7,836 matches
-
care le va promova, dându-le noi valențe și dimensiuni. Educația pentru creativitate pe care școala este chemată să o realizeze trebuie să urmărească obiectivele: Elevii vor fi capabili: să manifeste curiozitate pentru noutate și schimbare; să manifeste dorință pentru afirmarea personală; să-și dezvolte plăcerea de a descoperi lucruri noi; să manifeste curiozitate pentru rezolvarea unor situații nemaiîntâlnite; să și dezvolte abilitatea de a formula cât mai multe răspunsuri la o problemă; să-și formeze capacitatea schimbării spontane a direcției
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
unui fond informațional interdisciplinar, incapacitatea formulării problemelor etc. Aceste blocaje au fost eradicate și înlocuite cu manifestarea spiritului de inițiativă, încredere în propriile forțe, în evaluarea amânată, toleranță la ambiguitate, interes pentru strategiile creative, creșterea sensibilității la probleme, dorința de afirmare prin originalitate. Aici îi putem menționa pe elevii M. O. și A. N. V. care aveau rezultate slabe și foarte slabe la clasă, dar au obținut progrese în urma participării la aceste antrenamente. Părinții elevilor, în urma analizei produselor activității copiilor lor în cadrul
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
progrese în rapiditatea descoperirii soluțiilor și au căpătat o exprimare mai liberă, mai bogată, mai plină de hotărâre. Evaluarea elevilor s-a realizat și individual prin notarea rezultatelor la fișele individuale administrate, Amânarea evaluării a permis scăderea anxietății elevilor și afirmarea unei conduite degajate în susținerea ideilor și soluțiilor proprii. De mare folos a fost și implicarea permanentă a participanților în actul evaluării. Educația prin și pentru creativitate își are bazele la vârsta micii școlarități, învățătorii fiind cei chemați ca, din
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
comportament - modalitate de a acționa în anumite împrejurări ; civilizație - model de dezvoltare a unei societăți, prezentat în moduri de viață, de muncă, de comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude obrăznicia, impertinența, aroganța, adică afirmarea brutală a propriilor interese. • politețea reprezintă o atitudine superioară de respect pentru semeni, specifică omului civilizat care, însușindu și regulile de bună-cuviință, acționează din convingere. În acest fel, elevii își vor forma o imagine clară a necesității unei atitudini respectuoase
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Răzvan, personajul principal, este construit în viziune populară, ca un luptător legendar pentru dreptate, suferință personală topindu-se în răzvrătirea socială. Că erou romantic, el este structurat contradictoriu, înzestrat cu calități de excepție, de care este conștient dar neputincios în afirmarea lor, apăsat de prejudecățile ce-i ignoră virtuțile. Astfel, el este generos, modest, are sentimentul responsabilității, dragoste de semeni, sete de libertate, dezaprobare față de stăpânitorii haini pe care ii urăște, are spiritul datoriei, o iubire pătimașa pentru Vidra, si un
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
Dintre trăsăturile temperamentale, cele care se referă la creativitate sunt: echilibrul afectiv, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eului. Un rol important în constelația factorilor de personalitate îi dețin cei caracteriali. În acest sens pot fi menționate trăsături ca: tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, perseverența, sociabilitatea, meticulozitatea, ambiția. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru înfăptuirea actului creator. Este nevoie de motivație, dorință, aspirație creatoare. Creatorii sunt animați de sentimentele trainice, adevărate pasiuni determinate de o anumită atitudine inovatoare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și dezvoltare a potențialului creator. Premisele naturale oferă însă o bază mult mai largă pentru dezvoltarea creativității decât este ea realizată în activitatea instructiv - educativă. În acest sens, ca scop practic este necesar să avem în vedere sistemul factorilor favorizanți afirmării și dezvoltării creativității: - Factori structurali, interiori creativității (inteligența, motivația intrinsecă, interes cognitiv și științific, curiozitate epistemică, atitudini creative, gândire divergentă, tenacitate, perseverență, etc.); - Factori de climat general, socio-culturali, în dezvoltarea și afirmarea personalității elevilor (mediu social și cultural, contextul familial
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
necesar să avem în vedere sistemul factorilor favorizanți afirmării și dezvoltării creativității: - Factori structurali, interiori creativității (inteligența, motivația intrinsecă, interes cognitiv și științific, curiozitate epistemică, atitudini creative, gândire divergentă, tenacitate, perseverență, etc.); - Factori de climat general, socio-culturali, în dezvoltarea și afirmarea personalității elevilor (mediu social și cultural, contextul familial, economic, etc.); - Factori de ambianță psihosocială, de climat psihoeducațional (relații interpersonale, valori și modele socio-umane, relațiile dintre profesor și elev, stilul de conducere și tactul pedagogic, etc.). Aceștia sunt factorii stimulativi pentru
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
mediu social și cultural, contextul familial, economic, etc.); - Factori de ambianță psihosocială, de climat psihoeducațional (relații interpersonale, valori și modele socio-umane, relațiile dintre profesor și elev, stilul de conducere și tactul pedagogic, etc.). Aceștia sunt factorii stimulativi pentru dezvoltarea și afirmarea creativității, iar învățământul trebuie să recunoască existența unui potențial creativ general, alături de potențialitățile creative specifice. Deși creativitatea este educabilă, învățământul nu cultivă întotdeauna această dimensiune a personalității. De multe ori copiii creativi sunt îndrăgiți de conformism - profesorul educă în mod
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
la dificultăți în ceea ce privește disciplina. Aceasta se instalează de la sine când elevul i se acordă posibilitatea unui comportament creativ. Cea mai eficientă educație nu constă prioritar în a oferi informații sau a transmite cunoștințe, ci în a crea condiții optime de afirmare a potențialului individualității copilului în situații personalizate ori socializate de învățare. O educație bazată pe respectul individualității copilului favorizează manifestarea creativității, imaginației, gândirii, permite formarea unui spirit deschis orientat către cunoaștere, comunicare, înțelegere și dezvoltare inter(personală). Ca formațiune psihologică
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
procedee mintale, continuă cu formarea unor credințe și convingeri care fundamentează adoptarea unor decizii și se finalizează prin manifestarea unor comportamente adecvate și eficiente” (Ioan Al. Dumitru, 2000, p.29). se observă că dezvoltarea gândirii nu este o piedică în afirmarea creativității, dimpotrivă, acestea sunt complementare. Caracteristicile gândirii critice sunt: - Formularea unor idei, păreri personale, eventual originale, referitoare la o problemă; - Dezbaterea ideilor și soluțiilor propuse de fiecare persoană individual sau în grup; - Alegerea unei soluții optime dintre multe posibile; - Rezolvarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Se poate spune că are loc o suprimare a spontaneității, A. Gessell numind vârsta de șapte ani „vârsta radierii”, adică a sesizării greșelilor și a dorințelor de a le îndrepta. Totuși, la această vârstă fantezia își găsește noi domenii de afirmare. După 8-9 ani, se formează capacitatea de a compune, crește capacitatea de a povesti și de a crea povestiri, de a crea intriga de acțiune, culoarea locală și abilitatea de a folosi elemente descriptive literare. În jurul vârstei de 9 ani
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
primul rând ale elevilor, unii dintre ei cu minți strălucite, cu mare sete de învățătură și cunoaștere. Am avut norocul să găsesc în școală o profesoară de istorie, o iubită și minunată colegă care a intuit imediat nevoia mea de afirmare și energia cu care eram capabilă să-mi realizez gândurile. Marcela Duceag, trecută de mult în lumea veșniciei, a fost colega și prietena mea de suflet, care m-a asistat tăcută în tot ceea ce am întreprins. Și a început munca
O VIAȚĂ DE OM AŞA CUM A FOST EA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Maria Marin () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1733]
-
de către specialiștii F.R.F. în colaborare cu A.N.E.F.S. și cu Institutele de cercetare sportivă. Ea a devenit un element de .oncepție metodologică a antrenorilor, adică, un sistem de pregătire bine organizat și fundamentat științific, care fără îndoială a contribuit la afirmarea internațională a jucătorilor și echipelor noastre de club și naționale din ultimii 20-25 ani. Trăsăturile concepției de abordare a perioadei pregătitoare de iarnă, așa cum sunt ele definite de către Federația Română de Fotbal, sunt în principal următoarele: 1. Cu privire la structură, conținut
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de statutul profesional) de comunicare.” În cadrul interacțiunii profesorelev, comunicarea didactică îndeplinește mai multe funcții: funcția informativă, de transmitere a mesajului educativ; funcția formativă, de stimulare/dezvoltare a tuturor capacităților psihice; funcția educativă, de transmitere a influențelor educaționale, de coeziune și afirmare a grupurilor școlare; funcția de evaluare și reglare a procesului de predare-învățare; funcția de rezolvare a problemelor educaționale și a conflictelor școlare. Analiza interacțiunilor din clasă a scos în evidență mai multe tipuri de relații pe care le implică comunicarea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
pentru care ceva este în neregulă cu fiul sau fiica lor, pentru că îl vor cunoaște mai bine și le va fi mai facil să ia măsuri. Raporturile intrafamiliale capătă anumite particularități odată cu trecerea copilului la preadolescență și adolescență. Nevoia de afirmare a tânărului își pune amprenta pe atitudinile și comportamentele sale, pe relațiile cu colegii, cu profesorii și părinții, cu adulții în general. Stima de sine îi sprește sensibilitatea la părerea celorlalți, dar și la influența celor pe care îi stimează
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
nu odată, la „teribilisme” pe stradă, la școală în locuri publice. Nefiind convins că ceea ce face este bine și datorită nesiguranței de sine, în general, manifestările stridente, chiar individuale fiind, ale adolescentului au loc doar în grup și urmăresc expres afirmarea în grup. Interesul pentru tineri de sex opus îi stimulează adolescentului preocuparea pentru propria-i persoană, pentru a plăcea celorlalți. Psihologic, adolescentul se desparte de familie, preferă compania colegilor și prietenilor, relațiile extrafamiliale devin prioritare. Cu temei sau fără, adolescentul
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
prin respectul pe care îl acordă școlii. Astfel, efortul depus de copil la școală se va încununa de succese remarcabile. Ca părinți, fiți parteneri de nădejde ai copilului și el va deveni un elev model! 3. Perioada școlarității este propice afirmării personalității? Responsabilitatea părinților este de a-l face pe copil să înțeleagă ce rol joacă relațiile cu cei din jur în devenire sa ca adult responsabil. Anii de școală coincid cu un moment important în dezvoltarea personalității și vor fi
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
al XVIII-lea, în condițiile desfășurării crizei regimului fanariot, Principatele Române și-au regăsit calea spre a ieși din izolarea impusă de multiseculara suzeranitate otomană și a accede spre Europa modernă, angajată în această epocă istorică în plin proces de afirmare a națiunilor. Calea sinuoasă spre modernizare și integrare în circuitul economic și politic european urmată de societatea românească, amplu prezentată în istoriografia noastră 1, a fost în strânsă corelație cu evoluția chestiunii orientale, în care Imperiul habsburgic și Imperiul rus
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
în Belcești, dar și vornic al satului. Desigur, astfel de cazuri sunt puține la nivelul unei comunități sătești, dar ele au devenit relevante pentru mutațiile produse, în plan socialeconomic, în societatea românească, angajată în această perioadă în plin proces de afirmare a relațiilor capitaliste. O altă categorie socială o constituia căpătăierii, considerați, în mentalul comunităților sătești, drept „ oamnei fără căpătâi”, pentru că nu aveau casă și nici un trai statornic. Căpătăierii au fost menționați pentru prima oară într-o statistică din 1826, că
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
studiului relațiilor dintre state însă cum acesta avea prea puține de spus despre raporturile violente dintre actorii internaționali, nu a putut îngloba întreaga disciplină. Desprinderea de aceste orientări tradiționale, extrem de utile pentru studiul sectorial al domeniului, s-a produs prin afirmarea autonomiei sale de cercetare în interiorul Științei Politice. Potrivit unei celebre afirmații a lui Morgenthau, ce formula chiar domeniul noii discipline, Relațiile Internaționale se ocupă cu studiul raporturilor de putere dintre actorii internaționali (vezi și capitolul Realismul). Așezând în centrul preocupărilor
Introducere: domeniul Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
creativitatea cristalizată (F. și A. Turcu, 2000, p. 118). În acest sens, la vârstele copilăriei, putem vorbi despre potențial creativ (actul manifest, finalizat într-un produs de mare originalitate, rămâne valabil doar pentru copii excepționali) și de stimularea lui în vederea afirmării ulterioare prin acte creatoare efective. În această accepțiune creativitatea ne apare ca o expresie sintetică a condițiilor interne psihologice (procese, însușiri, stări, structuri operaționale, aptitudinale și motivațional-atitudinale) ce devin propulsatoare și generatoare de nou îîn planul ideilor). Fiecare elev dispune
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
lor, să-i stimuleze, să nu creeze tensiuni și constrângeri. Este vorba despre un climat de colegialitate bazat pe relații deschise, prietenești, ajutor reciproc, toleranță. Rolul unui climat caracterizat prin deschidere și stil relaxat de creație, prin asigurarea libertății de afirmare și expresie independentă, prin recunoașterea și aprecierea pozitivă ca și prin încurajarea și promovarea efortului creativ pot participa în mod decisiv la dezvoltarea creativității copiilor. Atmosfera stimulativă pentru creativitate presupune și o activizare specifică a copiilor prin angajarea lor în
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de instanța socială poate fi considerat posesorul creativității manifeste. Creativitatea manifestă/ actualizată este considerată de aceea și primul criteriu de selectarea a persoanelor creative. În acest sens putem vorbi despre potențialul creativ la vârstele copilăriei și de stimularea lui în vederea afirmării ulterioare prin acte creatoare efective. În această accepțiune creativitatea ne apare ca o expresie sintetică a condițiilor interne psihologice (procese, însușiri, stări, structuri operaționale, aptitudinale și motivațional-atitudinale) ce devin propulsatoare și generatoare de nou (în planul ideilor). Fiecare elev dispune
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de vedere al creativității. Spre deosebire de alți factori ai creativității (aptitudini), atitudinile depind într-o proporție mare de educație. Este motivul pentru care perspectiva atitudinală de abordare a creativității postulând universalitatea potențialului creativ oferă mari și generoase posibilități educaționale și de afirmare a individului. Autoarea Ana Stoica Constantin (2004, p. 132) prezintă o serie de trăsături de personalitate asociate cu un nivel superior al creativității: * Perseverența, voința, tenacitatea. Astăzi, progresele sunt foarte mari în toate domeniile, și nu e deloc facil să
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]