712 matches
-
un local cu "atmosferă americană". Urcăm la etaj. În capătul scării, ne întîmpină o femeie cu aer băiețos. După ce se uită în sală, ne arată două locuri libere la o masă. Clienții mănâncă la mese lungi, ca la nuntă. Gălăgie, zumzet vesel, toată lumea vorbește. Comesenii se salută, de parcă s-ar cunoaște, își zâmbesc, își fac cu ochiul. Ca de obicei în America, porțiile sunt enorme. Aproape mă îngrozesc văzând câtă carne poate să mănânce vecinul meu din dreapta. Ospătărița îmi aduce doi
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
E pentru prima oară când mă găsesc în sala tronului voievodal. Peste câteva clipe va intra însuși vodă! Doamne! Mă voi afla în fața lui! Mă trec fiorii numai când mă gândesc la asta...Boierii se adună. Un murmur - ca un zumzet la urdinișul unui stup - însoțește sosirea lor...Divanul este adunat. A venit și mitropolitul. Toți privesc spre ușa mare, care chiar în acea clipă se deschide larg, iar ușierul anunță cu glas înalt: Sosește măria sa Alexandru voievod! Privesc înmărmurit. În
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
care va arăta cum stau. 51. În principiu, nu cred că există ceva mai minunat ca o după-amiază de vară calmă, fără vânt, când nu se clatină nici o frunză, iar lumina se filtrează prin crengi. Stai culcat în iarbă, ascultând zumzetul insectelor care ciuruie liniștea, privești bucățile de cer ce se văd prin frunzișul unui copac, simți în nări mirosuri amețitoare, ești fericit și nu știi pentru ce. Nu-ți mai trebuie nimic în afară de ce ești. Totul e extraordinar de simplu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
vară - la numărătoare tot mai multe oi după furtună - redusă la tăcere gura-leului fân la uscat - țârâitul cosașilor tot mai aprins după grindină - cam toate caisele sunt începute vara-n cimitir - răcoare nerâvnită printre rădăcini nici-un nor pe cer - un zumzet de albine printre albăstrele vacanță de basm - fetița vede-ntre nori ursul și vulpea pescăruși în zori - încet-încet nisipul prinde culoare teiul încărcat - la orice adiere praf de lumină cântec de greieri - mă prinde iarăși dorul de chitară secetă în
Vara cu greierii ei by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83680_a_85005]
-
spatele lui Bobby și se apropie fericit. Imediat Începu să laude capacitatea de băutor a Viceregelui, dar glasul Puicuței, care le povestea lui Lester și lui Santiago ultimele isprăvi ale prietenului lor, numele Vlăjganului pronunțat permanent, auzit fără Încetare prin zumzetul beției, făcînd să se amestece locuri și Întîmplări, Îi aminti din nou Viceregelui de noaptea aceea, din nou se simți descoperit Într-o noapte nu de mult, ba de mult, ba nu de mult, Într-un cabaret oarecare din Lama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
martie, zilele fiind tot mai lungi, își duse fratele într-una dintre primele lui plimbări în afara spitalului. Dădură ocol complexului, cu Mark afundat într-o concentrare pe care ea n-o putea pătrunde. Aerul din jurul lor se umplea de primele zumzete primăvăratice de insecte. Aconitul hibernal pălea deja, iar șofranul și narcisele își făceau loc printre ultimele movilițe de zăpadă. O gâscă albă trecu pe deasupra lor. Capul lui Mark zvâcni în spate. Nu putea vedea pasărea, dar când își coborî privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
n-ar fi oricum o mare nebunie. Dar după ce-l chinuiesc, îl lasă să zacă. Lupi bătrâni adormiți, gata să-și schimbe năravul. Asta-i place mult: când îi dau înapoi corpul, fără nevoi. Îi place să zacă nemișcat în zumzetul lumii, cu toate canalele scurgându-i-se simultan prin piele. Trebuie să pună osul la treabă, să se întoarcă la un moment dat. Sus și la mansardă, înainte și în apă. Acum îl pun să stea într-un vagon de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fiind un solo pe fundalul unui cor numeros. Ajuns la doisprezece, pierdu șirul, neștiind exact unde să adune și unde să împartă. Fiecare frază muzicală era identificabilă, deși Weber nu reuși să identifice nici una. Nu prea departe, mai înăbușit, auzea zumzetul mașinilor de pe Interstate 80 care vâjâiau ca niște baloane sparte. Deschise ochii: era tot în Kearney. O centură comercială modestă, încadrată de o pădure de sequoia metalici încărcați cu panouri stridente, vesele. Obișnuita gamă de francize - motel, benzinărie, magazin universal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ar fi îndreptat spre o întâlnire misterioasă. Toamna îngreuna aerul. Anul se strângea în el însuși, ticsit de pregătiri. Arțari uriași țâșneau în sus, pregătindu-se să intre în repaus. Un roi de insecte agitate își trâmbița imnul funebru cu zumzet de fierăstrău. Se opri în colțul a patru clădiri din lemn alb în formă de A, dintre care una licărea cu o strălucire de secol nouăsprezece, două luceau de lumina albastră a televizorului, iar a patra era în beznă. Niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
erau lucruri pe care le purtam În inima mea. Nu În curățenia și frumusețea zorilor cu strălucirea mîndră și puternică a revelației lor, nici În lumina practică și domestică a dimineții, nici În măreția tăcută a porumbului la amiază, În zumzetul somnoros și ascuțit ce Învăluie cîmpul după prînz, nici În verdele și auriul ciudat și fermecat al pădurilor cu cîntecul lor sălbatic, nici măcar În pămîntul care, cu o ultimă răsuflare, alungă căldura și violența zilei către adîncurile nepătrunse și Încremenirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
țesătura zveltă, zborul de aripă și bucuria marelui pod și bărbați cu pălării care vin pe pod să ne salute... veniți, fraților, haideți să căutăm toate acestea! Căci vuietul uriaș al orașului cu o mie de picioare, Îndepărtat ca un zumzet de albine, somnoros, nepătruns ca timpul, a ajuns să ne sune obsedant În urechi, plin de făgăduința bucuriei și a victoriei, a norocului, fericirii și iubirii cum n-a mai existat pe lume. Hai, fraților, În oraș, În farmecul acelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
despre mine? Au apărut două în camera mea. Așa numesc eu locul în care îmi place să dorm: „camera mea”. Dar toate camerele din apartament sunt ale mele. Mai puțin cămara de alimente. Acolo e și destul de frig. Când aud zumzetul muștelor, simt nevoia să ies din culcușul meu, să le urmăresc până le prind. Păcătoasele zboară sus, se duc la geam și dacă eu mă arunc după ele și mă izbesc cu zgomot în sticla geamului, PAM se supără. Ba
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
târziu că ar fi tratat cumva prizonierul ca pe o ființă umană". Noul venit era evident unul din personajele cheie. Pentru că își ridică brațul drept, țeapăn, înainte. În rândurile celor din sală se auzea un sâsâit slab, un fel de zumzet. Dar chiar dacă zgomotul era abia sesizabil, brațul autoritar ridicat avea în mod clar rolul de a-l face să înceteze. După ce aștepta câteva momente, ca pentru a se asigura de atenția tuturor, individul cel solid mișcă buzele și spuse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
ultimul rând un bătrân paroh, modest, cu talarul său uzat, actorul îl apostrofă, zicând: «Oh, reverendo, și dumneavoastră aici, în mijlocul nostru! Cunosc din memorie și câte un fragment biblic, știți?». Și actorul declamă din memorie Psalmul 23. La sfârșit un zumzet de complimente entuziaste traversă sala. Atunci actorul se îndreptă malițios spre bătrânul paroh: «Poate și dumneavoastră voiați să spuneți vreun psalm...», spuse el. Din cauza atitudinii distante din partea celor prezenți, bătrânul preot acceptă și cu voce tremurătoare începu să recite: «Domnul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Sînt mult prea obosită ca să-mi pară rău de ceva. Puțin mai tîrziu, vocea ei părea că ajunge la el din depărtare. — Mă bucur că-s obosită. N-aș fi putut dormi, dacă nu eram obosită. Fu trezit de un zumzet muzical care veni de la mare depărtare, trecu peste ei și se stinse. Rima se mișcă, se ridică în capul oaselor, scuturîndu-și nisip de pe umeri, apoi își întinse brațele și căscă. — Uuuh, ce grasă, lipicioasă și puturoasă mă simt. — Grasă? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu plastic. Ieși trântind ușa, Hardie remarcă: ― Cred că nu mai avem timp de pierdut. Nimeni nu obiectă. Gosseyn văzu degetele lui Thorson meșterind contactorul mașinii de pe masă. Degetele răsuciră în forță ceva. Se auzi un declic, urmat de un zumzet. Mai întâi nu se întâmplă nimic. Gosseyn se încordase, pregătit să reziste unui flux de energie. Dar acesta nu se manifestă. Cu o privire lipsită de viață, examina mașina. Aceasta sfârâia și zumzăia. Ca multe altele era dotată cu niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mă uit un pic înăuntru, mi-a spus că se poate, deși sunt cam jerpelit. Era un generos... Apa bazinului făcea valuri albastre, câteva fete frumoase înotau, câțiva băieți de bronz făceau gesturi largi, cuvintele lor se adunau într-un zumzet învăluitor, alții stăteau la mese albe, pe scaune albe, aveau în față pahare înalte, sclipeau în ele cuburi de gheață, „E fain“, îmi ziceam, aș fi putut jura că mă răcoream eu însumi în apa bazinului. După un timp portarul
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
buruieni. * Lui Charles Smith, în vârstă de 137 de ani, i-a fost amputat și cel de-al doilea picior. Din pricina unor tulburări circulatorii, primul picior îi fusese amputat cu doi ani în urmă. 3. Pe urmă am auzit iar zumzetul orașului, pesemne că pe străzi viii și morții își reluaseră forfota dintotdeauna, după treburile lor exacte. Domnul Sima privea în gol, arăta ca o dărâmătură, ca un câine mort, cred că îl obosise arșița crudă a soarelui. Cu unghiile de la
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
cu plastic. Ieși trântind ușa, Hardie remarcă: ― Cred că nu mai avem timp de pierdut. Nimeni nu obiectă. Gosseyn văzu degetele lui Thorson meșterind contactorul mașinii de pe masă. Degetele răsuciră în forță ceva. Se auzi un declic, urmat de un zumzet. Mai întâi nu se întâmplă nimic. Gosseyn se încordase, pregătit să reziste unui flux de energie. Dar acesta nu se manifestă. Cu o privire lipsită de viață, examina mașina. Aceasta sfârâia și zumzăia. Ca multe altele era dotată cu niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
martirilor, așa cum crezuse, dar fusese sigheh pentru un mullah. Când s-a săturat să o aibă, propovăduitorul Coranului a trimis-o în singura cameră a internatului școlii care avea doar un pat. Celelalte aveau câte zece și erau pline de zumzet, ca stupii. Dar Nooshin acolo crescuse. La începutul războiului, avea nouă ani și, pentru că școala se închisese, o învățătoare, Zohreh, a luat-o acasă și a ținut-o cu fiica ei. Se- ascundeau toate trei din fața atacurilor, făcând rugi ca
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
doar pe tine! Rotește-te ușor în ritmul vieții ascultând Orchestra plină de magie a naturii... Îmbracăte-n lumina curcubeului și-apoi Cu-o piruetă grațioasă și senină Salută florile ce pentru tine se deschid! Oferă-ți clipa de tăcere în zumzetul grăbit al minții Zâmbește vieții, las-o să te-ndrume Nu te forța să-i dai un ritm ce nu-i convine! Rămâi senin chiar daca-ți scoate-n cale piedici Doar te încearcă, ești sau nu atent la drum! Urmează
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
VINĂ! NU TE LUPTA ÎMPOTRIVA LOR, CI DEVANSEAZĂ-LE! ADAUGĂ NOI LAURI PRESTIGIULUI ȘI FAIMEI NUMELUI ISHER. \ ÎȚI MULȚUMESC PENTRU SFAT, RĂSPUNSE EA CU RĂCEALĂ. HEDROCK SE ÎNCLINĂ ȘI ZISE: \ AȘTEPT VEȘTI DE LA DUMNEATA PÎNĂ-N DOUĂ LUNI. LA REVEDERE. ZUMZETUL CONVERSAȚIILOR RELUATE ACUM CREȘTEA ÎN URMA LUI ÎN TIMP CE SE ÎNDREPTA SPRE SUITA DE UȘI BOGAT ORNATE DIN CAPĂTUL CELĂLALT AL ÎNCĂPERII. IEȘI, IAR APOI, CÎND NU-L MAI VEDEA NIMENI, GRĂBI PASUL. AJUNSE LA LIFTURI, PĂȘI GRĂBIT ÎN UNUL DIN ELE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
SE AȘEZĂ LA PUPITRUL DE COMANDĂ ȘI URMĂRI ACTIVITĂȚILE REFLECTATE PE TELEECRAN. ȘI ÎNCEPU SĂ CÎNTĂREASCĂ SITUAȚIA. După cinci minute și patruzeci de secunde se produse un declic, începu să clipească un semnal de apel și apoi se auzi un zumzet muzical scos de o sirenă. Activitatea continuă vreo două minute, iar apoi încetă. Hedrock așteptă. După treisprezece minute se auzi din nou declicul și procesul se repetă. Deci acesta era tiparul. Probabil Zeydel primise instrucțiuni "să-l cheme pe Greer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ÎI TREBUIRĂ MINUTE PREȚIOASE PÎNĂ SĂ DESCOPERE CARE DINTRE COMUTATOARELE ELECTRICE APRINDEAU SISTEMUL DE ILUMINARE AL NAVEI ȘI ALTE FUNCȚII ENERGETICE. ÎN MINUTUL ACELA ETAJELE SE CUTREMURARĂ CÎND O UȘĂ ÎNCUIATĂ DE EL SE PRĂBUȘI CU UN ZGOMOT ÎNDEPĂRTAT, ÎN FAȚA ZUMZETULUI ȘUIERĂTOR AL UNUI TUN MOBIL. ȘI IMEDIAT AUZI MAI APROAPE STRIGĂTELE UNOR OAMENI. Hedrock începu să umble la comutatoare. Vroia să stingă toate luminile de la etajele superioare. Asta îi întîrzia pe năvălitori cu cîteva minute. Observase deja poziția sfredelului uriaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
nu se petreceau probabil atât de simplu și că, de pildă, editorii, în birourile lor, stăteau probabil cu capul gol dar, de fapt, nu se știe niciodată și Rieux a preferat să tacă. Fără să vrea, trăgea cu urechea la zumzetul misterios al ciumei. Se apropiau de cartierul lui Grand și cum acest cartier era așezat puțin mai sus, o adiere ușoară îi răcorea, curățind în același timp orașul de toate zgomotele lui. Grand continua între timp să vorbească și Rieux
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]