9,323 matches
-
și lipsirea Siriei de două importante surse de apă, respectiv freaticul acvifer din arealul platoului Golan și apa lacului Tiberiada. Pe fondul aridizării climatului local din ultimii ani, accentuarea penuriei apei este un fenomen cert în viitorul apropiat, ceea ce va accentua divergențele hidro-politice dintre Israel și vecinii săi arabi, în condițiile în care Israelul deja are nevoie de 800 mld. m.c. apă/an suplimentari, iar Iordania de 500. c. Domeniul lacustru este relativ slab reprezentat datorită condițiilor climatice de ariditate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
spațiului arabofon pot fi identificate trei areale cu viteze industriale diferite, respectiv monarhiile bogate din peninsula arabă, statele semiindustriale (preindustriale) ce au îmbrățișat într-o anumită etapă veleitățile centralismului etatist și statele saheliene paupere. Acest model spațial de segregare teritorială accentuează discrepanțele de dezvoltare din lumea arabă, măresc marja incompatibilităților reciproce și diminuează posibilitățile de interconectare economică. c.Dezvoltarea și difuzia spațială a fenomenului industrial a avut printre consecințele imediate intensificarea relațiilor comerciale externe și prefigurarea ariilor de orientare spațială a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
diferite ale căilor rutiere asfaltate, ale celor feroviare electrificate și după tipul de ecartament, ponderile infrastructurii aeroportuare modernizate și funcție de dimensiunile pistei ș.a. (vezi Capitolul 4.1.1. Infrastructurile de transporturi și comunicații). Toate elementele enumerate nu fac decât să accentueze discrepanțele economico-structurale din interiorul lumii arabe și să perpetueze incompatibilitățile tehnico-economice dintre statele arabofone. e. Demersurile pentru depășirea acestor falii interarabe s-au materializat în numeroase proiecte de constituire a unor structuri organizaționale economice regionale, menite, în opinia inițiatorilor lor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
pe baza logicii disciplinei respective, în raport cu cerințele școlii și ale vieții social-economice trebuie să cuprindă: - direcțiile principale ale modernizării învățământului agronomic; - reflectarea logicii disciplinei în conținutul științific al lecțiilor cu specific agricol; - metodele activizante ale procesului de predare - învățare ce accentuează caracterul formativ-educativ al învățământului. Pentru studenții care vor îmbrățișa cariera didactică, cursul de metodică oferă cunoștințe teoretice care pot fi validate de practica pedagogică. Această practică realizată în școală are valoarea unui antrenament, viitorul profesor încearcă, greșește, se corectează, învață
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
minimum influența perturbatoare a conexiunilor întâmplătoare. Experimentul nu-l putem confunda cu lucrările de laborator unde se fac: disecții, analiza unor preparate, studiul morfologiei externe și interne a unor organisme vegetale sau animale, etc. Combinând experiența cu acțiunea, metodele experimentale accentuează caracterul aplicativ al predării, favorizează realizarea unei mai strânse legături a teoriei cu practica. A experimenta înseamnă a-i pune pe elevi în situația de a concepe și de a practica ei înșiși un anumit gen de operații cu scopul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a verifica - determinând noi achiziții de cunoaștere. Acest experiment presupune o intervenție activă din partea elevilor legată de modificarea condițiilor de manifestare a obiectelor și fenomenelor putând ajunge la descoperirea adevărurilor prefigurate în cuprinsul lecțiilor. Experimentul cu caracter de cercetare accentuează latura formativă a învățământului, stimulează interesul pentru cercetarea naturii. Astfel de experiențe se pot organiza în ferma școală, pe terenurile experimentale școlare și familiarizând elevii cu sistemul de muncă al cercetătorilor. Experimentele cu caracter de cercetare și descoperire se pot
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
semestru etc.), ca și lecția finală (de disciplină, de semestru/an, de școală). Conținut comun al acestor variante constă în faptul că ele trebuie să se adreseze fondului afectiv al elevilor, sentimentelor lor, voinței, fermității etc. Ele nu trebuie să accentueze fondul de cunoștințe noi, cât mai cu seamă formarea de convingeri, atitudini, comportamente. Unii autori descriu ca variante ale acestui tip de lecție și altele, cum ar fi: lecția prelegere; lecția seminar; lecția problematizată etc. Indiscitabil, aceste lecții nu sunt
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
situat pe români în contact cu clasicismul, cu opera istorică a umaniștilor și care i-a edificat asupra originii române. În 68 Alexandru Lapedatu, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale, în Scrieri alese..., p. 69-78. 25 același timp a accentuat aportul erudiției ardelene în istoriografia română modernă. Lapedatu a semnalat și evoluția particulară a istoriografiei românești ardelene, izolată la un moment dat de progresele cercetărilor istorice din România, așa cum aceasta din urmă era mai puțin preocupată până la un timp de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
poziție în care Alexandru Lapedatu își exprimă opiniile sale politice. În lungul discurs parlamentar, Lapedatu a evidențiat că Partidul Național Liberal era singurul instrument politic capabil pentru organizarea și consolidarea României întregite și singurul reprezentant al intereselor naționale. El a accentuat faptul că Partidul Național Liberal a avut o politică bine fixată în toate compartimentele vieții publice, care a dat rezultate utile și folositoare pentru refacerea țării și a știut să se încadreze în necesitățile vieții de ordin local. Totodată, a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în promovarea culturii românești în Ardeal. În iunie 1935, a vizitat mai multe obiective culturale din județele Satu Mare, Oradea, Cluj, în urma cărora a susținut interesele localnicilor la forurile centrale 74 . Începând cu precădere din 1935, continuând pe parcursul anului 1936 și accentuându-se în 1937 divergențele dintre ,,tinerii liberali“ și “bătrânii” liberali au reprezentat o caracteristică a guvernării Tătărescu. Alexandru Lapedatu făcea parte din grupul “bătrânilor” liberali, care acționau pentru fuziunea cu partidul lui Gh. Brătianu și restabilirea dominației familiei Brătianu. Tinerii
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
ar fi obstacolele, dificultățile în practicarea unei ascultări active? Care sunt tehnicile pe care le poate folosi un mediator pentru a facilita comunicarea? Etc. Rugați elevii să-si aducă aminte ce înseamnă medierea si cum se soluționează conflictele prin intermediul ei. Accentuați faptul că, în cadrul medierii, părțile sunt responsabile de soluția pe care o vor găsi, si nu mediatorul. Revizuiți în așa fel toate regulile medierii. Cereți elevilor ca, în grupuri mici, să determine cum ar trebui să fie anturajul în care
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
de conflict. Încurajați elevii să listeze cât mai multe soluții pentru această situație. Apoi analizați-le împreună pe fiecare astfel, încât să înțeleagă ce înseamnă consecințe negative si consecințe pozitive. Fișă de control pentru etapa de găsire a soluțiilor Să accentuez momentele în care părțile sunt de acord (de exemplu, ambele părți se simt lezate, ambele doresc să păstreze prietenia, ambele vor să soluționeze problema care a apărut etc.) Să propun părților să genereze cât mai multe soluții pentru problema identificată
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
înainte. Felix si Angela Rol pentru Felix. Ești elev în clasa a XI-a. De câtva timp ești în conflict cu o colegă de a ta, Angela. Acum două săptămâni ai spus colegilor tăi cât de atractivă si frumoasă este, accentuând că, posibil, este deosebită atunci când doarme. Aceasta a făcut ca si alți colegi să vorbească despre faptul cum arată ea si, în scurt timp, Angela a început să fie numită „Frumoasa adormită”. Angela a aflat de unde vine această poreclă si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
sursă de furor mistic și la Început de tentație sexuală. Apoi Începe să-și dea seama că cunoașterea nu este hărăzită calmării, ci dimpotrivă cu cît neurocortexul ei va fi privat de afectivitatea răspunsului cu atît emoția sa se va accentua, pînă va deveni obsesie compulsivă. Eroina știe că acum ea devine friabilă și Marian Constandache din această cauză Își amînă fiorul de receptare și odată cu el si nivelul de simpatie. Ea rămîne acum Într-un teritoriu pe care-l poate
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
sat mare și frumos, după multe tribulațiuni, sclipirea cîtorva parale, agonisirea cîtorva oi sunt un simptom al Începerii multiplicării, vizibilă și Într-o gospodărie țărănească. Tot cosmosul e cuprins Într-o ogradă. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Supranumele de Pățitul, accentuează și atrage atenția asupra pribegiilor și pățaniilor sale, ca fiind trăsătura principală și caracteristică a acestei personalități. Fiind „pățit”, pătimitor, va putea să treacă fără amețeală abisul unei colaborări de trei ani cu diavolul. Pateor și Ulyse, și orice pribeag
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
vest. A resimțit la început cu violență contrastul dintre viața cazonă și cea a unui tânăr pe deplin independent, scutit de orice constrângere, care putea hotărî în orice moment unde să trăiască și ce să facă. Acest contrast a fost accentuat de faptul că, atât în Austria cât și în Anglia, contactul lui cu viața oamenilor obișnuiți a fost aproape inexistent. Își dorea însă o viață plină de neajunsuri, într-o ambianță neprietenoasă, ca probă aspră a caracterului. Iată prima lui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
30 la lecțiile lui Wittgenstein, s-a scuzat exprimându-și regretul. Wittgenstein nu a vrut însă să mai știe de el.110 Poate că și ecouri ca acela că ceea ce propune el ar putea fi caracterizat drept „pozitivism terapeutic“ au accentuat dorința lui Wittgenstein de a încheia și publica manuscrisul căruia obișnuia să-i spună „cartea mea“. Un manuscris la care a lucrat, cu întreruperi, din toamna anului 1936. Înclina acum să creadă că obligațiile lui de profesor ar fi cele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cunoscut decât ceea ce a rămas în amintirea celor care au avut marele noroc de a-l fi cunoscut.“ (Citat după M. Drury, op. cit., p. 203.) 103 Vezi Fania Pascal, op. cit., p. 53. Șocul pe care l-a suferit i-a accentuat lui Wittgenstein viziunea pesimistă asupra vieții, ca și proasta părere despre sine. La 28 decembrie 1941, scurt timp după eveniment, își nota: „Mă gândesc mult la Francis, nu cu recunoștință, ci numai cu remușcare datorită lipsei mele de iubire. Viața
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
față de orientarea pe care încercau să o imprime filozofiei Russell și empiriștii logici. Ea răzbate în multe pasaje din prima parte a Cercetărilor filozofice.87 Orientări fundamental diferite ale gândirii dau socoteală de ruptura dramatică de comunicare ce s-a accentuat continuu, cu trecerea timpului, între Wittgenstein și omul care i-a fost cel mai aproape la primele începuturi ale preocupărilor sale filozofice. Lui Wittgenstein lucrurile i-au fost pe deplin clare încă de la mijlocul anilor ’30. Filozoful Russell nu l-
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dispariția progresivă a regimului feudal. Toate fenomenele prezentate expansiunea vieții urbane și a instituțiilor antifeudale, formarea micilor state centralizate din punct de vedere administrativ sunt deja semnul declinului regimului feudal. Începând cu secolul al XIV-lea, acest declin s-a accentuat rapid. Cele două funcții specifice ale senioriei administrarea justiției și serviciul militar scapă tot mai mult vechilor titulari: principele teritorial acaparează întreaga justiție la curtea sa, ori la cele ale slujbașilor săi, iar vechea oaste feudală face loc treptat armatelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dispariția regimului feudal, decât aceste mișcări care se generalizează în perioada primei jumătăți a secolului al XIV-lea, luând uneori amploarea unor veritabile mișcări revendicative. Începută în Italia secolului la XIII-lea, mișcarea de extindere a guvernării orașelor se va accentua. Când orașele sau stările unei țări se simțeau mai puternice, impuneau prin forță respectul libertăților lor, tinzând ulterior să obțină sancțiunea unei autorități superioare, împărat sau rege; dacă erau mai puțin sigure de ele, cereau și obțineau concesii; fiind bogate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și partajul suveranității puteau fi stabilite cât mai exact numai printr-un contract. Acesta nu se mai realiza de la individ la individ, ci de la suveran la stările organizate corporativ: drepturile din contract (charta, pacta conventa) sunt drepturi de grup, ele accentuează caracterul colectiv și public al suveranității. Evoluția importantă conturată începând începând din secolele XII-XIII indică apariția, alături de ierahia verticală, a unei ierrhii orizontale: cea a stărilor. Acestea vor urmări ca drepturile să fie sancționate și fixate în scris și să
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
va crește considerabil în timpul domniei lui Henric al II-lea (1369-1379)286, obligat să confirme și să lărgească sfera privilegiilor acesteia, împotriva intereselor orășenilor și negustorilor: monarhia castiliană "devine o simplă jucărie mânuită de nobilime". Declinul puterii centrale s-a accentuat sub domniile lui Ioan al II-lea (1406-1454) și Henric al IV-lea (1454-1474). Frământările interne ale regatului Castiliei vor aduce pe tron pe Isabella, căsătorită din 1469 cu Ferdinand, moștenitorul Aragonului. Legătura noii dinastii din Aragon cu familia regală
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Frederich al II-lea și domnia efemeră a lui Conrad al IV-lea (1250-1254), s-a produs transferul decisiv de autoritate dinspre regalitate către marii principi. A urmat perioada "marelui interregn" (1254-1273) în care, pe fondul luptelor interne s-a accentuat diferența de putere între principatele teritoriale. Titlul de principe va fi rezervat seniorilor care se aflau în relație directă de vasalitate față de rege. Această delimitare nu a exclus la început pe ceilalți seniori de la vot: în 1220 Henric al VII
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
să împiedice limitarea absolută a privilegiilor sale imperiale. De aceste măsuri s-au bucurat în cele din urmă tot stările privilegiate care, atunci când nu le-au mai considerat profitabile, le-au desființat. În consecință, diviziunea politică a Germaniei s-a accentuat. Dieta de la Worms reflectă lupta egoistă dintre împărat și principii suverani. Dacă Reichsregiment se bucura de favoarea unor principi, explicația trebuie căutată în dorința lor de a profita de acest guvern în interesul propriei stări. Orașele nu mai erau reprezentate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]