499 matches
-
din URSS, moneda era rubla. Cursul valutar oficial al MDL-ului pentru 5 aprilie 2015 era de: Rolul de bază pe piața internă și externă a Țării Moldovei îl jucau monedele din străinătate confecționate din aur și argint: ducații, florinii, zloții etc. În secolul XVII în Balcani și Țara Moldovei și-a făcut apariția și moneda olandeză «leeuwendaalder» pe care era chipul unui leu. Locuitorii Moldovei numeau aceste monede lei. În 1867, după Unirea Principatelor Române, cu numele de „leu” a
Leu moldovenesc () [Corola-website/Science/297371_a_298700]
-
Zlotul (plural: Zloți) este unitatea monetară poloneză. În poloneză se scrie złoty (pronunțat [] ()), însemnând „de aur”. Este divizat în 100 de grosz, pronunțat [groș]. La 1 ianuarie 1995, "zlotul nou" (PLN) a înlocuit "zlotul vechi" (PLZ, care fusese creat în 1950
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
Zlotul (plural: Zloți) este unitatea monetară poloneză. În poloneză se scrie złoty (pronunțat [] ()), însemnând „de aur”. Este divizat în 100 de grosz, pronunțat [groș]. La 1 ianuarie 1995, "zlotul nou" (PLN) a înlocuit "zlotul vechi" (PLZ, care fusese creat în 1950), în urma hiperinflației
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
Zlotul (plural: Zloți) este unitatea monetară poloneză. În poloneză se scrie złoty (pronunțat [] ()), însemnând „de aur”. Este divizat în 100 de grosz, pronunțat [groș]. La 1 ianuarie 1995, "zlotul nou" (PLN) a înlocuit "zlotul vechi" (PLZ, care fusese creat în 1950), în urma hiperinflației de la începutul anilor 1990 la cursul de 1 PLN = PLZ. Politica monetară este de competența Băncii Naționale a Poloniei (în ), prezidată, din 10 iunie 2010, de
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
Zlotul (plural: Zloți) este unitatea monetară poloneză. În poloneză se scrie złoty (pronunțat [] ()), însemnând „de aur”. Este divizat în 100 de grosz, pronunțat [groș]. La 1 ianuarie 1995, "zlotul nou" (PLN) a înlocuit "zlotul vechi" (PLZ, care fusese creat în 1950), în urma hiperinflației de la începutul anilor 1990 la cursul de 1 PLN = PLZ. Politica monetară este de competența Băncii Naționale a Poloniei (în ), prezidată, din 10 iunie 2010, de Marek Belka. Datorită hiperinflației în
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
1 PLN = PLZ. Politica monetară este de competența Băncii Naționale a Poloniei (în ), prezidată, din 10 iunie 2010, de Marek Belka. Datorită hiperinflației în anii 1990, punctul decimal al devizei a fost mutat cu patru locuri. De aceea 10.000 zloți vechi (PLZ) = 1 zlot nou (PLN). Zlotul este o unitate valutară tradițională poloneză datând din Evul Mediu. Inițial, în de-a lungul secolelor al XIV-lea și al XV-lea, numele era folosit pentru tot felul de monede străine de
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
monetară este de competența Băncii Naționale a Poloniei (în ), prezidată, din 10 iunie 2010, de Marek Belka. Datorită hiperinflației în anii 1990, punctul decimal al devizei a fost mutat cu patru locuri. De aceea 10.000 zloți vechi (PLZ) = 1 zlot nou (PLN). Zlotul este o unitate valutară tradițională poloneză datând din Evul Mediu. Inițial, în de-a lungul secolelor al XIV-lea și al XV-lea, numele era folosit pentru tot felul de monede străine de aur, folosite în Polonia
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
competența Băncii Naționale a Poloniei (în ), prezidată, din 10 iunie 2010, de Marek Belka. Datorită hiperinflației în anii 1990, punctul decimal al devizei a fost mutat cu patru locuri. De aceea 10.000 zloți vechi (PLZ) = 1 zlot nou (PLN). Zlotul este o unitate valutară tradițională poloneză datând din Evul Mediu. Inițial, în de-a lungul secolelor al XIV-lea și al XV-lea, numele era folosit pentru tot felul de monede străine de aur, folosite în Polonia, îndeosebi monede din
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
lungul secolelor al XIV-lea și al XV-lea, numele era folosit pentru tot felul de monede străine de aur, folosite în Polonia, îndeosebi monede din Veneția și ducați din Ungaria. În 1496 Dieta a aprobat crearea unei monede naționale, „zlotul”, a cărei valoare a fost fixată la 30 grosz, monedă bătută din 1347 și calchiată (imitată) după groșul din Praga. Grosz-ul era subdivizat în doi „polgrosz” și trei „solidi”. Denumirea de "złoty" (denumit uneori "florin") a fost folosit pentru diferite
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
monedei „zloty” era legat de cel al Talerului din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (1 Taler = 8 zloty), apoi a fost devalorizat în două rânduri înainte de a treia împărțire a Poloniei (1795), care a pus capăt statului polonez independent. Zlotul a continuat să circule după împărțire. Ducatul Varșoviei (1807-1815) a bătut monede exprimate în „grosz”, „złoty” și „thaler” și a emis bancnote exprimate în „thaleri”. La Congresul de la Viena din 1815, Ducatul Varșoviei a devenit Regatul Poloniei, revenit țarului Rusiei
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
circule după împărțire. Ducatul Varșoviei (1807-1815) a bătut monede exprimate în „grosz”, „złoty” și „thaler” și a emis bancnote exprimate în „thaleri”. La Congresul de la Viena din 1815, Ducatul Varșoviei a devenit Regatul Poloniei, revenit țarului Rusiei. Începând din 1816, zlotul este aliniat rublei (1 zloty = 15 copeici, iar 1 grosz = ½ copeică). Groșii și zloții au fost bătuți la Varșovia până în 1850, dar din 1832 (după eșecul insurecției din 1830-1831) au circulat în Polonia și piese monetare exprimate în ruble. Între
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
thaler” și a emis bancnote exprimate în „thaleri”. La Congresul de la Viena din 1815, Ducatul Varșoviei a devenit Regatul Poloniei, revenit țarului Rusiei. Începând din 1816, zlotul este aliniat rublei (1 zloty = 15 copeici, iar 1 grosz = ½ copeică). Groșii și zloții au fost bătuți la Varșovia până în 1850, dar din 1832 (după eșecul insurecției din 1830-1831) au circulat în Polonia și piese monetare exprimate în ruble. Între 1835 și 1846, Orașul Liber Cracovia, un alt rezultat al Congresului de la Viena, a
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
Varșovia până în 1850, dar din 1832 (după eșecul insurecției din 1830-1831) au circulat în Polonia și piese monetare exprimate în ruble. Între 1835 și 1846, Orașul Liber Cracovia, un alt rezultat al Congresului de la Viena, a emis propria sa monedă, zlotul din Cracovia. Începând din 1850, unica monedă emisă în regatul Poloniei a rămas rubla; monedele metalice erau cele rusești, iar bancnotele erau emise de Banca Poloniei. După eșecul revoltei din ianuarie 1863, sistemul monetar polonez a fost integrat în totalitate
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
suverani. După ocuparea Poloniei de către germani în timpul Primului Război Mondial în 1917, rubla a fost înlocuită de marca poloneză (la plural marki și marek), a cărei valoare inițială a fost egală cu valoarea mărcii germane, dar a suferit devalorizări începând din 1919. Zlotul a fost reintrodus în 1924, după o perioadă de hiperinflație și de haos monetar care a urmat Primului Război Mondial, cu un curs de 1 zloty pentru de mărci poloneze. 1 "zlot" = 100 "groszy" = 0,1687 grame de aur În urma invadării Poloniei
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
valoarea mărcii germane, dar a suferit devalorizări începând din 1919. Zlotul a fost reintrodus în 1924, după o perioadă de hiperinflație și de haos monetar care a urmat Primului Război Mondial, cu un curs de 1 zloty pentru de mărci poloneze. 1 "zlot" = 100 "groszy" = 0,1687 grame de aur În urma invadării Poloniei, în septembrie 1939, autoritățile germane au decis ca bancnotele poloneze emise înainte de război să-și păstreze validitatea pe teritoriul Guvernământului General, cu excepția a două cupiuri cu valorile nominale cele mai
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
din 1944. Această nouă monedă nu a devenit liber convertibilă decât în 1990. După căderea regimului comunist, trecerea în anii 1990 la economia de piață a antrenat o inflație galopantă. Noul guvern a hotărât crearea unui „nou złoty” (al patrulea zlot), al cărui curs a fost fixat la zloți vechi. Acest złoty reevaluat a intrat în circulație la 1 ianuarie 1995, și se schimba atunci aproximativ contra 0,62 Deutsche Mark. După 1999 (anul introducerii euro), paritatea medie a złoty față de
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
liber convertibilă decât în 1990. După căderea regimului comunist, trecerea în anii 1990 la economia de piață a antrenat o inflație galopantă. Noul guvern a hotărât crearea unui „nou złoty” (al patrulea zlot), al cărui curs a fost fixat la zloți vechi. Acest złoty reevaluat a intrat în circulație la 1 ianuarie 1995, și se schimba atunci aproximativ contra 0,62 Deutsche Mark. După 1999 (anul introducerii euro), paritatea medie a złoty față de euro este de circa 4 zloți pentru 1
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
fixat la zloți vechi. Acest złoty reevaluat a intrat în circulație la 1 ianuarie 1995, și se schimba atunci aproximativ contra 0,62 Deutsche Mark. După 1999 (anul introducerii euro), paritatea medie a złoty față de euro este de circa 4 zloți pentru 1 euro. Aceasta a coborât la 5 zloți pentru un euro (minimul atins la 23 februarie 2004, și a crescut progresiv timp de patru ani și jumătate, atingând 3,20 zloți pentru 1 euro la 28 iulie 2008, apoi
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
în circulație la 1 ianuarie 1995, și se schimba atunci aproximativ contra 0,62 Deutsche Mark. După 1999 (anul introducerii euro), paritatea medie a złoty față de euro este de circa 4 zloți pentru 1 euro. Aceasta a coborât la 5 zloți pentru un euro (minimul atins la 23 februarie 2004, și a crescut progresiv timp de patru ani și jumătate, atingând 3,20 zloți pentru 1 euro la 28 iulie 2008, apoi a scăzut brutal până în februarie 2009, până a „flirtat
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
a złoty față de euro este de circa 4 zloți pentru 1 euro. Aceasta a coborât la 5 zloți pentru un euro (minimul atins la 23 februarie 2004, și a crescut progresiv timp de patru ani și jumătate, atingând 3,20 zloți pentru 1 euro la 28 iulie 2008, apoi a scăzut brutal până în februarie 2009, până a „flirtat” cu minimul său atins cu cinci ani mai devreme. Din al doilea semestru al anului 2009, zlotul se schimbă contra 0,22 până la
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
ani și jumătate, atingând 3,20 zloți pentru 1 euro la 28 iulie 2008, apoi a scăzut brutal până în februarie 2009, până a „flirtat” cu minimul său atins cu cinci ani mai devreme. Din al doilea semestru al anului 2009, zlotul se schimbă contra 0,22 până la 0,26 euro. Aderarea Poloniei la Uniunea Europeană în 2004 implică adoptarea în viitor a monedei euro, întrucât țara și-a însușit, fără excepție, toate tratatele europene anterioare: Maastricht, Amsterdam și Nisa. Polonia nu poate
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
loc, se pare, la 1 ianuarie 2017, ceea ce implică intrarea în mecanismul „ERM 2” de stabilizare a schimburilor în 2014. Totuși Beata Szydlo, actuala prim-ministru din Polonia, a afirmat în mai multe rânduri că nu se gândește să abandoneze zloții atâta timp cât nivelul mediu al salariilor poloneze nu ar fi aliniat cu cel al salariilor germane și a hotărât chiar închiderea serviciului care era însărcinat cu pregătirea Poloniei la adoptarea monedei unice, prelungind acest termen "sine die". Acordul în număr al
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
Blagoveșteniei, pe fond arhitectonic, a lui Simion zugravul de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
a lui Simion zugravul de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]