1,038 matches
-
decât rezultatul unei elaborări. Discursul, întâmplător parcă, haotic, anonim, reprezintă chintesența unei „maxime personalizări”. Rigoarea formală nu se referă, așadar, la obiectivitatea sentimentului, ci la transcrierea exactă a ritmului interior al poemului. Este expresia acută a sensibilității, a trăirilor personale puse în slujba unei colectivități. De aici, o asemenea concluzie: „Ca și nuditatea, înfățișarea versului liber este anonimă și egalitară: sub un limbaj comun, o inimă unanimă”. Și, într-adevăr, pe fondul unei sensibilități adeseori exacerbate, poezia din Declarația patetică dezvăluie un veritabil
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
decizie liberă a acestora din urmă. Ele sunt date absolute pentru sociolog. Eventual, specialistul poate să analizeze claritatea formulării scopurilor, consistența lor internă, dar nu legitimitatea lor propriu-zisă. Pe baza acestei teze, sociologul trebuie să accepte, în principiu, să se pună în slujba actorilor sociali, a scopurilor pe care aceștia și le formulează. Sociologul nu poate însă accepta oferta oricărui client. El trebuie să-și pună deschis problema opțiunii valorice. În calitate de consultant, sociologul ar trebui să pună între paranteze interesele sale și ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
perfecționeze activitatea, integrându-se mai eficace în ansamblul social din care fac parte. Sociologul își asumă în acest model un rol activ. El militează, caută să convingă. Nu este doar un purtător de cunoștințe și tehnici specializate care pot fi puse în slujba oricărui client, ci un coparticipant. Cele două modele ale relației sociologului cu societatea nu sunt exclusive, ci complementare. Ele pot fi considerate paradigme generale, limită, ale relației sociolog-societate, între ele existând o mulțime de grade intermediare. În fapt, în relația
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au pus în evidență numeroase analize sociologice, sistemul de susținere și finanțare a sociologiei occidentale face ca aceasta să fie, într-o măsură apreciabilă, evident, nu integral, purtătoarea intereselor claselor și grupurilor dominante. Ea tinde să fie sociologia statu-quo-ului, sociologia pusă în slujba puterii. Ca o reacție, a început să se afirme și o sociologie radicală. Una dintre caracteristicile acestei sociologii este străduința de a dezvolta punctul de vedere al „victimelor sistemului”, al celor nedreptățiți: săraci, muncitori, minorități naționale și rasiale,tineri, bătrâni
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organ al Cenaclului basarabean, condus de Iorgu Tudor. Gruparea este alcătuită, în afara celor care figurează ca redactori, din Ion Buzdugan, Sergiu Cujbă, Ștefan Bulat, Ecaterina Cerchez, Vasile Luțcan, Gheorghe V. Madan, Nicolae Spătaru, Al. Terziman. Revista își propune „să fie pusă în slujba literaturii și artei pentru a trezi spre activitate mai rodnică mânuitorii condeiului” din Basarabia, scopul cenaclului pe care îl reprezenta fiind „apropierea și înfrățirea între publiciști, slujitorii și prietenii artei și scrisului, sprijinirea revistelor etc.” P.b. are o orientare
PAGINI BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
își propun vocația pilduitoare. Într-o medievalitate trenantă și stăruitoare, cum a fost cea pe care au trăit-o Țările Române, creștinul nu putea fi modelat fără obligatoria referire la personaje ridicate spre o mitologie general acceptată de fapte importante puse în slujba legii lui Hristos, strânse în colecții. Pentru Occident, dar și pentru Orient, culegerile Acta sanctorum sau Viețile sfinților ocupă „raftul” unor cărți ce s-ar fi putut intitula, bunăoară, și De viris illustribus, cu condiția - spunea un învățat francez - ca
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
reflecția pentru fundamentarea unui curs al acțiunii. Solicitând tot mai mult reflecțiile individuale, modernitatea a devenit astfel tot mai reflexivă. Să considerăm și cum se referă cei doi autori la ideea iluministă a „cuceririi și stăpânirii naturii pentru a o pune în slujba umanității”. În virtutea aplicării acestei idei, științele naturii și cele tehnice s-au dezvoltat rapid și au adus o mulțime de beneficii, toate circumscrise societății industriale. Totuși, acestea au avut și alte consecințe. Pe lângă amenințările, pericolele sau hazardele generatoare de riscuri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
recent a încetat să mai creadă în lucrurile care au făcut istorie timp de cinci milenii, fie că acestea înseamnă vigoarea sacrului, cosmologia ritului, chemarea politicului sau imperativul estetic. Singurul lucru moștenit din etica modernității este exercițiul utilitar al libertății, pus în slujba nihilismului. În Occident, tot mai puțini sunt cei care înțeleg principiile metafizice și evenimentele istorice care le-a permis să prospere ca civilizație 1. Un Alzheimer cultural pare să fie boala eternității de tip postmodern 2. Uităm în ordine inversă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu impunea numai o alegere atât de vastă și cu atât de multe posibilități din cea mai bună mână de lucru disponibilă. Trebuia ca întreprinderile și autoritățile să dispună de o cultură a deschiderii spirituale care să permită angajaților să pună în slujba angajatorului experiențele lor individuale și capacitățile lor în cadrul procesului muncii. Aceste idei au fost formulate în contextul în care se observase că persoanele care se distingeau prin calitățile lor față de majoritatea personalului erau uneori excluse, iar alteori foarte rău tratate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Popper, care a lucrat la asta din timpul vieții, tratându-și oribil discipolii și încurajându-i pe cei mai mediocri și mai obedienți, a devenit tot un fel de guru; a fost nevoie de George Soros și de miliardele lui puse în slujba unui ideal - nu discut aici maniera în care s-au cheltuit acele miliarde, nici efectele, întrucât această chestiune merită un studiu separat -, pentru ca „societatea deschisă”, salvată de propriul ei părinte filozofic, să nu rămână mantra unor epigoni sectari. John Rawls
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în cauză încetează a mai fi utilă, funcția sa de disimulare dispărând. În sfârșit, să mai spunem că, pentru Wallerstein, manifestarea comportamentelor de apărare - care nu trebuie confundată cu mecanismele de apărare - este constituită din comportamente, afecte sau idei specifice, puse în slujba unor scopuri defensive. Aceste manifestări pot fi conștiente sau inconștiente. 6a) Vaillant și Drake (1985) consideră că apărările sunt metafore utilizate în descrierea diferitelor stiluri cognitive și a modalităților de remaniere a realităților interne și externe. Dificultățile inerente acestei concepții
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1), că sunt automate (7b) sau relativ involuntare (7a). Să mai amintim aici că Wallerstein (1985) face distincție între mecanismele de apărare, considerate moduri de lucru, de funcționare mentală, și comportamentele de apărare, constituite din comportamente, afecte sau idei specifice puse în slujba unor scopuri defensive și care pot fi conștiente sau inconștiente. Vaillant și Drake (1985) vorbesc despre traducerea mecanismelor de apărare în derivați conștienți, care ar fi manifestările vizibile ale unui proces inconștient. Pornind de la analiza acestor definiții, propunem, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a capitolului 1, Wallerstein (1967, 1985) distinge conceptul „mecanism de apărare” (abstracție teoretică utilizată pentru a descrie un mod de lucru, de funcționare mentală inconștientă) de manifestarea unei apărări (manifestare ce poate fi alcătuită din comportamente, afecte sau idei specifice puse în slujba unor scopuri defensive, putând fi conștiente sau inconștiente). Definiția pe care o propuneam la sfârșitul capitolului 1 preia de la Wallerstein distincția dintre mecanismele de apărare și manifestările sau derivații acestora. Încă din 1976, Vaillant a substituit, în cercetarea sa, procesele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
un „altundeva îndepărtat”. Grație asociației libere și transferului, contrainvestirea are proprietatea de a pune în ordine și de a menține o anumită organizare a vieții psihice. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Contrainvestirea, energie pusă în slujba eului pentru a se proteja împotriva interiorului, poate fi regăsită într-un număr mare de operații defensive, începând cu refularea, așa cum am putut vedea în prezentarea contribuției freudiene ilustrate mai târziu de exemplul lui Frismand (1988). Putem spune că mecanismul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
încălecat din cauză că „poneilor le este teamă de ea”. Acest scurt exemplu ilustrează mecanismul proiecției care vine să suplinească pentru moment refularea absentă la copil, care atribuie animalului un afect ce-i aparține. Acesta este rolul defensiv și protector al proiecției puse în slujba unui eu încă fragil. În loc să fie subiectul care trăiește angoasa, copila devine obiectul urii proiectate asupra animalului și eliberate de angoasa culpabilizantă. Astfel, își poate asuma propriile sentimente ostile venite din afară, cel puțin pentru moment, pentru că povestea nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
progresia și regresia alternează și interferează constant”. Aceasta se efectuează în mod inconștient de-a lungul întregii vieți psihice, asigurându-i, în cazul cel mai favorabil, funcționarea cea mai adaptată, cea mai adecvată posibil. Astfel se prezintă regresiile numite „benigne”, puse în slujba eului și care nu comportă nimic negativ. În cel mai rău caz - iar aici avem de-a face cu versantul patologic - se înregistrează regresii „maligne”. Stările borderline se caracterizează printr-o labilitate a fluctuațiilor între progresiile și regresiile libidinale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
individului și poate fi un răspuns benefic, dacă este temporară și spontan reversibilă. În schimb, este periculos să permitem regresiei să devină patogenă și/sau permanentă. Ajunși în acest punct al analizei, ne putem pune următoarea întrebare: regresia poate fi pusă în slujba procesului terapeutic? Ideea poate părea paradoxală, iar ea a făcut adesea obiectul unor neînțelegeri și chiar greșeli. Este esențial să recunoaștem că acest mecanism de apărare poate avea o valoare terapeutică, întrucât reprezintă o sursă de schimbare atunci când este integrat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
întrucât reprezintă o sursă de schimbare atunci când este integrat în tratament, atât la copil, cât și la adult. În acest context, putem sublinia aportul regresiei - nu ca fenomen care apare și dispare la comandă, tocmai pentru că este inconștient - atunci când e pusă în slujba transferului (Freud, 1915/1977). A. Freud (1965/1968) subliniază că „în ceea ce privește transferul propriu-zis, atât copiii, cât și adulții repetă prin regresie și pun în scenă, în jurul persoanei analistului, relațiile lor obiectuale la toate nivelurile de dezvoltare”. Astfel, își face treptat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
înțeles din tragica experiență a războiului trecut? Care este rezultatul după 14 ani de pace? Trăim într-o epocă de pace nesigură pentru că este înarmată. Tot ce mintea omenească a putut concepe ca distrugător de oameni și bunuri a fost pus în slujba militarismului. Războiul ce se pregătește va întrece în grozăvii tot ce s-a văzut până acum. Va fi războiul tehnic, războiul gazelor distrugătoare de viață. S-au construit mii de avioane care la primul semnal se pot avânta în înaltul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fost cercetată de cele mai reprezentative personalități din mișcarea feminină, care au preconizat soluțiunile potrivite, a căror realizare nu va întârzia să se producă, dând femeii române posibilitatea să-și afirme puterea de muncă și marile calități ce vor fi puse în slujba țării. Episcopul Gherontie, luând primul cuvântul, se adresează Reginei Maria. D-sa arată importanța acestui congres pentru Dobrogea și spune că Regina Maria, ca femeie română va înțelege jertfa pe care femeile au făcut-o pentru țară și va interveni
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
devotament pentru idealurile clasei muncitoare nu s-a manifestat cu ocazia celor două conferințe ale secretarelor U.F.M., care au pregătit unificarea! Acestor tovarășe, cu deosebire, le adresăm toată recunoștința pentru tot ce au făcut, pentru zbuciumul și lupta lor puse în slujba organizației. și sunt convinsă că toate, fără nici o excepție, s-au pătruns adânc de cele spuse de către o tovarășe din Constanța, care a exprimat hotărârea unanimă a U.F.M.-istelor de a sta și în viitor în fruntea luptei, oricând
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
rigoarea minții reprezintă „imperativele unui lirism care nu-și mai caută ființa în introspecție și mister, ci în sentimentul exultant al existenței” (Petru Poantă). Spirit cumpătat și reflexiv („iar gândul drept nu zboară, el se cerne”), poetul exaltă aforistic energiile puse în slujba umanității. Liricii senine, echilibrate și optimiste din primele volume, Centurile de siguranță îi adaugă zona mai gravă a reflexivității. Neliniștita căutare a unor certitudini duce spre o mai puțin senină viață lăuntrică: „Mă doare ora ce se-arată / Și timpul
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
Bazargic, lunar, în mai-octombrie 1934 și ianuarie-februarie 1940. Redactor: Al. C. Aldea. Revista, organ al Asociației învățătorilor din județul Caliacra, își propune să instituie un „cămin pedagogic și cultural”, să realizeze o operă de „îndrumare și canalizare a tuturor energiilor” „puse în slujba învățământului și culturii” (Cuvânt înainte). Deviza înscrisă pe frontispiciu îi aparține lui Thomas Carlyle: „Muncă, sinceritate, tăcere!”. Rubricile obișnuite sunt „Reviste”, „Informațiuni”, „Redacționale”. În paginile dedicate poeziei Nichifor Crainic figureză cu Rugăciune pentru Rege, iar Aron Cotruș cu două poeme
CAMINUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286053_a_287382]
-
drept criteriu de evaluare, replicabilitatea rezultatelor obținute. Astfel, cititorii trebuie să se bazeze pe înțelepciunea , pe abilitățile și pe buna-credință ale cercetătorului. Cu toate acestea, interpretarea nu înseamnă a da frâu liber speculațiilor și intuițiilor. Mai degrabă, procesele intuitive sunt puse în slujba înțelegerii raționale care examinează resorturile ce stau la baza intuițiilor, testându-le mereu forța, pe materialul narativ în cauză. Cu alte cuvinte, deciziile interpretative nu sunt „sălbatice”, ele se cer justificate. În vreme ce metodele de studiu tradiționale le furnizează cercetătorilor procese
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Rucellai, Bartolomeo Fortini, Cristoforo Laudino. Dar, dincolo de aceste atribute, ne interesează, așa cum am arătat mai sus, de unde izvorăște acest interes pentru filosofia anticilor. Știind prea bine că de-a lungul istoriei medievale și moderne, Platon a primit felurite interpretări, uneori puse în slujba unor idealuri străine gândirii sale. În Theologica platonica, Marsilio Ficino mărturisește preocuparea pentru un tip ideal de om și mai puțin pentru un tip ideal de stat, ceea ce este adevărat în ordinea filosofiei lui Platon și cu totul remarcabil pentru
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]