10,786 matches
-
sau de rușine, fapt ce explică de ce în cultura bandelor onoarea și respectul joacă un rol atât de important. Dorința tinerilor de a se integra într-o bandă este asemănătoare cu aceea a indivizilor cu situație economică și socială precară aderând la diverse mișcări ideologice. O altă formă de dezorganizare socială sau individuală, denumită "Wildings" de către unii și "Pack" de către alții (Staub și Rosenthal, 1994), a atras atenția cercetătorilor. "Wildings" sunt acțiunile violente dintre tinerii grupați în locuri precise. Contrar violențelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dintre aceste elemente este determinat de forma într-un anumit fel, oricît ar fi de greu de explicat acest fapt pentru fiecare element în parte. Este, dimpotrivă, cu neputința să identificăm punctele despre care să putem afirmă că forma a aderat în mod definitiv la ele, privite fiecare separat. Dacă, pornind de la această constatare, cercetăm o anumita limba dată, găsim multe lucruri care, că esența formei lor să aibă de suferit, ar putea fi gîndite foarte bine și altfel și, pentru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pentru ca aceste limbi nu au categoria gramaticala a genului) noi me meie mi bîz bîz bez bid voi te teie ți siz siz șez ta ei he nemad ők onlar olar alar ted Marius Sală și Ioana Vintilă-Rădulescu273 par a adera la opinia (majoritară, de altfel, printre lingviști) conform căreia familia uralică ocupă o poziție intermediară între familia altaica și cea indo-europeană. Iată cum sintetizează autorii principalele trăsături tipologice ale celor două familii: limbile din familia altaica "au sisteme consonantice simple
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
XX-lea au fost marcate de frământări sociale de mare amploare în viața țărănimii din cauza exploatării nemiloase de către moșierime care au dus la răscoale țărănești din 1888 și mai ales la marea răscoală din 1907. învățătorii din sate care au aderat la noile idei au devenit un sprijin activ al luptei țărănimii din sate pentru pământ și pentru o viață mai bună. Dintre intelectualii comunei Hudești, militanți ai ideilor înaintate pentru progresul material și cultural al locuitorilor satelor s-a reliefat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Carl Rogers le cosideră valabile pentru toate relațiile umane: 1. Înțelegerea empatică - prin aceasta capacitate, logopedul își demonstrează, de fapt disponibilitățile afective, cognitive, motivaționale și de umanitate de a-l înțelege pe copilul cu tulburări de limbaj și de a adera la lumea interioară a acestuia. Transmiterea, înțelegerea și acceptarea de către copil a acestei disponibilități trebuie să reiasă din comportamentul și acțiunile logopedului față de copil, exprimate, fie verbal prin încurajări, parafrazări, ton adecvat, dar mai ales nonverbal, prin mimică și privire
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
repede ? În primul rând, nu este o problemă care să ne vizeze doar pe noi. Toată lumea europeană a învățământului superior își pune aceste întrebări și caută răspunsurile cele mai adecvate deoarece în luna mai 2005, la Bergen, țările care au aderat la Convenția de la Bologna trebuie să raporteze dacă legislativ și instituțional s-a trecut la acest sistem. În momentul de față, Facultatea de Fizică este în stadiul de definitivare a planului de învățământ și, în general, a programelor de studii
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
că o astfel de atitudine se regăsește și după al doilea război mondial, desigur însă din alte raționamente, pe care le vom descifra la timpul potrivit. În toamna anului 1939, imediat după declanșarea războiului, guvernul iugoslav și-a exprimat neutralitatea. Neaderând însă la propunerile privind crearea unui bloc al neutrilor a contribuit din plin la încetarea Antantei Balcanice, alianța regională din care făcea parte din 1934. O serie de negocieri precipitate au condus-o către aderarea la Axa și foarte repede
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fost conjugate cu interesele sovietice, sloganul cel mai adesea vehiculat fiind cel al unității de nezdruncinat al „țărilor frățești”. Exceptând Cehoslovacia, al cărui lider, Klement Gotwald, a fost repede pus la punct de Stalin, toate statele comuniste au refuzat să adere la planul Marshall, ca o contrapondere la acestă inițiindu-se refacerea organizației internaționale de tristă amintire a comuniștilor. Într-o atmosferă de conspirativitate totală, reprezentanți ai partidelor comuniste din Uniunea Sovietică, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, România, Ungaria, Franța și Italia
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
după mai bine de o jumătate de secol, câte eforturi se făceau în Iugoslavia pentru a se ieși cu bine din situația complexă și tensionată de atunci. Într-o conferință de presă, Tito precizează că din cauze „moralopolitice” nu poate adera oficial la N.A.T.O. Este pregătit să facă însă tot posibilul pentru ai ajuta pe americani, „trimițând soldați iugoslavi oriunde i-ar cere stăpânii săi”. A dezvăluit, de asemenea, ca o delegație a guvernului de la Belgrad se află în S.U.A.
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dând lumii un semnal că disensiunile dintre cele două țări se diminuau sensibil. Până la o normalizare totală mai era însă mult. La înapoiere a făcut o escală la București, dar „evenimentul nu a fost suficient pentru a determina Iugoslavia să adere la alianța militară a statelor comuniste - Tratatul de la Varșovia”. Luna mai 1957 este destinată vizitei unei delegații parlamentare iugoslave în România, în timp ce în iunie românii participa la Congresul consiliilor muncitorești desfășurat la Belgrad. De reținut că Gh. Gheorghiu-Dej a fost
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
moment, "prostirea", fenomenul prin care un deținut mai versat îi oferă noului venit suport moral, prin reinterpretarea faptelor lui penale într-un mod liniștitor. Remușcările lui sînt repede înlocuite de justificări ale faptelor comise, "fabricate" în penitenciar, la care individul aderă deoarece îi oferă rațiuni deculpabilizante. Diminuarea gradului de vinovăție îi ușurează conștiința și îi modifică poziția față de pedeapsă, pe care o apreciază din ce în ce mai aspră. T.F., de 18 ani, condamnat la 4 ani pentru viol în grup: " Lucrurile nu au stat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
foste militare, cu un nivel educațional scăzut. Deși evoluția societății românești din ultimii ani a trecut în desuetudine modelele autoritare, militariste și violente de relaționare și de pedeapsă, ceea ce poate constata orice vizitator al penitenciarelor este persistența acestora. Indivizii nu aderă la ele din convingeri sau din nevoia imperioasă de putere și violență, ci din faptul că ei le găsesc la intrarea în închisoare cu o structură și o funcționalitate bine determinate. Puterea normelor informale îi transformă pe indivizii angrenați în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sufletul în scoarța vieții, pentru a putea veșnic înflori. Așa am perceput-o, așa am simțit-o pe Viorica Cortez, ființa gata să ne ofere lacrima și zâmbetul contopite în voce caldă și suflet mărinimos. Mulțumiri tuturor celor care au aderat și au contribuit la realizarea acestei cărți, biblie a biografiei de artist liric pentru multe generații viitoare. Citiți Cortez. Veți cunoaște bine nu unul, ci doi oameni luminoși. Leontina Văduva Paris, 2015 CUVÂNT ÎNAINTE Un gând frumos pentru această carte
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
-se, toate ideile filosofice și etice ale romancierului.” Omul ca temă literară, s-a păstrat în centrul tuturor operelor dostoievskiene, dar lectura textelor create arată că, de-a lungul timpului, autorul a pierdut credința în umanismul socialismului la care a aderat în tinerețe, dobândind în schimb credința în omul care-l acceptă pe Hristos în viața sa. Problemele omului au rămas misterele pe care Dostoievski a dorit să le dezlege mereu, dar, așa cum observa M. Bahtin, el a încercat să zugrăvească
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
de membri. Fiecare organizație urma să completeze câte două registre, din care unul rămânea la organizația locală, celălalt urmând să fie trimis la Clubul Central al partidului, care își avea sediul în București, Calea Victoriei, nr. 16109. Deși majoritatea celor care aderau la noua formațiune politică provenea din rândurile liberalilor nemulțumiți de conducerea exercitată de Vintilă Brătianu în vechiul Partid Național Liberal, au existat și excepții. Astfel, ziarul central al PNL tradițional, "Viitorul", comentând întrunirea organizată de georgiști la Găești, în 17
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
alcătuită din 36 persoane. În funcțiile de conducere ale acestei organizații au fost desemnați Ștefan Paruș, președinte, Ion Drăgănescu, vicepreședinte, Mihai Cociorvă, secretar 121. La congres au participat și delegați ai organizațiilor județene Iași, Tecuci, Vaslui. La formațiunea politică georgistă aderau în continuare, personalități ale vieții culturale românești. Astfel, spre sfârșitul lunii august, "Mișcarea Liberală" consemnează adeziunea profesorului universitar Ștefan Ciobanu. În scrisoarea de adeziune, istoricul aprecia că partidele politice care au desfășurat activitate în regiunea dintre Prut și Nistru au
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mentalității rusești împiedicase, în această provincie, crearea unei tradiții a PNL sau a altui partid politic. În consecință, susținea istoricul, interesul stârnit în acest ținut de mișcarea lui Gheorghe Brătianu avea o importanță deosebită, determinând pe mulți dintre simpatizanți să adere la partid 145. Alte întruniri importante ale georgiștilor au avut loc în cursul lunii octombrie 1931 la Telega, în județul Prahova, precum și în Capitală 146. La întrunirea de la Telega, șeful organizației județului Prahova, N. Constantinescu-Bordeni, a arătat că la câteva
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
conducerea acestora se aflau, mai ales, intelectuali. Profesorii universitari, avocații, preoții, ofițerii cu grad superior erau foarte bine reprezentați din punct de vedere numeric, în organele centrale de conducere, precum și în comitetele organizațiilor județene 159. Listele publicate ale celor care aderau la partid dovedesc afluența unui număr mare de avocați, profesori, învățători, proprietari, industriași sau comercianți, în organizațiile județene 160, fapt explicabil dacă luăm în considerare prevederile statutare deja amintite. Aceștia formau "cercul propagandiștilor, militanților sau liderilor", amintit de unii analiști
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
organizației județene, pentru a se cere asentimentul majorității în legătură cu modificările survenite în conducere, dovedea însă că prevederile statutare erau respectate, sugerând că explicarea conflictului dintre organizația clujeană și conducerea centrală a partidului necesita o analiză aprofundată a situației. Gheorghe Strat aderase la partidul condus de Gh. Brătianu abia în februarie 1936204. În scrisoarea de adeziune, noul georgist aprecia că liberalismul promovat de partidul în care se înscria era net diferit de acela promovat de vechiul Partid Național Liberal, astfel încât societatea românească
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Cei doi solicitanți arătau că în afara poziției adoptate față de Restaurație, fuseseră atrași și de abilitatea dovedită de șeful georgiștilor de a apăra tradițiile liberale, încurajând, în același timp, speranțele celor tineri. Cel mai surprinzător nume din lista celor care au aderat la formațiunea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu în 1932 este cel al lui Gh. Gh. Mironescu, fiul cunoscutului lider al PNȚ. Această adeziune a avut loc în timpul crizei politice ce a precedat formarea guvernului de alegeri condus de Al.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
frunte cu C. Jornescu, alcătuită din 143 membri. Lista noilor înscriși cuprinde și numele lui C-tin Costandache și Gh. Dimitriu, care se vor număra între fruntașii locali ai partidului 222. În scrisoarea care exprimă hotărârea acestui grup de a adera la partidul condus de Gheorghe Brătianu se precizează că această formațiune politică îi atrage prin faptul că se bazează "pe tot ce este bun și trainic în trecutul nostru, înlătură tot ce este putred în organismul de astăzi, pentru a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
venit din organizația partidului ducist din județul Cetatea-Albă. În scrisoarea de adeziune, V. Mârza declara că îl deranjase conducerea "șovăitoare, nesinceră și lipsită de crez", a Partidului Liberal ducist. Potrivit declarațiilor lui Mihail Sadoveanu, motivul care l-a îndemnat să adere la partidul condus de Gheorghe Brătianu era "răsfrângerea unei activități tinere [...], pentru regenerarea vieții noastre politice". Scriitorul evidenția motivația membrilor de rând ai partidului, care doreau ca "energiile sincere să fie canalizate pentru fapta bună, în interesul suprem al neamului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Era vorba despre generalul în rezervă Silviu Bordan, înscris în organizația județului Timiș-Torontal, de avocatul Floru Pralea din județul Putna, precum și de N. P. Carp, urmașul fostului lider conservator P.P. Carp, înregistrat între georgiștii vasluieni 230. Între cei care au aderat la partidul condus de Gheorghe Brătianu până în 1934, s-a aflat și un număr important de reprezentanți ai minorităților naționale. Astfel, în iunie 1932, s-a înregistrat adeziunea unui grup de 96 persoane din Focșani, majoritatea fiind, potrivit numelui, de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se înregistra înscrierea unei grupări, alcătuită din 135 persoane în organizația georgistă din Satu-Mare. În noiembrie, ziarul "Mișcarea", dădea publicității ultimele înscrieri în partidul condus de Gheorghe Brătianu. Era vorba despre un grup de 22 persoane din Ocna Sibiului, care aderau la partid "în semn de admirație față de atitudinea demnă și patriotică a d-lui Gh. Brătianu care a refuzat intrarea în guvernul Tătărescu"234. Deși se afla încă în plină organizare, la începutul anului 1931, PNL-Gh. Brătianu a înregistrat primele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la guvernul de uniune națională dorit de rege, Gheorghe Brătianu lăsa să se întrevadă un dezacord față de metodele de guvernare promovate de suveran. În această situație, georgiștii care părăsiseră vechiul Partid Liberal din cauza atitudinii acestuia față de Restaurație, precum și aceia care aderaseră la formațiunea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu cu speranța că ar avea șanse mai mari de a ajunge la guvernare într-un timp scurt, au început să dea semne de nerăbdare. În luna mai, "Viitorul" aducea la cunoștința opiniei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]