5,887 matches
-
crescut/scăzut (idem: 9, 10, 11, 15) capacitate de efort fizic mai redusă [cuantificator gradat] (M. Halmaghi, Psihologie: 8) multipli factori de risc (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 14). 2.5. Modificatori calificativi recategorizați (cu semnificație contextuală cantitativă) Structurile cu adjective calificative, care, antepuse grupului nominal, își modifică statutul categorial, devenind cuantificatori (de o bună bucată de vreme ["îndelungată"]) sau care, contextual, în postpunere, dezvoltă o semnificație cantitativă (A câștigat bani frumoși ["mulți"]), caracterizează vorbirea familiară (Stan 2007: 199-200). Adjectivul bogat
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cu adjective calificative, care, antepuse grupului nominal, își modifică statutul categorial, devenind cuantificatori (de o bună bucată de vreme ["îndelungată"]) sau care, contextual, în postpunere, dezvoltă o semnificație cantitativă (A câștigat bani frumoși ["mulți"]), caracterizează vorbirea familiară (Stan 2007: 199-200). Adjectivul bogat, utilizat cu sens cantitativ în limba veche (ib.), încă apare cu această valoare în limbajul medical: alimente bogate în grăsimi ["care conțin multe grăsimi"] (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 19); analog este utilizat antonimul sărac: legume sărace în săruri
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în limbajul medical: alimente bogate în grăsimi ["care conțin multe grăsimi"] (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 19); analog este utilizat antonimul sărac: legume sărace în săruri minerale ["care conțin puține săruri minerale"]. Structura diferă sintactic și semantic de cele precedente: adjectivul și grupul prepozițional următor formează o grupare, care, ca ansamblu, este purtătoarea predicației semantice cantitative. 2.6. Cuantificatori substantivali 2.6.1. Cuantificarea grupului nominal se poate realiza prin combinarea acestuia cu substantive (vezi interpretarea în GALR II: 87-88) care
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
vezi și IV: 328) 2.9. Probleme de acord 2.9.1. Potrivit normei literare actuale, în structurile care conțin substantive cu sens cantitativ (vezi supra 2.6.1) sau (grupări cu) numerale având comportament substantival, acordul verbelor și al adjectivelor se orientează după forma constituentului cantitativ sau după forma substantivului cuantificat, ambele construcții fiind corecte, dar exprimând semnificații diferite: se vede o mulțime de oameni [subiect singular, exprimând o entitate colectivă; grup nominal cu semnificație cantitativă intrinsecă], se văd o
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
se văd o mulțime de oameni [subiect plural, exprimând mai multe entități; grup nominal cuantificat] (GALR II: 87). Uneori, se ezită între aceste două tipuri de acord. Astfel, acordul se realizează, greșit, cu termenul cuantificator, deși semnificația verbului sau a adjectivului sugerează raportarea sintactică (directă/indirectă), mai degrabă, la substantivul cuantificat: zeci de milioane de euro care ar fi trebuit cheltuite [corect euro... cheltuiți] (Rlib, 2008, nr. 5572: 1, col. 2). Alteori, în locul acordului gramatical, cu termenul cantitativ (utilizat, în context
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
a impreciziei O caracteristică a limbii române, inclusiv în perioada contemporană, este varietatea mijloacelor (morfosintactice, lexico-semantice, fonetice) folosite pentru exprimarea aproximației și a impreciziei. Majoritatea au caracter general, fiind folosite în diferite varietăți ale limbii; de ex.: numeralele compuse cu adjectivul nehotărât câteva (câteva sute de cuvinte - A. Pleșu, Despre îngeri: 131 și în CLRA); prepozițiile care sugerează, în context, raportarea la un reper valoric cantitativ, exprimat prin grupul cuantificat (până în/peste/spre/sub două hectare)6; juxtapunerea sau joncțiunea prin
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Două sau mai multe unde ["undele (în general)"] sunt coerente dacă au aceeași frecvență și diferență de fază constantă în timp (E. Poll, Fizică: 109). Adverbele maximum, minimum tind să se generalizeze în forma fără -um, omonimă cu cea a adjectivelor corespunzătoare (vezi supra 2.4.3; cf. Iordan, 1948: 96-97, despre statutul gramatical al formelor cu și fără -um). Extinderea fenomenului se explică prin tendința de simplificare a expresiei (formele noi fiind mai scurte, mai ușor de pronunțat) și prin
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cf. Iordan, 1948: 96-97, despre statutul gramatical al formelor cu și fără -um). Extinderea fenomenului se explică prin tendința de simplificare a expresiei (formele noi fiind mai scurte, mai ușor de pronunțat) și prin analogia cu celelalte perechi de omonime adjectiv - adverb (mult efort adj., aleargă mult adv.). Formele adverbiale maxim, minim sunt curente astăzi în vorbire, în presă (vezi Croitor et al., §. 9.1, în acest volum), dar apar și în unele texte științifice publicate recent: maxim un factor de
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Poll, Fizică: 116) microforme [= forme mici] - Microformele de relief au dimensiuni mici, sunt suprapuse formelor majore de relief și s-au format sub acțiunea agenților externi (crovuri, lapiezuri, dune etc.) (S. Popescu, Geografie: 8). În cazul celor mai multe formații, care sunt adjective categoriale, cuantificarea substantivului este numai indirectă, elementul tematic fiind asociat unui adjectiv care încorporează formal substantivul: biatomic (FC I: 169, 190) - moleculă biatomică "formată din doi atomi" (DEX2 s.v.). La unele formații, semianalizabile, substantivul este încorporat doar semantic: (lumină) monocromatică
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
sunt suprapuse formelor majore de relief și s-au format sub acțiunea agenților externi (crovuri, lapiezuri, dune etc.) (S. Popescu, Geografie: 8). În cazul celor mai multe formații, care sunt adjective categoriale, cuantificarea substantivului este numai indirectă, elementul tematic fiind asociat unui adjectiv care încorporează formal substantivul: biatomic (FC I: 169, 190) - moleculă biatomică "formată din doi atomi" (DEX2 s.v.). La unele formații, semianalizabile, substantivul este încorporat doar semantic: (lumină) monocromatică "de o singură culoare" (E. Poll, Fizică: 116-117) bilateral "pe ambele laturi
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
care adverbul cuantificator se atașează grupului adjectival sau adverbial, în antepunere, prin prepoziția de: cât (atât, destul, suficient, egal, consternant, descumpănitor etc.) de bun (vezi descrierea sintactico-semantică a tiparului, la Pană Dindelegan, 1992: 85-93, 103-111). În tipar sunt atrase inclusiv adjectivele/adverbele cuantificatoare: Avansezi suficient de mult spre înăuntru (A. Pleșu, Despre îngeri: 73 și în CLRA) Recurgem nepermis de des, și cu o stranie nonșalanță, la explicații de tip magic (idem: 94). 4.4. Este, de asemenea, în extindere tiparul
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
și substantiv (2.1.1); − utilizarea superfluă a articolului nehotărât de singular nominativ-acuzativ și tendința opusă, de eliminare a articolului în unele poziții sintactice argumentale (2.3.1.1.a-b); − extinderea articolului nehotărât de singular în fața pronumelui și a adjectivului nehotărât alt(ul), în fața numeralului ordinal sau a adjectivului de identitate același (2.3.1.3); − utilizarea nejustificată a determinantului nedefinit niște (2.3.1.1.c); − evitarea lui niște în registrul cult (2.3.1.4); − redundanța, realizată prin
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
nehotărât de singular nominativ-acuzativ și tendința opusă, de eliminare a articolului în unele poziții sintactice argumentale (2.3.1.1.a-b); − extinderea articolului nehotărât de singular în fața pronumelui și a adjectivului nehotărât alt(ul), în fața numeralului ordinal sau a adjectivului de identitate același (2.3.1.3); − utilizarea nejustificată a determinantului nedefinit niște (2.3.1.1.c); − evitarea lui niște în registrul cult (2.3.1.4); − redundanța, realizată prin cumul de mărci (2.8, 2.10). Un fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
a determinantului nedefinit niște (2.3.1.1.c); − evitarea lui niște în registrul cult (2.3.1.4); − redundanța, realizată prin cumul de mărci (2.8, 2.10). Un fenomen de asemenea vechi este ezitarea în ce privește acordul verbelor, al adjectivelor și al determinanților cu grupurile nominale cuantificate sau care includ substantive având semnificație cantitativă (2.9). 5.3. Productivitatea unor tipare este astăzi în creștere. Se extind, mai ales, grupurile nominale care includ adjective sau substantive cu sens cantitativ (2
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
este ezitarea în ce privește acordul verbelor, al adjectivelor și al determinanților cu grupurile nominale cuantificate sau care includ substantive având semnificație cantitativă (2.9). 5.3. Productivitatea unor tipare este astăzi în creștere. Se extind, mai ales, grupurile nominale care includ adjective sau substantive cu sens cantitativ (2.4-2.6) și grupurile adjectivale sau adverbiale cuantificate prin adverbe antepuse (legate cu sau fără prepoziție (4.3, 4.4). În tiparele de acest tip sunt, uneori, atrași termeni cu semnificație intrinsecă noncantitativă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
aspectul organizării sintactice interne (2.3.3). 5.5. Unele construcții sunt utilizate în variație liberă, având în alcătuire constituenți cvasiechivalenți semantic: numerale multiplicative sau numerale adverbiale (2.1.2), cuantificatori sau modificatori adjectivali cvasisinonimi cu termenii cuantificatori (2.4), adjective cantitative sau corespondentele substantivale ale acestor adjective (2.6.2). De asemenea, se află în variație liberă diverse construcții nominale cu expresii fracționare (2.1.4) și construcții nominale partitive (2.7.1). Cuantificatorii universali distributivi orice și oricare sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
5.5. Unele construcții sunt utilizate în variație liberă, având în alcătuire constituenți cvasiechivalenți semantic: numerale multiplicative sau numerale adverbiale (2.1.2), cuantificatori sau modificatori adjectivali cvasisinonimi cu termenii cuantificatori (2.4), adjective cantitative sau corespondentele substantivale ale acestor adjective (2.6.2). De asemenea, se află în variație liberă diverse construcții nominale cu expresii fracționare (2.1.4) și construcții nominale partitive (2.7.1). Cuantificatorii universali distributivi orice și oricare sunt selectați, de preferință, în contexte diferite, specifice
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
universali distributivi orice și oricare sunt selectați, de preferință, în contexte diferite, specifice, putând fi observată o anumită complementaritate a distribuției lor, în textele științifice (2.2.1-2.2.2). 5.6. Cuantificatorii/determinanții care au flexiune cazuală (articolul nehotărât, adjectivul distributiv oricare) exprimă flexionar cazul genitiv sau dativ al întregului grup nominal din care fac parte, fiind selectați și în contextele specifice altor cuantificatori sau în contextele în care (la nominativ-acuzativ) ar fi fost posibilă absența determinării. Criteriul morfologic - rolul
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
tuturor etc.) par a fi utilizați mai frecvent în registrul cult decât în celelalte varietăți ale limbii (2.2.5). 5.7. Unii cuantificatori exprimă, contextual, valori speciale, atipice: numeralul distributiv este uneori utilizat cu valoare nedefinită (2.1.3); adjectivul fiecare (având semnificație intrinsecă distributivă, de individualitate) poate apărea în enunțuri generice (2.2.3), adjectivul oarecare poate exprima, în postpunere, o valoare nedefinită (2.2.4). În prezența articolului hotărât sau în absența articulării, grupul nominal poate primi, contextual
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
limbii (2.2.5). 5.7. Unii cuantificatori exprimă, contextual, valori speciale, atipice: numeralul distributiv este uneori utilizat cu valoare nedefinită (2.1.3); adjectivul fiecare (având semnificație intrinsecă distributivă, de individualitate) poate apărea în enunțuri generice (2.2.3), adjectivul oarecare poate exprima, în postpunere, o valoare nedefinită (2.2.4). În prezența articolului hotărât sau în absența articulării, grupul nominal poate primi, contextual, o interpretare distributivă (2.3.1.1.f). 5.8. Unele structuri populare și familiare se
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
realizarea unui schimb de materie; să efectueze lucru mecanic - efectuarea unui lucru mecanic. Invers, convertirea structurilor nominalizate în structuri verbale poate duce la eliminarea articolului: formarea unor hormoni (vezi supra) - se formează hormoni, sau la utilizarea formei de nominativ-acuzativ a adjectivului nehotărât unii: se formează unii hormoni. Genitiv-dativul marcat prin articol nehotărât poate alterna (în context) cu o grupare prepozițională cvasiechivalentă, din care articolul lipsește: prăbușirea unor porțiuni din faleză, formarea de cordoane de nisip (S. Popescu, Geografie: 12-13). 3 Evoluții
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
3 Evoluții similare ale articolului nehotărât sunt atestate în diverse idiomuri romanice (italiană, friulană, spaniolă, portugheză, sardă) și nonromanice (de ex., olandeză); vezi discuția și bibliografia teoretică, la Stan 2006a, 2006b. Pentru teoria categorizării lingvistice, vezi Taylor ([1995] 2003). 4 Adjectivul întreg, mai ales în antepunere și mai ales când substantivul este articulat nehotărât, poate actualiza semnificații noncantitative. Să se compare: lucrează o viață-ntreagă [cantitativ] (CORV: 72 și în CLRA), Ați făcut o-ntreagă expediție în concediul ăla ["o expediție
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de ani (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 11). 7 Cf. Să dăm, io știu, treizeci la sută avans? (IV: 320) [structură diferită sintactic, în care expresia fracționară este substantivată]. 8 Cf. Ciompec (1985: 265-266), despre combinarea adverbului de mod cu adjectivul regent. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
aduc în discuție această problemă a fost, mai ales, constatarea că forma doisprezece s-a răspândit, în vorbirea redactorilor de televiziune sau de radio, și în contexte în care reprezintă în mod clar un dezacord între numeralul cu valoare de adjectiv și substantivul feminin sau neutru pe care îl precedă și căruia i se subordonează. O să dau câteva exemple de asemenea greșeli, fără să indic posturile de la care au fost culese (acestea apar pe site-ul CNA-ului, în toate etapele
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]