703 matches
-
mulțumit că i-au scos din joc pe legionari, pe această cale și au renunțat la soluția deportării în Siberia a mai multor zeci de mii dintre ei, care ar fi însemnat distrugerea Mișcării. Plecarea la Timișoara După ce a fost pus în libertate, Petrașcu a plecat la Sibiu, însoțit de un legionar mai tânăr, care era sibian. După câteva zile a trimis vorbă celui care îl însoțise de la București la Sibiu să facă rost de bilete de tren și de o gazdă la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Național Țărănesc, PNL și PSD după 23 august 1944 și au avut de la această dată până azi o activitate ostilă regimului democrat. 3. Arestarea legionarilor care, constituiți în organizații au fost descoperiți după 6 martie 1945, trimiși în cercetări și puși în libertate în decembrie 1945 în baza ordinului Ministrului de Interne. 4. Arestarea persoanelor identificate ca activiști în organizațiile legionare. Modul de execuție. Pe baza evidenței avute, se vor constitui tabele cu persoanele ce urmează a fi arestate, stabilind domiciliul persoanelor, al
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
românească. După a doua întâlnire cu dr. Noveanu am fost arestat la jumătatea lunii octombrie 1945, unde am rămas până în 2 decembrie 1945. După discuțiile avute personal cu dl. ministrul de interne Teohari Georgescu și cu reprezentanții domniei sale am fost pus în libertate pe baza altor trei condiții principale: intrarea în legalitate a oamenilor aflați în ilegalitate, predarea armelor și a munițiilor, care, eventual se aflau asupra lor și neîncadrarea legionarilor în nici una din forțele politice adverse regimului. Ministrul de Interne a promis
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se obliga să elibereze pe toți legionarii arestați din timpul lui Antonescu, care fuseseră exceptați în Decretul de Amnistie dat de Rege în August 1944. Această înțelegere nu a fost respectată nici de comuniști nici de legionari: comuniștii nu au pus în libertate pe toți cei arestați, iar legionarii, sub masca organizării și refacerii legăturilor spre „pacificare”, au refăcut în parte organizația legionară, punând-o pe picior de luptă. Desigur că acest lucru nu i l-au iertat comuniștii lui Nicolae Petrașcu și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acerbi adversari ai formării diviziilor Tudor Vladimirescu și Horia, Cloșca și Crișan din prizonieri români, ca să lupte contra armatei germane. După greve grele în prizonierat reușiseră să fie expediați în țară, la lagărul de la Ghencea, de unde prin Jilava au fost puși în libertate. Afară fiind, s-au simțit „datori” să reorganizeze Mișcarea Legionară. Bineînțeles că au fost prinși, primind condamnări foarte mari (muncă silnică pe viață) Zamfiroiu era de un an de zile în lanțuri. Peste câteva zile au fost aduși peste el
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se desprindă de educația greșita primită de la foștii lor șefi; fiecare să devină propriul său șef, schimbându-și mentalitatea retrogradă și astfel pregătiți să-și însușească și să militeze pentru ideile marxiste. Cei care își vor face reeducarea, vor fi puși în libertate unde se vor putea încadra într o muncă cinstită, conform pregătirii, cei care nu au pregătirea definitivată și-o vor putea desăvârși, devenind apoi cetățeni cinstiți ai regimului comunist, cei care nu vor vrea să-și scoată răutatea din ei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ce pot opri evoluția ciupercii din interior). Transmitere-răspândire. Ciclul evolutiv al ciupercii se desfășoară pe un an agricol, infecția are loc în toamnă în timpul germinării iar manifestarea bolii se observă abia la înspicat. La treier semințele mălurate se sparg și pun în libertate sporii, care se depun pe semințele sănătoase, fiind găsiți pe șanțul ventral sau pe perișorii de la vârf. La semănat, semințele netratate, aduc sporii în sol și când germinează grâul la 14-16șC și umiditate suficientă, germinează și sporii produc o coroană
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar la baza frunzelor). Cele mai multe puncte de atac se observă însă pe fața superioară a frunzelor dar, pot apărea și pe tecile frunzelor și mai rar pe tulpini. Grupurile de spori sunt la început subepidermice, apoi epiderma crapă și sunt puși în libertate sporii de culoare gălbui. Atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare și uscarea lor are loc în aceeași ordine. Frunzele soiurilor sensibile au pete de decolorare și grupuri de spori de vară, în timp ce la soiurile hipersensibile apar doar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unde apar tumori de mărimi variabile (de la câțiva mm până la câțiva cm în diametru) (fig. 28). Tumorile sunt la început albe și strălucitoare, din cauza membranei aflate la exterior. Spre toamnă tumorile capătă o culoare cenușie-negricioasă, membrana se rupe și sunt puși în libertate sporii ciupercii. Transmitere-răspândire. Sporii de rezistență formați în tumori rămân în sol, au o perioadă de repaus și după germinare formează spori care produc infecții locale prin răni, mai rar prin stomate sau prin străpungerea epidermei. Pentru germinarea sporilor este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
căderea normală de toamnă. În anii cu precipitații abundente, boala a fost constatată și pe fructe, pe care apar pete asemănătoare cu cele de pe frunze (fig. 152). Transmitere-răspândire. În porțiunile de frunze atacate, ciuperca formează fructificații cu spori care sunt puși în libertate pe vreme umedă, în timpul perioadei de vegetație; sporii germinează în picăturile de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o perioadă de 9-12 zile, boala se observă clar. În frunzele căzute în primăvară, apar fructificațiile de rezistență cu spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporii în dreptul unor pete galbene de 3-4 mm în diametru, de pe care se scurge un suc dulceag, des vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile atacate se usucă în întregime, ceea ce duce la epuizarea an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
specii și soiuri de agriș . Plantele de agriș și coacăz infectate prezintă numeroase pete galbene pe partea superioară a limbului. Pe partea inferioară a frunzelor, ciuperca formează niște vezicule brunii, care sunt grupurile de spori de vară. Acestea crapă și pun în libertate sporii sub forma unui praf galben. Printre sporii de vară se formează și sporii de rezistență, de culoare brune gălbui. Aceștia formează coloane lungi de câțiva milimetri, determinând apariția unor peri, în special de-a lungul nervurilor principale, iar apoi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dotată decât a lui Ion Heliade-Rădulescu, precum și o librărie. W. participă atât la pregătirea, cât și la desfășurarea revoluției de la 1848. Pentru devotamentul lui a fost împământenit printr-un decret al Guvernului Provizoriu. După reprimarea mișcării este arestat și închis. Pus în libertate, el ține o permanentă legătură cu tovarășii aflați în exil, îndeosebi cu Rosetti, dar în 1852 este expulzat și pleacă la Viena, unde reputația de revoluționar nu-i aduce prea mulți prieteni. Va reveni în 1855, dobândind încă o dată, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
Punerea în libertate a manganului din probele de sol, în urma transferului de electroni de la acizii fenolici la oxizi metalici, constituie o dovadă a oxidării acizilor fenolici. Pe lânga reacțiile de oxidare în sol au loc și polimerizări ale acizilor fenolici puși în libertate. Substraturile pe bază de acid cinamic pot fi convertite în stiren, în sol, în prezența culturilor de drojdii Cryptococcus elinovii CBS 7051 și Hansenula anomala . IMPORTANȚA ACIDULUI CINAMIC ȘI A DERIVAȚILOR SĂI Interesul pentru acidului cinamic și derivații săi este
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
acest timp a fost bătut până la leșin și obligat prin forță să semneze acte al căror conținut nu-l cunoștea, întocmindu-i-se un dosar de spărgător de magazine și jefuire de turiști străini. Neputând să-l intimideze l-au pus în libertate. El a început să aducă la cunoștința muncitorilor din port situația în care se găsea. Fiind urmărit de aparatul represiv și situația luând proporții, el fiind cunoscut de muncitorii din port, într-o seară pe la orele 8 și jumătate, când
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și am cerut să fiu dus la comandantul unității. Nu a fost nevoie, pentru că în momentul acela a apărut comandantul și, la insistențele mele, m-a audiat. După ce a ascultat tot ce i-am povestit, a dat ordin să fiu pus în libertate. Am fost transportat de aici la postul de miliție, unde mi s-a dat înapoi buletinul de identitate, spunându-mi-se că a fost o greșeală. După o zi și o noapte de calvar, dânșii au găsit de cuviință să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de pisici. Apărea zilnic pe la ora 12 cu două cutii cu "hrană caldă", care "miroseau îngrozitor", ora de sosire a Anei la Finca fiind denumită de vecini " la hora letal" ora "mortală". Ca urmare a plângerilor acestora, pisicile au fost puse "în libertate" și Ana pensionată! Mary, ultima sa soție, a revenit la Havana la sfârșitul lui august 1961 și a adunat la Finca pe foștii salariați ai lui Papa, pentru a le citi "Testamentul". A asistat Fidel Castro, ca reprezentant oficial al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
acuze: cel mai bun prieten al lui Constantin Noica și crimă împotriva securității statului! Aici nu mai încăpeau pachete transmise celor arestați preventiv, nu mai exista posibilitatea unor întâlniri inopinate în cabinetul anchetatorului, nu mai transpirau mesaje transmise prin cei puși în libertate... Aici este Neantul! Categorie filozofică. și totuși, de ici, de colea veneau șoapte și amănunte răzlețe, care se ciocneau, se alăturau și se îmbinau într-un tot din ce în ce mai închegat, alcătuind până la urmă „legenda lui Mihai Rădulescu“. și din nou mă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
raionul Roman, regiunea Bacău, profesia Preot, fiul lui Ianuș și al Veroana. A fost depus ca condamnat de la 17.06.1961 până la 14.06.1968 de către Tribunalul Militar Regiunea II București, sentința 46/1963 pentru faptul de uneltire. A fost pus în libertate la 31.07.1964 grațiat de către Formația 0957 Ostrov conform D:L: 411/64. Numitul se stabilește cu domiciliul în comuna Hălăucești, raionul Pașcani, regiunea Iași”. Deci am stat în închisoare de la 17 iunie 1961 până la 30 iulie 1964. Am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
De aceea, evitam orice discuții cu ei. Făceam rugăciuni să-i lumineze Duhul Sfânt. Prin decretul de grațiere nr. 411/1964, pe care Statul nostru comunist l-a dat la presiunea americanilor, am fost eliberat din detenție de la colonia Salcia. Pus în libertate, conducerea bisericii romano-catolice a diecezei București - Iași m-a numit provizoriu la parohia Văleni, jud. Bacău, unde aveam voie să fac Sf. Liturghie și spovezi - fără predici -. Aici am activat până în luna martie 1968, când m-am mutat la Horgești
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și umilitoare. În 1953 am fost transferat la închisoarea din Gherla unde am muncit în atelierele închisorii. De aici am fost dus la Baia Sprie unde timp de un an am muncit în mină. La 11 martie 1955 am fost pus în libertate. În ziua de 16 decembrie 1961, pe când eram vicar la București, am fost arestat a doua oară și dus la securitatea din Bacău, unde au fost aduși următorii preoți franciscani: Pr. Mihai Dămoc, provincialul, Pr. Petru Albert, Pr. Iosif Duman
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
am fost condamnat la 7 ani. După condamnare am fost transferat la Jilava, unde am muncit la ciupercărie. Iar de aici am fost dus la Luciu - Giurgeni pentru munci agricole. În 1964, ca urmare a decretului de amnistie, am fost pus în libertate. 3. La punctul 3 vă răspund următoarele: preoții Alexandru Ghiuzan și Iosif Iacob au fost arestați și condamnați pentru că după desființarea Bisericii greco-catolice au activat la mântuirea sufletelor. Preoții Mihai Rotaru, Gheorghe Dumitraș, Gheorghe Vamoșiu, Martin Mihoc, Ștefan Tătaru au
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Mihai Dămoc, Pr. Iosif Chelaru, Pr. Iosif Duman, Pr. Gheorghe Pătrașcu, Pr. Petru Dâncă, Pr. Matei Ghiuzan, arestați pentru a doua oară și Pr. Ioan Gherghina, Pr. Petru Albert, Pr. Petru Mârț, Pr. Iosif Budău etc. care au fost cu toții puși în libertate, putând să iau din nou legătura cu ei. În toamna anului 1966, tot într-o sărbătoare a Maicii Domnului, adică în ziua de 7 octombrie, sărbătoarea Sf. Rozariu, după o ședere de câteva luni în sanatoriul Agigea de pe țărmul Mării Negre
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tot satul așa cum l-au sărbătorit cu ani în urmă când a făcut „prima liturghie”, dar acum erau timpuri mai grele. Securitatea era de veghe și ar fi intervenit cu promptitudine dacă evenimentul ar fi căpătat amploare. Când au fost puși în libertate, cei de la Securitate le-au pus în vedere foștilor deținuți să nu spună nimănui, nici chiar rudelor apropiate ce au făcut în timpul detenției, iar nerespectarea acestei interdicții putea să aibă urmări neplăcute nu numai pentru ei, dar și pentru cei
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
militar Iași m-a condamnat la 9 ani închisoare corecțională și 5 ani interdicție cu confiscarea totală a averii pentru delictul de „uneltire contra ordinii sociale...”. Pedeapsa s-a executat la munci grele la Salcia în Balta Brăilei. Am fost pus în libertate la 27.06.1964 prin grațierea pedepsei conf. decret. 310/1964. Menționez că la eliberare cântarul a arătat sub 40 kg. La această greutate reușeam să fac normele republicane pentru deținuți 3 m3 și 200 kg pământ săpat și transportat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]