7,853 matches
-
-i sluji“, și de alți țigani dați ca ajutor în casă sau la câmp. valoarea acestora crește sau scade în funcție de munca prestată, de „calificarea“ avută, de sex sau de vârstă. De exemplu, Safta primește de la mama ei „8 suflete de țigani“ din care cinci sunt bărbați, iar doi dintre ei au o meserie, unul este bucătar, iar ce lă lalt vi zi tiu. În ceea ce privește cla se le populare, zestrea își schimbă imediat compoziția, cantitatea, calitatea, consistența. În fapt, ea se diminuează
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
frigărilor, vă traiului pentru menținerea focului viu în vatră. Ani ma le le devin mai puține pe măsură ce se coboară în ierarhia socială, două vaci cu lapte, doi boi de plug, doi râmători, cinci capre, zece oi, uneori un cal. De țigani nici nu poate fi vorba. La acest nivel nu se poate vorbi de o foaie de zestre comple tă. Combinațiile sunt din cele mai bizare și arată starea de precaritate, graba cu care s-a alcătuit zestrea, în ultimul moment
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de bucătărie capătă viață sub pana tatălui; de la formă la material, de la culoare și ornamente la numărul nasturilor și modelul broderiei, nimic nu se uită, nimic nu se trece cu vederea. Moșiile sunt scrise cu vecinii și semnele de hotar, țiganii cu numele și familiile lor, animale le cu numărul și starea lor, ca nimic să nu fie revendicat alt fel decât a fost dat, ca nimic să nu fie restiuit altfel decât a fost primit, ca altceva să nu se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sunt atât de dar nici, Răducan Filipescu, mare stolnic, în zestrea ză doar două fete cu 250 de taleri fiecare, în timp ce Sandu Bucșănescu se ocupă de rudele sale sărace, fiecare nepoată primind „150 de taleri pentru haine, o fată de țigan, o pereche de cercei, un inel și două-trei șiruri de mărgăritare“. c) A sluji pentru a-și face o zestre. În ciuda ajutorului acordat de domnie și de boieri, un număr important de fete nu dis pun de sprijinul necesar pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la rândul lor vor deveni socri mari sau mici, că vor avea invitați care vor face daruri ținând cont de ceea ce au primit. Radu, fiul lui Drăgan clucer, participant la nunta unei verișoare, Nastasiia, îi dăruiește acesteia un copil de țigan. Cum nu are greșit în momentul respectiv, alcătuiește o „scrisoare“ unde martorii sunt trecuți sub următoarea denumire: „toți boierii de pă masă“. Aflăm cu acest prilej cine a participat la nunta Nastasiei, măritată cu Dumitru. Printre nuntași se află Nițu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
so nal, nu le consideră prea frumoase, mai ales că „și eu am mărgăritar, la care nu-mi va fi ru șine să-l pună Zmă răn di ța la gât“. Emi te pre ten ții cu privi re la țiganii ce tre bu iau cum pă rați, do rin du-i deja „ca li ficați“, „vreun vi zi tiu și ne scai va țigan ce cu să toa re de vor fi“. La 26 ianuarie, Zoița îi anun ță că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pună Zmă răn di ța la gât“. Emi te pre ten ții cu privi re la țiganii ce tre bu iau cum pă rați, do rin du-i deja „ca li ficați“, „vreun vi zi tiu și ne scai va țigan ce cu să toa re de vor fi“. La 26 ianuarie, Zoița îi anun ță că pregătirile se află în faza finală, „am cumpărat toa te cele trebuin cioa se, am și croit, unele s au și is pra vit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ciu peș te, o atinge și, pentru a-i obține fa vo ru ri le sexuale, îi promite c-o va face stă pâ na casei. Bo ie roai ca are în sarcina și sub controlul său munca ro bilor țigani. Din rândul lor își alege ca me ris te le, doi ci le, bucătarii, vi zi tiii, croi to re se le etc. uneori acești sclavi de vin foarte apro piați și com plici la diferitele aven turi ale stă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vi zi tiii, croi to re se le etc. uneori acești sclavi de vin foarte apro piați și com plici la diferitele aven turi ale stă pâ ne lor. Ca tinca Cer nă tes cu se poartă foarte familiar cu țiganul primit de zestre și care o urmează în casa so țu lui. Ea justifică această familia ri ta te prin faptul că au crescut împre u nă; soțul se arată însă foarte jig nit că un țigan își per mite
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
foarte familiar cu țiganul primit de zestre și care o urmează în casa so țu lui. Ea justifică această familia ri ta te prin faptul că au crescut împre u nă; soțul se arată însă foarte jig nit că un țigan își per mite s-o alin te „Ca tin cu ța neichi“, că o mân gâ ie pe obraz, că se așază în pat lângă ea și explică această apropie re mai de grabă prin „răz gâi ciu ni le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că pe iu bi tul ei, căpitanul Ioniță Ra co tă, într-o casă de o chea tă, la mar gi nea capitalei, în compa nia slujnicei sale; în timp ce Zoița Du des cu are alături, tot timpul, unul sau doi țigani, plus un slujbaș de la curtea boierească, atunci când încearcă să ajungă la Con stan ti no pol pentru a-și pârî fratele cu care se află în conflict. Pri mul an de căsătorie aduce și primul copil. În absența unor mijloace
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cer nea lă, că li mări și cărți: două ceasloa ve, o psal ti re, un oc toih gre cesc. Tână rul are la dis po ziție un fe cior care îl în so țeș te la „școa lă“, o țigan că care îl spa lă și-i face de mân ca re. Dacă fe cio rul ia sim brie pentru os te nea la sa, țigan ca primește doar haine, ciz me și hrană. La un moment dat, tutore le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ziție un fe cior care îl în so țeș te la „școa lă“, o țigan că care îl spa lă și-i face de mân ca re. Dacă fe cio rul ia sim brie pentru os te nea la sa, țigan ca primește doar haine, ciz me și hrană. La un moment dat, tutore le hotărăște muta rea în vă ță ce lu lui chiar în casa das că lu lui unde de pri me neli și de hrană se ocupă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al mănăsti rii, nu uită de Sida căreia îi re sti tuie zestrea, „boi 2, vaci 2, stupi 2, o râmătoare“ și îi lasă multe altele care să-i asigure existența zilnică, inclusiv „carul cu 4 boi și pă Badea țiganul cu copiii lui, ca să o păzească de mălaiu, de grâu, de lemne de foc, ori din ce i-ar lipsi și până la moartea ei“. soția nu are drept de proprietate decât asupra zestrei, toate celelalte revenind mănăstirii, ca și întrea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
insistă ca nimeni să nu se atingă de zestre, căci ea sufletul și l lasă numai „în mâna soțului“. Când, în sfârșit, Sandu ajunge acasă, Bălașa era deja moartă și îngropată, iar întreaga casă jefuită de către mama vitregă și de către țiganii acesteia. A fost nevoie de un șir de procese pentru a pune în practică dorințele răposatei. PARTEA A PATRA Despre divorț Cu mitropolitul Neofit (1739-1753) cancelaria mitropolitană a început ținerea unor condici speciale pentru pro blemele casnicilor. An de an
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
satului, pentru a-i su pra veghea con dui ta. Casa, așeza tă departe de celelalte, prezintă un oarecare pericol, dar Ne a ga nu se teme, mai ales că a tot așteptat de mult această pleca re. Nedel co țiganul îi face ochi dulci de ceva vreme, iar ei nu-i este nicidecum indiferent, așa că plecarea soțului pică tocmai bine. Așe za tă pe prispa casei, așteaptă în tu ne ri cul pentru a-și primi ibov ni cul, iar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le la stână, su ge rân du-i că este ne voie de ei acolo. Stoi ca a luat însă în serios misiunea stă pâ nului, mai ales că a re marcat ochia de le schimba te între stăpână și țigan și, în loc să urmeze po run ca, merge în sat să-și îm păr tă șeas că te me ri le fraților lui Sti ria. Nu-i gă seș te acasă, aceștia fi ind plecați la târ gul Buzău lui. Atunci
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le pe unde s-ar fi plimbat niște cai în timpul zilei. Re întors la Stoi ca, Panait îi cere să plece, bă nuie li le lui nu s-au arătat adevărate, iar numita era singură pe prispă doar cu o țigan că și fără nici un bărbat. Stoi ca insistă și in sis tă și-i cere să mai meargă o dată „cătrebuie să fie“. La trei ceasuri din noapte, Panait își reia pe ri plul și ajunge iar la ușa femeii. De
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zând să des chi dă. Or, Panait atât așteaptă, îl strigă pe Stoi ca, îl pune paz nic la ușă, iar el se suie în pod și pe acolo se lasă în casă și iată ce gă seș te : „pă țigan în cuiat în că ma ră numai cu căma șa, așij de rea fiind și ia numai cu iia“, în timp ce slujnica se re fu gia se de frică sub pat. Zăvo rând ușa, femeia încerca se nu să apere intimitatea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pri vi ri le celorlalți și mai ales de cele ale rudelor. Satul se tre zeș te spre dimineață în strigăte le și ți pe te le lor, părinții femeii sunt aduși „s-o vază dim pre u nă cu țiganul“. De rușine, tatăl nu în drăz neș te să pri veas că un asemenea spectacol, ci rămâne în pragul por ții și fu rios în ce pe să în ju re, zi când „să-i fută clef tul ei, ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o pace avan ta joa să. Pără si tă de tată, ea are departea ei pe mamăcare intervine și le pro pu ne celor doi să tacă în schimbul a „taleri 10 i 2 cămăși i 2 că ciuli ne gre“. țiganul dă și el 8 taleri și un cal, numai și nu mai să scape. Di fe ren ța socială apare din nou foarte bine marcată. Mă ri tată de părinți după un țăran înstărit din sat, Ne a ga își
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
jo co ră la care nu vrea să fie păr taș. În timp ce negocierea se de ru lea ză fără scrupule, Ne a ga se tân guie și plânge: „că mai nain te era numai vorbă că are a face cu țiganul, iar de vreme ce au ieșit lucru la mai dan, va să-și ia lumea în cap, să o ducă să o pier ză“. Dar nu-și ia lumea în cap, așteaptă și speră că soțul ei n-o să afle. Întors în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soției sale și, fără să stea prea mult pe gân duri, pornește jalbă către Prea Sfinția Sa. Dez o noa rea îmbracă o dublă formă: nu numai că a comis un adul ter, dar cel cu care l-a comis este un țigan, adică scur soa rea societății. Chiar dacă ar fi iertat-o pentru greșea la păcatului, nu i-ar fi putut ierta alegerea. Desfrâul masculin Cos tan ti no-Gu gliel mo Lu dolf în vizită la București, în mai 1780, află de la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Căsătorite din interes, unele boieroaice își găsesc refugiul într-o relație. Aman ții lor sunt inferiori din punct de vedere social pentru că nu au de unde să aleagă, dată fiind limitarea spațiu lui în care se pot mișca: slugile din casă, țiganii, micii dregători de la curtea domnească, rareori un boier. Situația se schimbă după războiul din 1768-1774, când preferințele lor se îndreaptă cu precădere spre ofițerii ruși, austrieci sau fran cezi. În această situație se află vornicul Matache Racoviță a cărui cucoană
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
te de soțul ei, Bă ni că Bărbă tes cu, în sânul comunității boierești din capitală. Ea trece peste comportamentul soțului, care, în loc să umble cu cei de seama lui, a intrat într-un an tu raj de „proști oameni și țigani“, dar nu poate trece cu vederea „zvonul de curvie“ scornit. Bă ni că a spus în auzul tuturor, astfel încât „au umplut toate casele boierești și auzurile tuturor celor cu care s-a întâlnit“. De rușine, Despina „nici din casă afară
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]