20,435 matches
-
o măsură rezonabilă și de a-și ajusta conduita în funcție de reglementările legale. ... 58. Curtea reține că neîndeplinirea unui act și îndeplinirea defectuoasă a unui act reprezintă modalități de realizare a elementului material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu. Curtea apreciază că acestea sunt elemente care contribuie la configurarea infracțiunii de abuz în serviciu. Din această perspectivă, privitor la îndatoririle legate de o anumită funcție sau de un anumit loc de muncă, există un complex de norme
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
Curtea reține că neîndeplinirea unui act și îndeplinirea defectuoasă a unui act reprezintă modalități de realizare a elementului material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu. Curtea apreciază că acestea sunt elemente care contribuie la configurarea infracțiunii de abuz în serviciu. Din această perspectivă, privitor la îndatoririle legate de o anumită funcție sau de un anumit loc de muncă, există un complex de norme, unele cuprinse în acte normative cu caracter general, privind îndatoririle angajaților în genere, altele, în
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
poena sine lege, impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar acesta supunându-se sancțiunii penale. Pentru aceste argumente, Curtea a constatat că dispozițiile de incriminare privind abuzul în serviciu încalcă prevederile art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție prin faptul că permit configurarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu prin activitatea altor organe, altele decât Parlamentul - prin adoptarea legii, în temeiul
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
-se sancțiunii penale. Pentru aceste argumente, Curtea a constatat că dispozițiile de incriminare privind abuzul în serviciu încalcă prevederile art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție prin faptul că permit configurarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu prin activitatea altor organe, altele decât Parlamentul - prin adoptarea legii, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituție -, sau Guvernul - prin adoptarea de ordonanțe și ordonanțe de urgență, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
din cuprinsul acestora se înțelege «îndeplinește prin încălcarea legii»“. ... 60. Noua reglementare criticată în cauza de față definește și clarifică standardul obiectiv al atribuțiunilor de serviciu care trebuie evaluate și reținute pentru a se întruni elementele constitutive/tipicitate a infracțiunii de abuz în serviciu. ... 61. Astfel, cele două texte criticate califică, pe de o parte, fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
judecătorești). ... 64. Enumerarea realizată în cuprinsul art. I pct. 3 [cu referire la art. 297 alin. (1)] și art. V alin. (1) din legea criticată în privința actelor normative expres identificate și stabilite - a căror încălcare atrage reținerea infracțiunii de abuz în serviciu - are în vedere, de principiu, actele de reglementare primară adoptate sub imperiul Constituției din 1991, în sens formal și material. Dacă legiuitorul s-ar fi limitat mărginit la această enumerare, nu ar fi acoperit însă sfera actelor normative
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
acoperă actele de reglementare primară care au această titulatură în regimul constituțional în care au fost adoptate, iar, pe de altă parte, în mod explicit atrage în sfera actelor de reglementare primară a căror încălcare conduce la reținerea infracțiunii de abuz în serviciu pe cele care la data adoptării lor aveau putere de lege, adică erau considerate, de asemenea, acte de reglementare primară. ... 65. O asemenea reglementare, departe de a fi arbitrară și imprevizibilă, are rolul de a stabili în mod
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
aplică. De aceea, nu se poate susține că textul criticat induce o lipsă de previzibilitate în cadrul normativ existent sau că ar conduce la o insecuritate juridică. Din contră, clarifică, din perspectiva conținutului constitutiv/ elementelor de tipicitate a infracțiunii de abuz în serviciu, implicațiile obligațiilor rezultate din actele normative primare adoptate înainte de Constituția din 1991 și care au fost receptate în acest cadru constituțional. ... 69. Curtea mai reține că sintagma analizată nu este singulară în cadrul reglementărilor Codului penal, fiind
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
de Înalta Curte de Casație și Justiție trebuia admisă și constatată neconstituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative pentru următoarele motive de neconstituționalitate. Cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, respectiv omisiunea introducerii unui prag valoric pentru pagubă și omisiunea reglementării unei anumite intensități a vătămării drepturilor sau a intereselor legitime ale unei persoane fizice ori juridice, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragraful
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
prag valoric pentru pagubă și omisiunea reglementării unei anumite intensități a vătămării drepturilor sau a intereselor legitime ale unei persoane fizice ori juridice, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragraful 75, a reținut că „infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, urmarea imediată a săvârșirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Curtea constată că legiuitorul nu
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanța de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite și celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu“. Ulterior, prin Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, paragrafele 55 și 56, Curtea Constituțională a subliniat necesitatea instituirii pragului valoric și circumstanțierea vătămării, afirmând că legiuitorul are obligația de a le reglementa. „[...] este necesară instituirea unui prag
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
se aprecieze incidența sau nu a legii penale“, Curtea subliniind că „legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii“. De asemenea, în ce privește reglementarea infracțiunii de neglijență în
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
penale examinate. “ Mai mult, prin Decizia nr. 858 din 14 decembrie 2017, Curtea a reafirmat obligația ce cade în sarcina legiuitorului de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, reținând, la paragraful 22, că „încă din data de 8 iulie 2016, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, în sarcina legiuitorului primar sau delegat s-
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, în sarcina legiuitorului primar sau delegat s-a născut obligația de a reglementa valoarea pagubei și gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu, cu aplicarea principiului ultima ratio, astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină și jurisprudență (inclusiv cea a Curții Constituționale)“. Astfel, Curtea, stabilind o legătură între gravitatea faptei și incidența răspunderii penale, a arătat că legiuitorul trebuie să
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
către acesta, a obligației constituționale prevăzute de art. 147 alin. (1) și (4) din Legea fundamentală, cu consecința aplicării diferite a normelor penale la situații similare și a perpetuării unui grad sporit de impredictibilitate a normelor care incriminează infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, aspecte ce pun în discuție încălcarea art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a principiului statului de drept prevăzute de art. 1 alin. (3) din Constituție și a obligativității
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
art. 297 alin. (1) și ale art. 298 din Codul penal nu răspund exigențelor impuse de aceste decizii, cu referire la necesitatea introducerii unui prag valoric pentru pagubă și la stabilirea unei anumite intensități a vătămării în reglementarea infracțiunilor de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu. Reținem, așadar, că argumentele care au stat la baza soluției de admitere din Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018 sunt aplicabile mutatis mutandis. În acest context, concluzia la care ajunge instanța constituțională
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
drepturi fundamentale. Menționăm că instanța constituțională nu a apelat la sancțiunea ultimă și cea mai puternică, aceea a constatării neconstituționalității normei de incriminare pentru lipsa intervenției legiuitorului, tocmai pentru că o asemenea sancțiune ar fi dus la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu, cu toate consecințele pe care le-ar fi implicat Decizia nr. 651/2018 (asimilarea efectelor unei asemenea decizii cu efectele unei legi de dezincriminare). Or, textul de incriminare nu este în sine neconstituțional, însă, în aplicarea art. 23 alin.
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
Sub aspectul conținutului, revirimentul jurisprudențial vizează soluția. În cauza de față, aparent revirimentul jurisprudențial nu se referă la partea de dispozitiv a deciziilor invocate care adoptă soluția de respingere, ca inadmisibilă, a solicitării stabilirii unui prag valoric la infracțiunea de abuz în serviciu, ci la considerentele formulate în aceste decizii; totuși, se poate observa că în urma acestei decizii, viitoarele critici de neconstituționalitate motivate pe lipsa pragului/intensității vătămării schimbă soluția deja consolidată în precedent din „inadmisibilă“ în „neîntemeiată“, semn că norma
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
produce efectele nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justiție, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și
DECIZIA nr. 513 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279426]
-
6 referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 8 referitor la dreptul la respectarea vieții private și de familie, art. 13 referitor la dreptul la un remediu efectiv, art. 14 referitor la interzicerea discriminării, art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept, art. 41 referitor la satisfacția echitabilă și art. 46 referitor la forța obligatorie și executarea hotărârilor. ... 27. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55^1 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 254/2013, Curtea observă că s-a
DECIZIA nr. 293 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256794]
-
administrat în cauză, prin coroborarea și aprecierea probelor, iar nu prin raportarea exclusivă la constatările tehnico-științifice întocmite de specialiștii prevăzuți de textele de lege criticate, astfel că informațiile conținute în constatările tehnico-științifice nu pot crea, în mod concret, riscul unui abuz de procedură. Totodată, cu privire la statutul specialiștilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Curtea a constatat - prin Decizia nr. 190 din 3 aprilie 2014, citată anterior - că desfășurarea activității acestora sub directa conducere, supraveghere și sub controlul nemijlocit al procurorilor
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
pe motiv că raportul de expertiză medico-legală psihiatrică ar conține mențiuni false -, precum și ale art. 453 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală - în sensul că procurorul de caz s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de dispozițiile art. 297 din Codul penal. Prin sentința mai sus menționată, instanța de judecată a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire, reținând, printre altele, că, „potrivit art. 454 din Codul de procedură penală, situațiile care constituie
DECIZIA nr. 650 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251725]
-
către autoritățile publice a vieții intime, familiale și private - invocat în motivarea excepției -, dacă acestea se fac prin lege și în vederea apărării unor valori sociale importante, precum desfășurarea instrucției penale sau prevenirea faptelor penale. În ceea ce privește eventualele abuzuri, Curtea a reținut că legislația procesual penală anterioară prevedea suficiente garanții în vederea înlăturării acestora, dispozițiile art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 aplicându-se numai în cazul săvârșirii unei infracțiuni, când, în vederea aflării adevărului
DECIZIA nr. 813 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251802]
-
judecată, de procurorul ierarhic superior. Or, o asemenea chestiune nu poate fi întemeiată pe dispozițiile art. 21 din Constituție, acest text legal reglementând accesul la justiție, și nu la diverse căi procedurale în cadrul ierarhiei Ministerului Public. Astfel, se previn abuzurile și se asigură protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. Reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
în parte, atât în funcție de rezultatul final al acestuia, cât și de conduita manifestă a părților, premergător și în cursul judecății, putându-se aprecia și asupra realității, necesității sau caracterului rezonabil al sumelor solicitate cu acest titlu, pentru evitarea abuzurilor de drept procesual. ... 57. De la regula enunțată, dispozițiile art. 454 din Codul de procedură civilă instituie o excepție, cea a exonerării pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată: „Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]