16,963 matches
-
a istoricului negocierilor fiecărui capitol de acquis. Am considerat că publicarea unor asemenea "fișe de negociere" este absolut necesară, atât pentru informarea publicului, dar mai ales pentru demersul analitic sistematic al procesului aderării României la Uniunea Europeană, pe care studenții, mediul academic și de cercetare științifică, analiza politică profesională îl datorează opiniei publice din România și Uniunea Europeană. De altfel, acest volum este o continuare a proiectelor de cercetare și analiză a temei negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană pe care le-
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Mile marine MMGA Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor MMSS Ministerul Muncii, Solidarității Sociale MO Monitorul Oficial al României MS Ministerul Sănătății MTCT Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului NACE Rev. 1 General Industrial Classification of Economic Activities within the European Communities NARIC National Academic Recognition Information Centres NCPS Sistemul Punctelor Naționale de Contact NCTS Noul sistem de tranzit comun NSFR Cadrul Național Strategic de Referință N-SIS Unitatea Națională a Sistemului Informatic Schengen NUTS Nomenclature of Territorial and Spatial Units OCDE Organizația de Cooperare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
fi dificilă, dar consideră că factorii decizionali ar putea promova căi eficiente de rezolvare a problemelor/temelor globale, precum dezvoltarea unor criterii, norme, capacități și arene de negociere.5 De altfel, evoluția "mediului internațional" a generat și preocuparea profesional-științifică (inclusiv academică) pentru managementul internațional. Conform lui Hodgetts și Luthens, managementul internațional s-a impus ca imbold de "a gândi internațional" și "a gestiona transfrontalier". Cei doi autori demonstrează că în toate categoriile de interacțiuni conflictuale și/sau de cooperare negocierea este
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Războiului Rece, marile provocări ale globalizării și tendința tot mai pregnantă a Uniunii Europene de a-și impune recunoașterea juridică în sistemul internațional au impulsionat dezbaterile teoretice și cazuistice referitoare la negocierea europeană. Cu siguranță însă, cea mai aplicată discutare academică și politică pe tema negocierii europene s-a datorat tendințelor de reformare internă (instituțională și politică) a Uniunii Europene, ca și proiectului extinderii sale spre Europa Centrală și de Est. În 2000, Journal of European Public Policy a dedicat un
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Uniunea Europeană Subiectul negocierilor europene a pătruns în conștiința publică, în ultimul deceniu și jumătate, în primul rând datorită procesului extinderii Uniunii Europene spre Europa Centrală și de Est. Astfel se explică, dimpreună cu necesitatea dezvoltării expertizei de profil, și dezbaterea academică, științifică intensă a acestei teme. Să ne reamintim că, la începutul deceniului trecut, ipoteza aderării statelor din această zonă la Uniunea Europeană (și NATO) era considerată mai degrabă în termeni geopolitici și geostrategici.26 Deși această viziune și-a păstrat amprenta
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
proces de construire a încrederii între părțile aflate în negociere, în așa fel încât să se creeze o percepție reciprocă despre felul în care fiecare candidat va fi capabil să facă față provocărilor aderării.28 Mediile politice, economice, jurnalistice și academice din statele europene, și nu numai, au acordat o atenție specială conținutului și desfășurării negocierilor de aderare. Fiecare din aceste medii au încercat să-și explice și proiecteze interesele față de aceste negocieri, așa încât atitudinile și paradigmele de comunicare au evoluat
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
țării, adică de imposibilitatea funcționării optime în Uniune. În 1995, Bucureștiul a decis transmiterea la Bruxelles a solicitării oficiale de a adera la Uniunea Europeană. Tot atunci, considerându-se că pregătirea pentru aderare necesita un efort național, partidele politice și mediul academic au acceptat să coopereze pentru elaborarea "Declarației de la Snagov", un document strategic care răspundea Strategiei de preaderare, lansată de Uniunea Europeană (Essen, 1994). În 1995 s-a constituit o structură guvernamentală specializată Departamentul pentru Integrare Europeană și s-a elaborat un
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
reglementate de Directivele sectoriale erau prezentate în anexele la prezentul document de poziție complementar (medici Anexa 1, farmaciști Anexa 2, stomatologi Anexa 3, veterinari Anexa 4, asistenți medicali Anexa 5, arhitecți Anexa 6). b. Directivele sistemului general În România, recunoașterea academică pentru cetățenii străini care doresc să studieze într-o instituție de învățământ superior acreditată, se realiza de către universități, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării, prin direcția de specialitate Direcția Generală Integrare Europeană și Relații Internaționale. Pentru profesiile nereglementate (dar care
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
boală și maternitate. Poziția României (2003) Au fost prezentate informații suplimentare privind stadiul îndeplinirii angajamentelor, progresele legislative înregistrate în domeniu și măsurile adoptate pentru implementarea acquis-ului comunitar corespunzător Capitoluluiٲ2 Libera circulație a persoanelor. a. Recunoșterea reciprocă a calificărilor profesionale Recunoașterea academică/recunoașterea profesională Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, care doresc să studieze în România, solicită instituțiilor de învățământ superior recunoașterea diplomei și sunt înscriși la studii de către acestea, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării Serviciul relații bilaterale, din cadrul Direcției Generale
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
calificărilor profesionale România a fost invitată să furnizeze informații cu privire la curricula și cerințele de pregătire pentru profesiile reglementate de Directivele sectoriale. Directivele sistemului general România trebuia să se asigure de faptul că exista o distincție clară între calificările profesionale și academice. Acest lucru era necesar să fie monitorizat și verificat în practică. România a fost invitată să explice modul în care intenționează să se alinieze la legislația comunitară în domeniul recunoașterii calificărilor profesionale și să indice structura instituțională pe care intenționa
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
publice, auditului și controlului finaciar, finanațelor publice centrale și locale, statistică ș.a. Totodată, aspecte legate de pregătirea negocierilor la acest capitol au fost dezbătute în cadrul lucrărilor Consiliului Consultativ al Negociatorului-Șef al României cu UE, cu invitarea sindicatelor, patronatelor, mediului academic, ONG-urilor, partidelor parlamentare etc. Externe * aprilie 2003, Varșovia și Paris, consultări bilaterale, pe problematica negocierilor la Capitolul 21; * noiembrie 2003, Lisabona, o sesiune de consultări bilaterale, pentru prezentarea experienței portugheze în managementul Instrumentelor Structurale, precum și poziția Portugaliei privind reforma
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și opera) a avut loc în martie 1998 la Institut de France. Ca urmare a acestui congres, a apărut un volum colectiv ce pune în lumină întreaga actualitate a filosofiei lui Lupasco 5. Nu intenționăm să facem aici o expunere academică a operei lui Lupasco. Cititorul interesat de o prezentare sistematică a ideilor sale poate consulta teza de doctorat a lui Marc Beigbeder 6 sau monografia lui Gérard Moury. Ne limităm la analiza cîtorva aspecte ale viziunii lui Lupasco asupra naturii
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a operei lui Lupasco în cultura franceză. Dar tot terțul inclus e cel care a declanșat o serie întreagă de neînțelegeri fără sfîrșit și o anume ostilitate, mergînd de la tăcerea stingherită pînă la excluderea deliberată a lui Lupasco din lumea academică și din dicționare. Prima frază a Principiului antagonismului și a logicii energiei era suficientă pentru a îndepărta de lectura cărții lui Lupasco orice filosof sau logician normal constituit: "... ce se întîmplă dacă respingem caracterul de absolut al principiului non-contradicției, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
primele două niveluri de realitate ale lui Heisenberg corespund întru totul propriei mele definiții, în schimb al treilea nivel al său îmi pare că amestecă niveluri și non-niveluri (adică zone de non-rezistență). Într-adevăr, filosofia, arta și politica reprezintă discipline academice întru totul conforme cu rezistența intrinsecă a unui nivel de realitate. Chiar și metaforele lui "Dumnezeu", în măsura în care sunt integrate unei teologii, pot corespunde unui nivel de realitate. Dar experiența religioasă și experiența inspirației sunt greu asimilabile unui nivel de realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
era cu totul de acord cu isomorfismul pe care l-am propus, chiar dacă respingea cu înverșunare formula de "terț inclus"20. STRUCTURA ABSOLUTĂ ESTE SENARĂ, SEPTENARĂ SAU NONARĂ? Întrebarea formulată în titlul acestui capitol nu are nici caracter numerologic, nici academic. Ea privește mai degrabă problema sensului. Și cum sensul e central în abordarea lui Abellio și a lui Lupasco, se cuvine să studiem această problemă cu cea mai mare rigoare posibilă. Ar fi util să distingem între principiu și stare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Constantin Dulcan, Inteligența materiei, București, Teora, 1992, p. 277. • Françoise Bonardel, Philosophie de l'alchimie. Grand Oeuvre et modernité, Paris, PUF, 1993, p. 433. • Thierry Magnin, Quel Dieu pour un monde scientifique?, Paris, Nouvelle Cité, 1993, pp. 83, 84, 117. • Academica, revista Academiei Române, n° 12 (36), octombrie 1993, studii de Mihai Drăgănescu, Ilie Pârvu, Fănuș Băileșteanu, Nicolae Ionescu-Pallas. • Basarab Nicolescu, Théorèmes poétiques, Monaco, Rocher, 1994, pp. 7, 11, 282; Teoreme poetice, București, Cartea Românească, 1996, trad. de L. M. Arcade; a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
contradictoire pour formaliser les systèmes: vers un paradigme ondulatoire en biologie?", Revue internationale de systémique, vol. 5, nr. 4, 1991. * L. M. Arcade, "L'autre ciel chez Eminescu et Lupasco", ARA Journal, nr. 15, 1991. * Vasile Tonoiu, "Știință și filozofie", Academica, nr. 5, 1991. * Basarab Nicolescu, "Le tiers secrètement inclus", Phréatique, nr. 58-59, 1991. * Ilke Angela Maréchal, "Roberto Juarroz ou la vision du troisième terme", Phréatique, nr. 58-59, 1991. * Atsushi Takahashi, "Du logique et de l'être chez Stéphane Lupasco", The
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
martie 1995. * Mihai Șora, "Emil Cioran, sau deschiderea către Celalalt", 22, nr. 26, 28 iunie-4 iulie 1995. * Atsushi Takahashi, "La métaphore isomorphe entre science et gnose", The Review of Liberal Arts, nr. 91, 1996. * Solomon Marcus, "Gr. C. Moisil, azi", Academica, nr. 5, mars 1996. * Vasile Sporici, " Cine se teme de Stéphane Lupasco?", Adevărul literar și artistic, nr. 343, 3 noiembrie 1996. * Edgar Reichmann, "La quête interrom-pue de Benjamin Fondane", Le Monde des livres, 12 iulie 1996. * Valentin Protopopescu, "Dimensiunea spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Colecția ACADEMICA 200 Seria Filosofie Coordonatorul seriei este Sorin BOCANCEA. Advisory board: Ștefan Afloroaei (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Vasile Boari (Universitatea "BabeșBolyai"), Anton Adamuț (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), George Bondor (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Corneliu Bîlba
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
2006). Referenți științifici: Conf. univ. dr. Dorina Sălăvăstru Conf. univ. dr. Liliana Stan Angelica Hobjilă, Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului (etapa preșcolarității) (c) 2008, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României HOBJILĂ, ANGELICA / Angelica Hobjilă. Iași: Institutul European, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-611-525-7
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
italian. ¶ Se naște William Hazlitt. ◊1779 [vîrstă: 21 ani] La 8 octombrie este admis ca student gravor la Academia Regală (Royal Academy) (fondată recent, în 1768), după ce a prezentat niște lucrări prin care să-și dovedească talentul în domeniul desenului academic. Cîștiga dreptul de a merge la cursuri și de a folosi resursele Academiei pentru șase ani. Îi întîlnește pe sculptorul, proiectantul și desenatorul John Flaxman (care era aproapre de-o vîrstă cu Blake fiind născut în 1755 și care era
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Colecția ACADEMICA 57 Seria Filosofie Viorel Cernica, Conf. univ. dr. la Facultatea de Filosofie a Universității din București și Cercetător științific principal la Institutul de Filosofie și Psihologie "C. RădulescuMotru" al Academiei Române. Membru al Societății Române de Filosofie, al Uniunii Scriitorilor din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice (2005); Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, (2006). Viorel Cernica, Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OF. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României / Viorel Cernica. Ed. a 2-a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu altă carte, Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice (a doua ediție: Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, Editura Institutul European), una din intențiile mele fiind și aceea de a deschide tematizările din carte (și mai mult) către zone de interes academic. S-au adăugat alte motive, valabile și pentru reeditarea de față: un anumit interes pentru informare în legătură cu filosofia românească, în spații culturale formale, dar și informale, pe de o parte, ofertă limitată a pieței de carte și a "pieței ideilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria NOI, Bd. N. Bălcescu nr. 18, tel. 021
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]