838 matches
-
să învețe că „posmagii nu-s moi”. În Batista pe țambal ne este amintit faptul că în Țiganiada, Ion Budai-Deleanu vorbește despre încercarea țiganilor de a-și crea propriul stat, tentativă la care U.E. a devenit foarte receptivă, și se zvonește deja și tot mai insistent în ultima vreme că în scenariul de perspectivă privind România, este prevăzută o țară țigănească undeva pe teritoriul nostru. Ba, chiar Mădălin Voicu ne-a avertizat să fim atenți să nu ajungem ziua să scriem
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
arătat destul starea lor față de armatele Puterilor Centrale și bulgare, deoarece garda a fost făcută de soldați români din Ardeal! Bineînțeles, publicul exagera tot, din interzicerea Americii ca Olanda să mai apro vizioneze Germania cu alimente date pentru neutri, se zvoni că Olanda a intrat în război, știre care, până la dezmințirea ei, ne în cântă câ teva zile. Atunci avurăm și o descriere foarte tristă de situația din Moldova, făcută de un internat fugit de acolo: aglomerația popu lației, găzduirea prin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din nou starea de asediu ca să fie mai libere străzile, și în tăcerea absolută a orașului nu se auzea decât bubuitul camioanelor și automobilelor pe străzi. armistițiul în așteptarea aliaților A doua zi nu au intrat aliații noștri, cum se zvonise, dar populația îi aștepta cu încăpățânare și manifestațiile se succedau. Școlile nu mai funcționau, elevii fiind prea preocupați să cutreiere străzile cu drapele tricolore ieșite din pământ, din iarbă verde. La Cercul Militar, „Hauptwache“, au venit jandarmi în locul celor 100
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Roznovanu o cerea și fratele Sebastian Moruzi amenința să-l omoare în duel de nu va reabilita onoarea surorii lui. Ionel refuză pur și simplu, se găsea insultat și ridiculizat de acest procedeu și prefera să se lupte. Scandalul se zvonise. Noi eram încremeniți, nu ne explicam de ce tânăra femeie, care nu era un copil, ci de 30 de ani, ținuse toată aventura secretă și nu căutase să o repare fie printr-o înțelegere directă cu Ionel, fie printr-o intervenție
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu degetul: Fii atent: individul a făcut ochii pătrați cînd a văzut că te întorci fără să-i strîngi mîna, sau măcar să-i zici ceva. Ți-o vă plăti scump dacă se transferă la noi, cum e vorba. Așa se zvonește, că ar veni în locul lui Chirilă, să conducă sectorul de cercetare. Dinu izbucnește într-un rîs sincer, gîlgîitor, așa cum nu l-am văzut niciodată, dar cum îmi închipui că a fost de multe ori înainte de a-l fi părăsit prietena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
despre americani, aș vrea să știu ce-ți stârnește curiozitatea Într-o asemenea măsură. Când Brunetti nu răspunse, contele adăugă: — Circulă zvonuri fără număr. Brunetti nu putea face mai mult decât să speculeze pe marginea Înălțimilor amețitoare la care se zvoneau asemenea lucruri, dar tot nu spuse nimic. Contele răsuci coada paharul Între degetele sale subțiri. Când deveni evident că Brunetti intenționa să nu spună nimic, continuă: — Știu că li s-au oferit anumite drepturi extraordinare, drepturi care nu sunt stipulate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
silozuri de rachete, să obțină informații de la orice rezident al provinciei Vicenza, ci să le permită să aducă În țara aceasta cam tot ce-și doreau. — Inclusiv substanțe toxice? Întrebă Brunetti direct. Contele făcu o plecăciune din cap. — Așa se zvonește. — Dar de ce? Trebuie să fim nebuni să acceptăm asta. — Guido, nu e treaba unui guvern să fie sănătos la minte; treaba lor e doar să aibă succes. Renunțând la ceea ce ar fi putut fi perceput drept un ton pedant, contele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
din Târgoviște și să-i dea de zestre casa din București. Nu era bogat, dar nici nu se putea plânge. Adunase ceva bani în expedițiile războinice în care fusese, iar acum, de când urcase pe tron Vlad Dracul cel Tânăr, se zvonea că va fi iarăși război. Altfel, spătarul cunoscuse multe femei, aproape că nu ratase nici una dintre femeile de la curtea lui, între care se numărase și mama lui Pampu. Era o femeie tristă, cu ochii mari, pe care o iubise repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ca adevăr istoric: Louis Menand, cel care a recenzat romanul pentru influenta The New York Review of Books („Bloom's Gift”, 25 mai 2000, pp. 17-18), a scris negru pe alb despre „Grielescu”: „un distins specialist În religie despre care se zvonea că ar fi fost membru al fascistei Gărzi de Fier În timpul războiului și ar fi fost implicat În torturarea și uciderea evreilor români”. Rezumatul portretului lui Eliade, chiar Într-un mod condițional-dubitativ, este „Eliade=torționar și asasin”. Nu e prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fără să-l apropie de lobul urechii, ascultă cu atenție ceea ce-i spunea o voce răgușită de la stația alăturată. Răspunse tot așa tărăgănat că pasajul este înfundat complet, că plugul de zăpadă despre care de vreo cinci ore se tot zvonește că va veni, nu a apărut încă și că nu are nici un chef să asculte glume porcoase la ora asta. puse receptorul în furcă mormăind „Mare măgar și ăsta, măcar de i-ar fi rușine.” Se întoarse apoi spre bărbatul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care, cândva, se țineau lungile ședințe U.T.C. La tribuna înălțată cu câțiva centimetri luară loc, rând pe rând, mai bătrâni și mai obosiți, profesorii celor patru ani de liceu. Doamna dirigintă slăbise îngrozitor, i se trăseseră obrajii și se zvonea că e foarte bolnavă. Director era acum profu de geografie, care apăru cu aceeași veselie debordantă pe care i-o cunoșteau foarte bine. În timp ce foștii dascăli îi priveau direct, în față, elevii, acum oameni în toată firea, cu familii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
părul de păpușă cu care o binecuvântase Dumnezeu. Rămas fără posibilități pe plan profesional, veninul femeii se îndreptă spre viața personală a Luanei. Și nimeri în plin. Firea geloasă a lui Radu prinse, cu forță, toate uneltirile lui Cordel. Se zvoni că doamna Noia atrăgea bărbații în biroul ei și le făcea avansuri. Ba mai mult de-atât, nevasta unuia dintre ei primi un telefon acasă și numele aceleiași doamne o făcu pe aceasta să sune la fabrică și să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
doilea soț, Agilulf, în loc să guverneze, făcea pe purtătorul de cuvânt al mamei sale. La cei douăzeci și trei de ani nu reușise să lase gravidă o femeie, și căsătoria cu Alimunda, fiica regelui francilor Theodebert, continua să fie amânată. Se zvonea că nu ar fi fost în stare să satisfacă o femeie, deoarece era obsedat de mama sa. Și amândoi erau bănuiți că puneau la cale vânzarea libertății longobarde către bazileul de la Bizanț, prețul fiind unificarea creștinilor sub jurisdicția Bisericii de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de pe Bloomberg în acea dimineață, observase că prețul acțiunilor Ennco urcase din nou. Înțelegerea era că angajații nu aveau voie să își vândă acțiunile pentru o perioadă minimă de șase săptămâni, dar nici unul din ei nu-și dorea așa ceva. Se zvonea că prețul avea încă mult de urcat - cel puțin de două ori față de valoarea din prezent. Atunci avea de gând să vândă. N-avea rost să fie prea lacomă. Singurul lucru extravagant pe care îl făcuse de când cu achiziția internă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
din lumea afacerilor. Îi văzuse numele în ziare, da. Văzuse articolele de prin tabloide despre petrecerea extravagantă pe care o dăduse de ziua lui Lilith când aceasta împlinise treizeci de ani (îl angajase pe Elton John să cânte și - se zvonea - umpluse piscina cu șampanie). Însă Nieve nu realizase cât de în serios era luat el ca om de afaceri. Crezuse pur și simplu că avusese noroc și că se îmbogățise repede. Bărbatul o făcuse să-și schimbe părerea pe drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ajută pe o doamnă de societate care-și are conacul la țară să reușească cu bine la multele procese pe care le are. Îi desenează - ducă-se pe pustii - niște ciolane de pe la toate orătăniile. Am auzit că prin târg se zvonește că mata ai acolo la conac o licoare, blăstămată numai de acei care îi duc lipsa, și cât îi ziua de mare tăt guști din ea - că Doamne, bun era - de parcă ai fi un copchil ce nu vrea să lase
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
nu avea de gând să-l lase pe Tenzo să scape nepedepsit. Pusese asasini pe urmele lui și le scrisese clanurilor din provinciile Îndepărtate, Întrebând unde se află. Sosi toamna, iar eforturile lui Încă nu ajunseseră la nici un rezultat. Se zvonea că Tenzo se ascundea la clanul Takeda din Kai. Le dăruise pușca furată și intrase În slujba lor, pe un post În armata de spioni și agitatori care lucrau În acea provincie. — Dacă a ajuns În Kai... bombăni Înverșunat Koroku
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
totalitate acestui scop. A doborât oamenii pe care trebuia să-i doboare și i-a alungat pe cei pe care trebuia să-i alunge. Kiyosu e aproape complet curățat. — Cei din Imagawa au râs un timp de Nobunaga și se zvonea că nu e decât un puștan prost și răsfățat. — Nu are nici un dram de prostie, preciză Jinshichi. M-am gândit eu mult timp că nu erau decât bârfe răuvoitoare. Dar când Seniorul Yoshimoto vorbește despre Nobunaga, crede bârfele și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
să-l poată aduce Într-adevăr pe Takenaka Hanbei din Muntele Kurihara. Cu toată iscusința lui. Nu, chiar dacă treaba ieșea bine și Hanbei se hotăra să-și părăsească refugiul de la munte, era posibil să aleagă clanul Saito, nu Oda. Se zvonea pe-atunci că Hanbei, retrăgându-se la Muntele Kurihara, ducea o viață liniștită, rustică, desăvârșindu-se ca sihastru, departe de lume. Dar, dacă Într-o zi, foștii săi stăpâni, cei din clanul Saito, erau În pericol de a fi distruși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Înseamnă că nu prind nici un moment de somn. Vântul rece al iernii șuiera printre ramurile copacilor, iar oamenii băteau din palme. În timp ce-și mâncau cina de orez uscat, priveau conflagrațiile nocturne. Acele focuri erau plănuite de Hideyoshi, se zvonea, și aprinse de vasalii vechiului clan Hachisuka. Noaptea, călugării erau răvășiți de incendii, iar În timpul zilei erau epuizați de pregătirile de apărare. De asemenea, alimentele și combustibilul li se terminau și nu se mai puteau proteja contra frigului. În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
pe călugării-războinici din Kumano și Saiga să se revolte, promițându-le, În schimb, favoruri grandioase, dacă-l doborau pe Nobunaga. Folosindu-se de numele și demnitatea rangului său, nu reuși decât să atragă asupra lui disprețul și râsetele oamenilor. Se zvonea că nu stătuse mult timp În Kii și, curând, trecuse În Bizen, fiind susținut de clanul Ukita. Și, cu aceasta, Începu o nouă eră. Se putea spune că distrugerea shogunatului era o neașteptată spărtură În norii groși care acopereau cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
-i pe Nobutada și pe Nagato unde se aflau. Din camera pajilor se auzea glasul lui Bomaru. Fratele său mai mare, Ranmaru, părea să-l certe pentru cine știe ce greșeală. Între timp, toți copiii lui Mori Yoshinari deveniseră adulți. Recent, se zvonise că Ranmaru spera să primească Sakamoto - În prezent, castel al clanului Akechi - care fusese domeniul tatălui său. Vestea circula peste tot, până și Nobunaga fiind scandalizat de o asemenea idee. Astfel, pentru a pune capăt bârfelor neîntemeiate, Își regândi acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Închiriase. Încartiruindu-și oamenii și caii la templu, el personal ocupa parterul casei. Familiei Îi fusese ușor să-i creeze condiții, dar pe Hideyoshi Îl Însoțeau vreo șapte-opt sute de vasali. De fapt, nu erau prea mulți oameni, așa cum se zvonea despre clanul Shibata, care-și cazase aproximativ zece mii de soldați În Kiyosu. De Îndată ce reveni acasă, Hideyoshi se plânse că Înăuntru era fum. Ordonând să se deschidă ferestrele, aproape că-și aruncă pe jos robele ceremoniale, cu blazonul de paulownia. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
un sigur lucru: autoritatea lui Katsuie depinsese de Nobunaga. Nobunaga fiind mort, Katsuie nu mai era decât un general printre mulți alții. — Nu doresc deloc să mă lupt cu Hideyoshi, dar mă tem că s-ar putea să se fi zvonit altfel, spuse Katsuie, râzând. Pe măsură ce se maturizează, omul Învață să râdă Într-un mod care-i ascunde adevăratele sentimente. — Pare ciudat, continuă el, să trimit un mesager la Hideyoshi când nu suntem În război, dar am primit mai multe scrisori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și că era complet neașteptată. Tocmai când văzuseră flăcările de pe Muntele Oiwa, auziseră strigăte de război care răsunau ca niște valuri tsunami. Apoi, niște războinici ai armatei lui Sakima, probabil o grupă de recunoaștere, galopaseră prin sat, dinspre Yogo. Se zvonea că forțele lui Nakagaba Sebei apărau fortăreața, dar erau doborâte până la ultimul om. Întrebați dacă știau ceva despre oamenii lui Kuwayama din regiunea Shizugatake, țăranii răspunseră că, În urmă cu numai câteva momente, Seniorul Kuwayama Shigeharu Își condusese toate forțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]