KorAP: Find »[drukola/base=zidire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...85 >

2,112 matches

Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690

Sit' (Numeri XXIV, 17). Însuși Moise a spus: „Prooroc din frații tăi ca pe mine va scula ție Domnul Dumnezeul tău, de el să ascultați" (Deuteronom XVIII, 15). Daniil a prezis timpul nașterii Mântuitorului arătând că de la ieșirea poruncii pentru zidirea din nou a templului din Ierusalim până la venirea lui Iisus Hristos vor fi 490 de ani: 'Șaptezeci de săptămâni s-au tăiat peste poporul tău și peste cetatea cea sfântă ca să se sfârșească păcatul și să se pecetluiască păcatele și

DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
Sfântul Atanasie comentează însemnătatea mântuitoare a Nașterii Domnului pentru neamul omenesc și arată că fiind în trup, adică circumscris de acesta, Dumnezeu Cuvântul le cuprinde în Sine pe toate. Pentru că, așa cum este în afară de toate după ființă, dar este în toată zidirea prin puterile Lui, tot astfel, cuprinzându-le pe toate, El este necuprins. Și adaugă Sfântul Atanasie: „Lucrul cel mai minunat era că viețuia și ca om, dar, fiind Cuvântul, dădea viață tuturor și era împreună cu Tatăl, fiind Fiul." Cu alte

DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
Corola-blog/BlogPost/343722_a_345051

-compendiu de mariologie- SEMNIFICAȚIA CULTULUI MARIAN ÎN BISERICILE CATOLICĂ ȘI ORTODOXĂ Editura ALMA Galați Această carte este clădită pe IUBIRE. Pentru că, de-a lungul anilor, am constatat că nu se poate clădi nimic pe ură, ci numai pe iubire. Orice zidire întemeiată pe ură este sortită năruirii încă dinainte de a săvârși lucrarea. Am ales Iubirea drept Temelie. Acea iubire pe care ne-a lăsat-o drept ultimă dorință Domnul nostru Isus Cristos. Încerc a mă adresa direct inimilor semenilor mei, a

CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_mea_cea_mai_iubita_compendiu_de_cezarina_adamescu_1347088946.html [Corola-blog/BlogPost/343722_a_345051]
Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782

îi umflă pânzele, nu este altceva decât zborul gândurilor, al visurilor unui poet care se vrea o călăuză a întregii lumi în căutarea fericirii, a frumuseții vieții și a iubirii, căci „pluteau pe zări albastre pâlpâiri,/chemări și doruri, fragede zidiri,/tăcerile bolnave de iubire”, iar poeta, „pe țărmuri împietrită, lângă stânci”, așteaptă cu nerăbdare „întoarcerea fregatei scufundate”, odată cu lumile ce-i fuseseră „furate” (Lumi furate). Fregata, amarată într-un fiord, devine locul ideal unde inspirația, „un sloi de diamant/îmi

REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1494175862.html [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
Corola-blog/BlogPost/349887_a_351216

de infinit” pentru că, așa după cum spune poeta, ” Mintea e cerul/Sufletului/În mersul său/Către cel ce a/Construit cerurile/Ca trepte de foc/Către El”, Piatra ”în temelie/Ca o oprire/De infinit”, Cunoașterea, Crezul ”lumii/ Înfășurat/În idei”, zidirea ” În pașii/Făcuți ieri/ Și pasul de mâine transformă/Lumea de azi/(...)În toate/Spre casă/Cuvânt”, Casa-cuvânt ”...de/Astăzi/E pământul/Întreg/Călător/În drumul/Neștiut/Al infinitului”, Casa eternă ”(...)Înfășurată-n/Lumina/Celui fără/De început”, Casa tatălui

VICTORIŢA DUŢU ŞI FILOZOFIA CREDINŢEI de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eliza_roha_1460015984.html [Corola-blog/BlogPost/349887_a_351216]
Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016

cânta iubirea, prin vrednicie și farmecul unui glas iluminat de acuratețe și căldură melodică revărsate din naturalețea rurală, măreția libertății satului, liniștii, culturii, tradiției sătești, a Deleniului, locul nașterii sale, moldovenesc, ieșean de la vatră până la cornișă, dacă îl asemănăm unei zidiri de locuit a unei familii, căci un sat cu oameni cumsecade nu se întemeiază pe nimic mai statornic decât pe comuniune, ca temelie a unei familii lărgite în armonie. Dacă acestea sunt adevărurile artistei Maria Șalaru, înseamnă că ea nu

MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
Corola-blog/BlogPost/361937_a_363266

așadar, te faci minunat, tu, care mai ai de trăit numai până dimineața? De ce te împodobești cu darurile primite de la Dumnezeu, ca și cum le-ai fi câștigat de nicăieri? Să cunoști pe Cel Preaînalt și să nu te înalți peste fire; zidire a lui Dumnezeu fiind, să nu te lepezi de Cel ce te-a zidit. Ajutor primind de la Dumnezeu, nu întoarce spatele Dătătorului cel Bun. La înălțime de viață te-ai suit, dar El ți-a dat-o. Ai săvârșit vreo

UN DISCURS AL LUI EVAGRIE DIN PONT de ION UNTARU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Un_discurs_al_lui_evagrie_din_pont_ion_untaru_1326353868.html [Corola-blog/BlogPost/361937_a_363266]
Corola-blog/BlogPost/369821_a_371150

apară opere autentice." Scrisul îți cere, pe lângă darul înnăscut, multă trudă, puțină îndrăzneală, enormă exigență și nu de puține ori înțelepciunea de a suporta dureroasele înfrângeri de a înghiți amarul propriei neputințe de a depăși limitele unor bariere nevăzute. Dar zidirea nu se înalță fără jertfă. Scriind despre operele scriitorilor, se naște o interconectare cu autorul. Cine citește ce am scris despre ei, citește în același timp și despre mine. Fiecare comentariu are doi autori, cel despre care se scrie și

CONSEMNĂRI PE CURAT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1429985187.html [Corola-blog/BlogPost/369821_a_371150]
Corola-blog/BlogPost/352385_a_353714

ei cazi te scalzi în lacrimile lor lovești adori îi iartă izvoare diferite tu vezi în lacrimi și în rouă atingi în drumul lor suflete pereche picuri ce cad umezi și goi izvoare diferite se-adulmecă în ton menirea lor zidirea-i tulpină privesc vadă mii de stele acolo regăsesc esențele iubirii mele. Referință Bibliografică: Esențele iubirii mele / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1012, Anul III, 08 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile

ESENŢELE IUBIRII MELE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Esentele_iubirii_mele_gheorghe_serbanescu_1381190363.html [Corola-blog/BlogPost/352385_a_353714]
Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424

visele lui NEGREANU au rămas amintire, au devenit ele însele istorie. Au rămas exemplu și au devenit reproș pentru cei ce nu au mai continuat opera începută. NEGREANU a pus temelia. Aceasta nu trebuia să rămână un zid părăsit, ci zidirea trebuie să continue. În această temelie NEGREANU a zidit însuși sufletul și tinerețea lui și tocmai de aceea am convingerea că zidirea nu se va surpa. Publicarea cărții de față sperăm să fie un semn în acest sens. • 10. Pr.

OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1371436654.html [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
au mai continuat opera începută. NEGREANU a pus temelia. Aceasta nu trebuia să rămână un zid părăsit, ci zidirea trebuie să continue. În această temelie NEGREANU a zidit însuși sufletul și tinerețea lui și tocmai de aceea am convingerea că zidirea nu se va surpa. Publicarea cărții de față sperăm să fie un semn în acest sens. • 10. Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Sfintele Taine și proverbele românești, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2012, format A5, hartie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 82

OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1371436654.html [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065

CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Câteva gânduri, impresii și idei despre Catedrala Mântuirii Neamului Românesc... Catedrala Mântuirii Neamului Românesc reprezintă sinteza ethosului creștin-ortodox al poporului român, zidirea ei implicând variate semnificații de la cele duhovnicești - liturgice-teologice până la cele naționale-arhitecturale-sociale. În acest sens zidirea ei se constituie într-un simbol al permanenței sintezei dintre Biserică și Neam, precum și într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale și culturale ale poporului

CÂTEVA GÂNDURI, IMPRESII ŞI IDEI DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461142796.html [Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065]
2016 Toate Articolele Autorului Câteva gânduri, impresii și idei despre Catedrala Mântuirii Neamului Românesc... Catedrala Mântuirii Neamului Românesc reprezintă sinteza ethosului creștin-ortodox al poporului român, zidirea ei implicând variate semnificații de la cele duhovnicești - liturgice-teologice până la cele naționale-arhitecturale-sociale. În acest sens zidirea ei se constituie într-un simbol al permanenței sintezei dintre Biserică și Neam, precum și într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale și culturale ale poporului român. În imaginea ei se vor regăsi tradiția și modernitatea, universalul și particularul, amprenta inconfundabilă

CÂTEVA GÂNDURI, IMPRESII ŞI IDEI DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461142796.html [Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065]
pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox pe aceste meleaguri, simbol al

CÂTEVA GÂNDURI, IMPRESII ŞI IDEI DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461142796.html [Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065]
mereu și mereu, într-o lume care renunță cu atâta ușurință la propriile-i rădăcini transcendente, cine suntem. Numai în măsura în care vom conștientiza necesitatea acestei mișcări lăuntrice de asumare dinamică a identității noastre vom reuși să descoperim sensul ultim al acestei zidiri impresionante pe pământ românesc care nu este altul decât cel legat de aspirația spre propășire și mărturisire a credinței neamului. Ori neamul - chiar într-o lume globalizată - ca de altfel fiecare persoană - chiar într-o lume hiper-individualizată - este chemată să

CÂTEVA GÂNDURI, IMPRESII ŞI IDEI DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461142796.html [Corola-blog/BlogPost/381736_a_383065]
Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474

adevărat plină de daruri ale sufletului și ale trupului. Referindu-se la aceste lucruri, Sf. Ioan Gură de Aur din operele căruia s-au inspirat adesea Părinții filocalici scrie: „Nimeni nu este asemenea în viață cu Fecioara Maria. Cercetează, omule, zidirea toată cu cugetul tău și vezi dacă este ceva asemănător sau mai mult decât sfințenia Fecioarei de Dumnezeu Născătoare. Străbate pământul, privește marea împrejur, cutreieră văzduhul, pătrunde cu mintea ta cerurile, amintește-ți de toate puterile cele nevăzute, și vezi

CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467616032.html [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
Corola-blog/BlogPost/342648_a_343977

Acasa > Poezie > Credinta > ZIDIRE ÎN MARGINI DE CER Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Izvor de credință se înalță spre ceruri Ca apa zvâcnindă spre alte lumini, Copac ce străpunge abisale creneluri Și strânge în

ZIDIRE ÎN MARGINI DE CER de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1455357642.html [Corola-blog/BlogPost/342648_a_343977]
argintii! Mângâiere și cântec pentru ceasuri târzii, Pâine și vin răstignite în ziduri, Adăstarea din urmă pentru când ai să vii Să-ți odihnești rătăcirea din gânduri. Rug de nestins și altar ridicat să te-nchini, Poartă deschisă către alte zidiri, Fântână și oază pentru cei mulți și străini, Cetate și scut pentru rele găndiri. Aceasta-i fereastra ce privește spre 'nalturi, Lăcaș sprijinit pe cei buni și blajini... Un clopot înălțat pentru cei din adâncuri Și pentru a noastră credință

ZIDIRE ÎN MARGINI DE CER de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1455357642.html [Corola-blog/BlogPost/342648_a_343977]
cei mulți și străini, Cetate și scut pentru rele găndiri. Aceasta-i fereastra ce privește spre 'nalturi, Lăcaș sprijinit pe cei buni și blajini... Un clopot înălțat pentru cei din adâncuri Și pentru a noastră credință-n ruini! Referință Bibliografică: Zidire în margini de cer / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1870, Anul VI, 13 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul

ZIDIRE ÎN MARGINI DE CER de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1455357642.html [Corola-blog/BlogPost/342648_a_343977]
Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050

ea” (Mitropolit Hierotheos Vlachos, op. cit., p.126). Alterarea rațiunii se datorește împrăștierii minții în afara inimii de către simțurile necontrolate. Și Dumnezeu și sufletul au puterea de cârmuitori: primul pentru lume, celălalt pentru trup: „Precum Dumnezeu ține în lucrare și mișcă toată zidirea (ne descoperă Sf. Grigorie Sinaitul), așa sufletul ține în lucrare și în mișcare mădularele trupului și îl mișcă pe fiecare spre lucrarea sa” (Filocalia, vol.7, Capete foarte folositoare în acrostih, cap. 81, p.115). Sufletul prin multiple sensuri se

CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_omul_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1340103636.html [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411

în chei de aur într-al evului din veste, Bolta cerului-i regină, vers cu laur, nimb cu ie, Luminează-nsigurată, dar zâmbește, o crăiasa albă este... Printre templele mărețe, munților crai singuratici, Luna-i pasărea măiastră într-un zbor celest, zidire, Pinii, care cred în tine, cresc spre cer visând tomnatici, Și-n amurgurile serii sui cu flori de colț, iubire. Crengi în noapte-ndoliate cu durere-n vijelie Unduiesc în amintiri prinse-n primăveri cu viață, Pe când Luna își ascunde

LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1453666149.html [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489

Editura Dosoftei în 1999, fiind apoi reeditată tot la o editură din zonă în 2008. În colaborare cu DAN BĂDĂRĂU, academicianul a mai scos două ediții la Editura Junimea în 1974, apoi aceasta fiind reeditată în 2007, despre ’’Iașul vechilor zidiri până la 1821’’. SĂNDEL DUMITRU este unul dintre noii reprezentanți ai școlii istorice locale, apărută de vreo trei decenii, care a purces să construiască acest proiect ambițios. Se pretinde din stirpea unui ȘTEFAN STANCIU sau PAUL PĂLTĂNEA, două nestemate ale actului

DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1472183573.html [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
Corola-blog/BlogPost/375210_a_376539

după vise, Izbită de absențe, încremenesc fără vlagă. Și zilele curg ca arșița peste pământul însetat de ploaia deasă, mi-e sufletul și liber, dar și prins parcă-ntr-o plasă. Da!Locuiesc în mine. Si am loc suficient pentru zidire. Stăpână peste fire, rămâne doar a inimii pornire. Emite semnale, trasează cărări, ea, far peste zări. Da!Locuiesc în iubire. (15 sept. 2016) Referință Bibliografică: Locuința / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2085, Anul VI, 15 septembrie 2016

LOCUINȚA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1473936932.html [Corola-blog/BlogPost/375210_a_376539]
Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334

românilor ajutorul militar, la nevoie 18. Într-un pasaj semnificativ din diplomă ni se explică de fapt rațiunea chemării cavalerilor ioaniți în Țara Severinului - Țara Românească ce dispunea cu mult înainte de venirea acestora de forțe militare proprii. Este vorba de zidirea și paza cetăților, specificându-se clar că atât regele cât și ioaniții vor suporta cheltuiala pentru paza cetăților și întăriturilor, care până atunci aproape că lipseau din zonă. Diploma stabilea totodată, în mod expres obligația cavalerilor ioaniți de a ridica

DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396

câtorva din scrierile sale alcătuite în vremea când stătea în munți: Predici pentru monahi, numită și Urcuș spre înviere; Spovedania arhiereilor, Spovedania stareților, Spovedania duhovnicilor, Spovedania preoților de mir, Spovedania monahilor, Despre vise și vedenii, precum și Minunile lui Dumnezeu din zidiri. În toamna anului 1964, când tulburările și prigonirile Bisericii s-au mai liniștit, părintele revine în Mănăstirea Sihăstria, ca duhovnic al întregii obști, și povățuiește fără întrerupere atât călugări, cât și mireni, timp de 34 de ani. Cuvântul său ajungea

DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]