9,186 matches
-
ar fi totuși planul mozaic (mixt). Să amintim una dintre variantele mai uzitate ale acestui plan: atacul - descrierea locului - introducerea personajului principal - dezvoltarea (povestea locului sau biografia personajului, centrată pe un eveniment anume, pe o experiență deosebită etc.) - revenirea în actualitate - finalul. Anchetă. Se recomandă planul narativ, câtă vreme cercetarea noastră urmărește reconstituirea drumului de la efect la cauză și are personaje, intrigă, acțiune. Foarte posibil în anchetă este și planul cronologiei inversate. Mai concret spus, acest plan pornește de la finalul unui
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fie spus, ziarele occidentale folosesc foarte mult serviciile agențiilor de foto jurnalistic. O fotografie inedită, puternică și expresivă se găsește greu, și ea trebuie tratată cu tot respectul. Mai puțin recomandabile sunt fotografiile simbolice - imagini-metaforă, ieșite cumva din timp, din actualitate. În presa românească, o întâlnim în cazul izolat al Dilemei. Atenție la moralitate și deontologie. Cum bine se știe, orice fotografie poate să mintă. În funcție de unghiul ales, putem transforma o simplă manifestație într-o revoltă populară sau o adunătură de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unei situații de moment. De pildă, iubitorii de animale cer vehement Primăriei să renunțe la campania de eutanasiere a câinilor comunitari. În esență, criteriile de clasificare sunt strâns legate de criteriile de alegere a subiectului știrii. (2) Ne gândim la actualitate (ce este nou?), la semnificație (gradul de amploare a repercusiunilor evenimentului în timp și spațiu; un exemplu ar fi consecințele asasinării prințului austriac la 28 iunie 1914, care a declanșat primul război mondial), la gradul de interes (interesul uman și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cartierelor mărginașe. În știre, contează faptele, dimensiunea concretă a unor pagube; în corespondență, importante sunt urmările umane ale faptelor. Deși o asemenea corespondență costă foarte mult (deplasare, cazare, sume necesare plătirii surselor), ea merită orice efort, pentru că personalizează informația, subliniază actualitatea ziarului, sporindu-i credibilitatea. Nu este ușor să fii corespondent (special sau de război), dar tocmai acest lucru îl fascinează pe tânărul jurnalist, oferindu-i mai toate bucuriile meseriei: aventură, imprevizibil, risc, adrenalină, un anume statut profesional. Experiența presei românești
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
moscovit. Dacă telespectatorii români urmăreau imaginile preluate din rețeaua americană de televiziune, ziarele publicau numai ceea ce le ofereau marile agenții de presă. În lipsa unui corespondent special, presa românească a fost condamnată la pasivitate. S-a diminuat astfel impresia de maximă actualitate, de informație transmisă la cald, iar cititorul s-a simțit, pe bună dreptate, frustrat. Nu tocmai departe de locul evenimentului, cititorul român ar fi vrut mai multe amănunte. Ar fi vrut să afle povești ale ostatecilor, reacții ale moscoviților etc.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Metzler (1986, p. 192) clarifică tipologia reportajului, dar cu prețul unui amestec de criterii tematice și formal stilistice: 1. Amuzant, strălucitor (feature, axat pe fapt divers). 2. De culise (însoțește un text mai amplu, privind profilul unei personalități). 3. De actualitate (strâns legat de eveniment). 4. Explicativ (care surprinde tendințe și mentalități individuale sau colective). 5. De atmosferă. 6. Narativ. 7. Biografic (axat mai mult pe portret). Cum lesne se poate observa, „marele reportaj” (termen contestat de Voirol, dar fără să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
moarte, sărbători), reținând pe cele mai puternice. Mereu trebuie să ne întrebăm: prin ce se deosebesc acești oameni de alții? Ce au ei în plus? De ce nu seamănă cu vecinii lor? etc. Oricâte căderi în trecut am avea, revenirea la actualitate, la prezent, este obligatorie. Ea ne ușurează pregătirea finalului. Un bun reportaj are un final pe măsură (imagine puternică, anecdotă, ecou al intro-ului etc.). Indiferent de procedeu, finalul trebuie să întărească mesajul principal al textului. Iată un excelent final publicat
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
uriașe, care mistuiau la orizont rafinăriile, niște ochi mirați, albaștri și umflați de nesomn. De pe tocurile bocancilor, li se scurgea noroiul fleșcăit. Zile și nopți au ars rafinăriile. (G. Bogza, 1968, p. 50) Reportajul de fapt divers Nelegat strict de actualitate, faptul divers desemnează o întâmplare ciudată, uimitoare. (5) De dimensiuni medii (2-3 file), textul impune o scriitură alertă, nu neapărat senzaționalistă, dar cu elemente de suspans. Nu există fapt divers fără uimire, fără degradarea normalului. Un om care fură mașini
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Florin Popescu (2002, p. 44) separă în mod artificial ancheta jurnalistică (practică europeană) de Investigativ Reporting (practică americană), Jacques Mouriquand (1994, pp.16-25) ia în discuție patru tipuri majore, pe care le vom prezenta în cele ce urmează. Ancheta de actualitate Cum lesne se poate deduce, această anchetă stă sub semnul inconfundabil al evenimentului, fiind caracteristic cotidienelor naționale. În principiu, ancheta de actualitate nu ridică prea multe probleme - nici de scriitură, nici de documentare. Importantă este rapiditatea cu care se mișcă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
16-25) ia în discuție patru tipuri majore, pe care le vom prezenta în cele ce urmează. Ancheta de actualitate Cum lesne se poate deduce, această anchetă stă sub semnul inconfundabil al evenimentului, fiind caracteristic cotidienelor naționale. În principiu, ancheta de actualitate nu ridică prea multe probleme - nici de scriitură, nici de documentare. Importantă este rapiditatea cu care se mișcă ziaristul. Stilul alert va completa fotogramele de moment ale evenimentului, din care nu au voie să lipsească actorii principali sau opiniile contradictorii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu reprezintă o anchetă, ci, eventual, un reportaj. Să ne gândim la devastatorul incendiu de la Mihăilești (unde, printre alții, au murit și doi jurnaliști) sau la accidentul aviatic de la Balotești. Ancheta de fapt divers Pare o formă a investigației de actualitate, dar nu se confundă cu ea nici măcar prin subiectul ales (uimitor, pitoresc, generator de emoții puternice). Pare o anchetă polițistă, dar nu este, câtă vreme efortul jurnalistic se centrează pe circumstanțe, și nu pe dovedirea vinovăției cuiva. Notând până și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mult de sociologie decât de investigația propriu-zisă. De pildă: stresul și afecțiunile stomacale (revistă de sănătate), divorțul și copiii cu un singur părinte (presă feminină) etc. Având o apăsată funcție pedagogică, ancheta magazin nu stă sub presiunea evenimentului și a actualității, chiar dacă pleacă de la unul sau mai multe fapte petrecute recent. În acest tip de anchetă contează interesul uman stârnit de tema aleasă (crime din gelozie, legitima apărare, turismul și gripa aviară etc.) și mai ales unghiul de abordare. Principalul inconvenient
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și provocatoare. „Ce părere aveți despre...?” va declanșa cu siguranță răspunsuri banale și parțial stupide. În definitiv, ce urmărim cu acest micro-trotuar: să aflăm ceea ce știm și noi foarte bine? Să flatăm cititorul, luându-i în seamă opinia? Să subliniem actualitatea ziarului? Să completăm o pagină tematică cu o casetă lesne de realizat? Gen vetust și suspectat de manipulare, ancheta de opinie face carieră și astăzi în presa românească de informație. Mult mai eficientă și mai potrivită ar fi această anchetă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pagina tematică sau dosarul de anchetă, gen întâlnit în unele cotidiene franceze (mai ales, La Croix). Pe scurt, este vorba de o juxtapunere de unghiuri diferite de abordare a subiectului propus, prin intermediul mai multor genuri jurnalistice: interviu, relatare, anchetă de actualitate, casetă cu date statistice etc. Astfel, informația depășește caracterul rigid al știrii, oferind cititorului date suplimentare și puncte de vedere deosebite. Pagina tematică, rar publicată de un singur autor, presupune o bună coordonare și un plan prealabil, stabilit de comun
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vorbim despre un mit demult golit de semnificații și adevăr? Omul are nevoie de informație sau de opinie? Nu cumva doar opinia informează corect și oferă cititorului un alt drept (poate și mai important): dreptul de a fi implicat în actualitate, de a fi prezent (fie și imaginar) în spectacolul cotidian al vieții? Câtă vreme ne raportăm la niște deziderate pur teoretice și la un clamat model jurnalistic, în care paginile de opinie sunt atent detașate de cele de informație, riscăm
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și imaginar) în spectacolul cotidian al vieții? Câtă vreme ne raportăm la niște deziderate pur teoretice și la un clamat model jurnalistic, în care paginile de opinie sunt atent detașate de cele de informație, riscăm să pierdem contactul chiar cu actualitatea unei prese neliniștite, inventive și mereu în mișcare. Dacă un simplu sondaj sociologic, publicat de Nouvel Observateur (5 decembrie 1990), arăta că 50% dintre francezi îi consideră pe ziariști ca fiind cele mai influente persoane din societate, asta înseamnă că
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
iar realizarea corespunde apariției unui posibil predefinit. Actualul este acel ceva care se manifestă hic et nunc drept o soluție concretă, creativă la o problemă dată, iar virtualul apare ca o configurare dinamică de forțe și de finalități. Virtualizarea transformă actualitatea inițială în soluție a unei problematici mai generale. Se pot degaja mai multe înțelesuri ale realității virtuale (vezi Nifle, 2002), cu ipostaze subiacente. Într-o primă accepțiune, realitatea virtuală este o simulare a lumii, obținută prin manipularea unor modele, a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
datorită unor experiențe trăite. Se învață cu ceea ce se știe deja (cu aceleași proceduri sau instrumente culturale achiziționate cândva de individ). Numeroase demersuri de instruire prin această formă încearcă să transpună în formula „la distanță” schema raportului pedagogic profesor-educat, ca actualitate, prin ingenioase artificii tehnice (imediatitatea feedback-ului, iluzia prezenței dascălului sau a alterității, sancționarea pozitivă a realizării etc.). Formal, relațiile în cazul educației la distanță se consumă pe următoarele aliniamente (France, Anthony, 1993, pp. 30-31): nivelul instituțional, prin intermediul factorilor administrativi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ipostază specială a abordării integrate: temele cross-curriculare. Acestea sunt abordate în partea a patra a lucrării. Finalul aduce câteva succinte concluzii deschise și unele recomandări de politică educațională. Scopul demersului este de a aduce clarificări într-un domeniu de maximă actualitate pentru teoria și practica pedagogică (chiar dacă unele elemente ale sale sunt vehiculate la un nivel sau altul de mai mulți ani). Considerăm că paradigma învățării integrate, a abordării integrate a curriculumului încă nu și-a stabilit influența decisivă la nivelul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Așa cum am mai spus, metodele alternative sau complementare de evaluare sunt foarte indicate pentru demersurile cross-curriculare. Din ansamblul acestor metode (observarea sistematică, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea), ne vom opri succint asupra metodei portofoliului. Gradul ei de relevanță pentru proiectele cross-curriculare, actualitatea utilizării portofoliului în contextul învățământului obligatoriu de la noi și relativa noutate a metodei ne-au determinat să facem câteva clarificări 1. Portofoliul „povestește istoria unui copil. El are rolul de a încuraja elevul în construcția învățării sale” (Eliot, în Manolescu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și forma lor actuală există diferențe uriașe, dar nucleul a rămas neschimbat. Mulțumesc călduros tuturor celor care mi-au dat ocazia să-mi expun public opiniile, plecând de la Cuvântul lui Dumnezeu și de la glosele Părinților, asupra câtorva teme fierbinți ale actualității teologice, În cadrul următoarelor instituții: Wiessenschaftskolleg din Berlin, Universitatea Paris IV-Sorbona, Teatrul Național București, Institutul Catolic din București, Universitatea din Torino, Colegiul Noua Europă, Institutul Greco-catolic din Oradea, Facultatea de Teologie din Pitești, Universitatea Emanuel din Oradea, Facultatea de Teologie din
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
din Oradea, Facultatea de Teologie din Constanța, Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, Institutul Ortodox din București. C.B. Nașterea Domnului 2007 PAGINĂ NOUĂ PE DREAPTA 1. Maria Magdalena de la Dan Brown la evanghelii și retur Figura Mariei Magdalena a revenit În actualitate datorită celebrului roman al lui Dan Brown, Da Vinci Code. Ce se mai poate spune interesant și nou despre acest personaj după atâtea și atâtea articole, eseuri, intervenții din partea profesioniștilor sau amatorilor de tous bords? „Interesant” și „nou”, probabil nimic
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Încât specialiștilor onești le va fi foarte greu să reașeze lucrurile În matca lor firească. „Taina trădării” nu e doar o formulă a sfântului Irineu al Lyonului. E o provocare teologică și filozofică de acută, ba chiar aș zice, permanentă actualitate. Încă nu s-a scris o metafizică a trădării. Dacă s-ar scrie, În spațiul dominat de religia creștină, ea s-ar constitui Într-o nouă disciplină, „iudalogie”. Omul a devenit etichetă, simbol, mit. Omul a dispărut, și-a pierdut
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
este proprie lui Dumitru Stăniloae În modul de abordare a scrierilor patristice. Maxim Mărturisitorul nu este pentru el un autor oarecare, ci un „maestru al adevărului”, al cărui mesaj teologic și existențial nu și-a pierdut nimic din forță și actualitate. Iar acest dialog nu se mărginește numai la traduceri, ci se continuă și În scrierile personale ale lui Stăniloae, Într-o asemenea manieră, Încât aproape că suntem Îndrituiți să afirmăm că teologia sa nu este decât o hiperglosă actualizată În cadrul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Încercând Însă să găsească suport teoretic la Părinții Bisericii. Evident, recolta a fost destul de slabă, ca să nu spunem dezastruoasă. Rezumat și concluzii Încercând să rezum rezultatele anchetei de față, care nu se pretinde a fi decât Începutul unei dezbateri despre actualitatea Părinților În teologia contemporană, aș spune următoarele : 1) Abordarea patristică a lui Dumitru Stăniloae este deopotrivă apologetică, dogmatică și spirituală. El Îi citește, Îi traduce și Îi utilizează pe Părinții Bisericii În calitate de martori ai ortho-doxiei, ai „adevăratei credințe”. În același
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]