zbor cu pene lipite-n ceară roșie, mai mult ca sigur“, cu „alveolări“ în tridimensionalitatea „de
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
mine, / înainte de a mă naște / și înainte de a muri, / dorul de Tine”. Cât despre suflet, „Azi mi-am întrebat sufletul: / - Ce nu te doare? / Mi-a răspuns așa: / - Să nu te mai rupi de mine!”. IONEL MARIN. Versuri catehetice. „De la zidire pornim / Călători pe drumul veșniciei. / Oaspeți astrali vom fi / Când clipele / Se vor întoarce în bucurie”. Observații încorporate în stih. „Planeta albastră / Este o stație / În trecerea spre / Nemărginire...” poezie lucrată, în mare parte, în tehnica ingambamentului, care se combină
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
să v-o spun este o legendă despre trei haiduci, ce și-au făcut veacul pe aici. De numele a doi dintre ei se leagă și numele satelor Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești. Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau ... Citește mai mult Haiduciiîn vremea când aveau loc evenimentele ce am a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
să v-o spun este o legendă despre trei haiduci, ce și-au făcut veacul pe aici. De numele a doi dintre ei se leagă și numele satelor Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești.Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau ... II. MOLEARCA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 2253 din 02
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Acasa > Poezie > Amprente > PĂPUȘARII LUMII Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului De la zidirea lumii, prin rânduieli nescrise, Se-ascut cuțite dure pe umeri de copii Și în sentințe strâmbe sunt multe vieți proscrise Iar morți de suflet umblă prin lumea celor vii. Se poartă aroganța, această vechitură Ce lasă-n urmă aburi de
PĂPUŞARII LUMII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368256_a_369585]
-
dimineața necuprinsă. Văd că nu ai timp de mine, că-ți faci din pomi o casă-măr - oare ce-avem ne-aparține, în alergarea către-un adevăr ? Am invocat ploaia de iubire, să cadă peste visul necurmat să crească mlădițe în zidire în visul tău... netulburat. Referință Bibliografică: Am invocat ploaia... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1253, Anul IV, 06 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AM INVOCAT PLOAIA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362677_a_364006]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ZIDIRE ÎN CER - 6 POEME Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului „Sunt vărsat(ă) ca apa și toate oasele mi-au ieșit din încheieturi; inima mi s-a făcut ca ceara
6 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370142_a_371471]
-
Psalmul 22, 14 RUGĂCIUNE Iartă, Doamne, ultima iubire azvârlită pe răscrucea drumurilor prăfuite. Iartă, Doamne, neplânsele lacrimi din talismanul tăcerii, ascuns în legenda a doi străini! Iartă, Doamne, toate ploile din pletele mele răvășite de semințele vieții. Iartă, Doamne! Iartă! ZIDIRE ÎN CER Tu ești ca o biserică zidită de Dumnezeu în care mi-am adunat toate sfeșnicele zilelor mele; în care ți-am pictat toți pereții cu îngerii Domului... în nădejdea netăgăduită, că, poate, ai să vezi drumul în care
6 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370142_a_371471]
-
FLOARE-DE-LOTUS Arșița nopții cade osândită de miezul grâului copt. Frunzele crescute în primăvara morții mă dor... Flori de lotus orbecăiesc prin sufletul meu într-o goană nebună... și cântă. protejat copyright/versuri - Viorela Codreanu Tiron/ pitura Gianni Strino Referință Bibliografică: Zidire în cer - 6 poeme / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1837, Anul VI, 11 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorela Codreanu Tiron : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
6 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370142_a_371471]
-
limitele adevărului ei, așa cum este proclamat, cu o serie de mentalități inoperante pentru dialogul scontat al celor două spații culturale europene totuși centripete. Așa cum am desprins pe larg în răspunsul meu anterior la cărțile Dv., Estul european a excelat prin zidirea religioasă eminamente sufletească a omului, în fond complementară laturii pragmatice a prezenței omului în lume, ilustrată de epopeea capitalismului. Faptul că valorile individualității și proprietății private sunt un construct etic și politico-juridic cu accent occidental nu este în sine o
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]
-
rugăciunea pe o parte și pe alta, în învelișul și în miezul ei, se îngrijea compunând el însuși din sufletu-i plin de dulceață și lumină, psalmii de foc către Domnul, conținând cereri și mulțumiri, slăviri și ajutor, îndemnuri și zidiri de lăcașuri sfinte pentru folosul tuturor supușilor și slujitorilor săi: * Spre binele întregii lumi și în folosul întregii omeniri, aș vrea ca poporul Tău să aibă parte de liniște și să rămână departe de dezbinări. Fie pacea și liniștea celor
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
sufletul în care domnește tăcerea”. Și ce poate fi mai semnificativ decât ceea ce se reliefează în poezia Atingerea de Unu,( pagina 41): „Doamne, odihnește-Te în mine,/ Ocrotește-mi lacrima - să fiu! / Și-n ochii Tăi - cerești sulfine/ Fă-mi zidire de monah târziu/... Ce demult mi-o fi licăru-n sfeșnic/ Și-atingându-l, bucium înspre bolți/ Că nimic nu-i veșnic. Tu ești veșnic,/ Unu invincibil peste toți”, Unu fiind principiul activ - Creatorul dar având și semnificația omului în picioare, pe care
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
Totul o creditează, de la autori, la mâna ce-o primește, ochii ce-o sorb, inima ce-o preface-n bucurie. Această carte a existat cu mult înaintea clădirii ei în configurație literară. Ea a pornit a se scrie odată cu începerea zidirii domeniului Săvârșin, se scrie în continuare și se va scrie neîncetat, pentru că nicio netrebnicie umană nu va avea forța de a distruge istoria căminului regal de la Săvârșin. Astăzi, însă, s-au învrednicit Altețele Lor Regale Principesa și Principele să o
FAPTE, FIINŢE, AŞEZĂMINTE, OBIECTE, UNIVERS VEGETAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353361_a_354690]
-
cu aproape un secol și jumătate de Mihail Sturdza, domn al Moldovei între anii 1834-1849, în amintirea fiului său care a plecat din lumea aceasta la doar 17 ani. Frumoasa biserică a fost ridicată în stil neoclasic, iar la vremea zidirii sale trecea drept unul din monumentele cele mai de seamă ale Germaniei. Cea de-a doua excursie i-a fost dedicată lui Alexandru Ioan Cuza. Primul domnitor al Principatelor Unite s-a stins din viata la hotelul Europäischen Hof din
PE URMELE STRĂBUNILOR , UN PROIECT DE TABĂRĂ ÎNCHEIAT CU SUCCES de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353367_a_354696]
-
timpului? Crede ea că legea, ordinea, dreptul, cultura, istoria României se poate demola după cotiturile vremilor pentru ca să se clădească totul din nou, fără temelie? Ce este în mai pronunțată minoritate decât noul, și ce poate fi mai solid la o zidire ca temelia?! Un troian de absurditate a căzut asupra României, iar cât încă nu e târziu, să începem destuparea potecilor spre cultură, artă, istorie! De aceea, să-l repunem azi în lumină pe muzicianul Sile Dinicu. Fără el, muzica ușoară
SILE DINICU. POVESTEA FRUCTULUI FĂRĂ SÂMBURE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353371_a_354700]