6,939 matches
-
în forță a doctrinei războiului just, întruchipată într-o concepție a dreptului la intervenție democratică sau umanitară. Lunga confruntare rece între două superputeri a împiedicat transpunerea efectivă în practică a demarcației prevăzute în Carta ONU între acțiuni militare justificate și agresiune. Noua doctrină a războiului just prevede că, în cazul unor violări masive ale drepturilor omului, comunitatea internațională poate folosi forța pentru a opri genocidul și alte acte împotriva umanității, iar cei vinovați de săvârșirea acestora să fie deferiți justiției internaționale
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
și heredo-colaterale nu sunt semnificative pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt satisfăcătoare. Din istoricul afecțiunii am reținut că suferința actuală a debutat brusc, în urmă cu două zile, când pacientul a suferit un traumatism produs prin agresiune, fiind lovit cu pumnul (de către o persoană necunoscută, pe un drum public) la nivelul regiunii geniene stângi treimea superioară, fără a-și pierde starea de conștiență. La scurt timp constată epistaxis anterior unilateral stâng, înfundarea reliefului malar stâng iar în
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
denivelată, dureroasă la palpare; chiaguri de sânge la inspecția fosei nazale stângi. Pe baza datelor oferite de anamneză și examenul obiectiv am conturat un diagnosticul de probabilitate de: „Fractură anterioară de complex zigomatic stâng, cu deplasare (fractură-disjuncție de malar stâng) - agresiune”. Elementele clinice care susțin acest diagnostic sunt: 1) înfundarea reliefului malar stâng, 2) punctele osoase dureroase și discontinuitatea osoasă „în treaptă” la rebordul orbitar inferior și lateral stâng, 3) creasta zigomatoalveolară stângă întreruptă, denivelată, dureroasă, 4) limitarea deschiderii gurii, la
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
zigomatoalveolară stângă, cu voalarea ariei sinusului maxilar stâng (hemosinus). Consultul de specialitate oftalmologic nu obiectivează modificări posttraumatice ale acuității vizuale. Datele din anamneză, examenul obiectiv și rezultatele explorărilor complementare permit stabilirea diagnosticului pozitiv de: „Fractură disjuncție de complex zigomatic stâng (agresiune)”. Deși diagnosticul pozitiv este bine susținut de elementele clinice și imagistice prezentate, este necesară trecerea în revistă a unor repere de diagnostic diferențial: 1. Echimoză regiunea geniană și palpebrală stângă (absența înfundării osoase a malarului, a discontinuităților osoase la marginile
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
și fonație. Antecedentele personale și heredocolaterale sunt fără importanță pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii am reținut că suferința actuală datează de trei zile, când a debutat brusc, în urma unui traumatism produs prin agresiune, când pacientul a fost lovit cu pumnul la nivelul regiunii maseterine stângi, de către o persoană necunoscută, fără a-și pierde starea de conștiență. La scurt timp sesizează tumefierea părților moi din regiunea periangulomandibulară stângă, cu punct osos dureros la nivelul
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
a mandibulei la acest nivel; hematom mucoasa planșeului oral (jumătatea stângă, distală); tulburări de masticație, deglutiție și fonație. Pe baza datelor din anamneză și examenul obiectiv, diagnosticul de probabilitate este: „Fractură de mandibulă unghi stâng, cu 3.8 în focar (agresiune)”. Elementele clinice care susțin acest diagnostic sunt: 1) discontinuitatea osoasă la marginea bazilară a mandibulei, la nivelul unghiului stâng; 2) discontinuitatea arcadei dentoalveolare și mobilitatea osoasă anormală a mandibulei la nivelul 3.7 - 3.8; 3) ocluzia deschisă frontolaterală stângă
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
a mandibulei, pe care o întrerupe la nivelul unghiului stâng, cu deplasarea fragmentelor osoase. Astfel, datele din anamneză, examenul clinic și rezultatele explorărilor complementare permit stabilirea unui diagnostic pozitiv de: „Fractură de mandibulă unghi stâng, cu 3.8 în focar (agresiune)”. Chiar dacă diagnosticul pozitiv este bine susținut de elementele clinice și radiografice prezentate, este necesară trecerea în revistă a unor repere de diagnostic diferențial: 1. Fractura de mandibulă subcondiliană stângă (exclusă clinic prin rezultatul manevrelor Lebourg și paraclinic - radiografic); 2. Fractura
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
palparea marginii anterioare a ramului ascendent stâng mandibular și imagine radiografică caracteristică); 4. Contuzia maseterină stângă (absența soluției de continuitate osoasă - clinic și radiografic). Diagnosticul definitiv și de certitudine este: „Fractură de mandibulă unghi stâng, cu 3.8 în focar (agresiune)”. Evoluția cazului fără tratament va consemna complicații secundare (supurații periosoase - submandibulare, submentale, geniene; osoase - osteite, osteomielite; complicații septice bronhopulmonare) și tardive (consolidare vicioasă, etc). Evoluția cazului cu tratament: dacă se efectuează asanarea cavității orale, extracția dintelui 3.8 din focarul
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Antecedentele personale și heredocolaterale ale pacientului nu sunt semnificative pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii aflăm că suferința actuală datează de o zi, când a debutat brusc, după un traumatism produs prin agresiune, de către o persoană cunoscută, care îl lovește cu pumnul în regiunea zigomatică dreaptă, fără ca pacientul să-și piardă starea de conștiență. La scurt timp sesizează dureri spontane în jurul articulației temporozigomatice drepte cât și dureri provocate de mișcările mandibulei, tumefiere pretragiană
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
distală dreaptă (1.7 - 1.8/4.7 - 4.8); limitarea dureroasă a mișcărilor de deschidere a gurii. Din elementele de anamneză și ale examenului obiectiv m-am orientat către un diagnostic de probabilitate de: „Fractură de mandibulă subcondiliană dreaptă (agresiune)”. Argumentele clinice pentru susținerea acestui diagnostic sunt: punct osos dureros pretragian drept și exacerbarea durerii la mișcările mandibulei sau prin manevra Lebourg; absența mișcărilor condilului mandibular în articulația temporomandibulară dreaptă (la palparea în conductul auditiv extern și preauricular); ocluzie dentară
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
mandibular pe care o întrerupe în treimea medie, cu deplasarea fragmentelor osoase (bascularea condilului din cavitatea glenoidă). Astfel, datele din anamneză, examenul obiectiv și rezultatele explorărilor complementare permit stabilirea diagnosticului pozitiv de: „Fractură de mandibulă subcondiliană joasă dreaptă, cu deplasare (agresiune)”. Chiar dacă diagnosticul pozitiv este bine susținut de datele clinice și radiografice, este necesară discuția unor elemente de diagnostic diferențial: 1. Contuzia mușchiului maseter drept (nu există semne clinice și radiologice de fractură); 2. Fractura de ram ascendent drept mandibular (exclusă
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
totală maxilară și mandibulară protezată mobil; creasta alveolară inferioară este atrofiată. Din elementele de anamneză și din examenul obiectiv local se conturează un diagnostic de probabilitate de: „Carcinom bazocelular șanț nazogenian stâng”, care este suținut de următoarele argumente: 1) existența agresiunii actinice (este factorul patogen major în carcinomul bazocelular); 2) carcinomul bazocelular este cea mai frecventă tumoră a pielii la vârste cuprinse între 60-80 ani; 3) istoricul creșterii invazive (dar fără metastaze ganglionare sau la distanță); 4) localizarea la nivelul tegumentelor
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
fi externată odată cu cicatrizarea plăgii chirurgicale și suprimarea firelor de sutură cutanate (deci, după 7-10 zile de la intervenția chirurgicală). Recomandări la externare: evitarea expunerii la razele solare fără protecție; dispensarizare (urmărirea ariilor ganglionare regionale; urmărirea altor regiuni cutanate expuse la agresiunea actinică). Prognosticul postoperator imediat este bun, dacă intervenția chirurgicală decurge fără accidente iar evoluția postoperatorie nu consemnează complicații. Plaga chirurgicală se va vindeca prin cicatrizare în 7-10 zile de la intervenție. Prognosticul îndepărtat vital depinde de tarele organice asociate. Prognosticul îndepărtat
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
mai puțin agresive neoplazii. Particularitatea cazului o reprezintă tarele organice asociate. Dat fiind tipul activității zilnice desfășurate de pacientă, este de presupus că noncomplianța în legătură CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 97 cu expunerea la agresiunea actinică fără protecția tegumentelor va conduce la apariția unui nou carcinom bazocelular al feței. CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 99 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR DE BUZĂ INFERIOARĂ Am examinat pacientul ..., în vârstă de 68 ani, pensionar (fost
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
metode neviolente. Părintele agresiv Sfidând tot ceea ce se știe despre măreția sentimentelor parentale, în contrast cu atitudinea protectoare amajorității părinților care au o relație normală cu copiii lor, se situează această categorie de părinți,care trebuie depistați și demascați, iar copiii, victimele agresiunii lor, ocrotiți de protecția minorului. Copilul maltratat este victima agresivității nebănuite și disimulate a familiei. Se definește drept copil maltratat orice copil care a suferit agresiuni fizice repetate din partea părinților sau a fraților. Maltratarea copilului este de obicei o „afacere
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
se situează această categorie de părinți,care trebuie depistați și demascați, iar copiii, victimele agresiunii lor, ocrotiți de protecția minorului. Copilul maltratat este victima agresivității nebănuite și disimulate a familiei. Se definește drept copil maltratat orice copil care a suferit agresiuni fizice repetate din partea părinților sau a fraților. Maltratarea copilului este de obicei o „afacere de familie” și ambii părinți subscriu la ea. Copii mici sunt cei mai susceptibili la agresiune fiind incapabili fizic să evadeze în fața violenței părinților, iar prin
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
Se definește drept copil maltratat orice copil care a suferit agresiuni fizice repetate din partea părinților sau a fraților. Maltratarea copilului este de obicei o „afacere de familie” și ambii părinți subscriu la ea. Copii mici sunt cei mai susceptibili la agresiune fiind incapabili fizic să evadeze în fața violenței părinților, iar prin vârsta lor fragedă fiind și cei mai vulnerabili. Studiile psihologice și sociale au adus date interesante referitoare la personalitatea părinților agresivi. Cel mai contestat element întâlnit este experiența personală dezastruoasă
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
cele care își abuzează copiii. Descoperirile lor corespund în mare măsură cu descoperirile mai sus menționate. în grupul abuziv au găsit mai puțină interacțiune, semne de devotament și joacă decât în grupul de control. în schimb au găsit mai multă agresiune verbală în grupul abuziv decât în cel de control și în cel al familiilor care își neglijează copiii. S-a constatat mai puțină interacțiune în grupul de familii ce-și neglijează copiii. Descoperirile subliniază necesitatea recunoașterii importanței tipului de interacțiune
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
nevoie să fie ținut? Sunt ei de gardă? Cum răspunde copilul inițiativelor adulților? Evită contactul? Cu cine are contact mai mult? Cu adulții ? Sau cu copiii ? Au mai mult contact cu persoane înlocuitoare decât cu personalul permanent ? Ce rol joacă agresiunea și retragerea în relația cu adulții atât în ceea ce privește inițiativă cât și în ceea ce privește "răspunsul" ? Interacțiunea copilului cu alți copii în legătură cu contactul copilului cu alți copii ne concentrăm asupra felului cum ia copilul inițiativa și contactul și reacțiile pe care aceste inițiative
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
foarte variată. Dintre acestea amintim doar pe cel mai frecvent întâlnite în rândul elevilor cu dificultăți: nesiguranță, teamă, neîncredere în forțele proprii, deprimare, tensiune emotivă, ostilitate față de copii și adulți. Insuccesele repetate și prelungite favorizează generarea a diverse forme de agresiune care dezvoltă noi reacții inadaptabile sau le considera pe cele existente, inhibând astfel învățarea normală. T. Kulcsar remarcă anxietatea școlară, hiperemotivitatea, ambivalenta afectivă, asemenea fobiei școlare la 30% din elevii care au insuccese școlare, deși inteligența lor este relativ normal
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
justificare prin grija față de alții și prin autosacrificiu excesiv (adică neasumarea ca subiect și scop a propriei vieți). Cred că cea mai importantă virtute femeiască derivă din potențialul de a da viață și se manifestă prin respect pentru păstrarea vieții (agresiune mai scăzută, conviețuire, înclinație spre conciliere în raport cu conflictul). De altfel, în propria mea practică în calitate de șefă de bărbați, problema cea mai mare pentru mine a fost teama în situații de criză și, pentru ei, orgoliul exagerat în situații de competiție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
-i bată. Știu că unii dintre noi trăiesc altfel. Știu că în România există insule de parteneriat familial, profesional, civic și politic. Dar numai insule. În rest, la orice indicator ne-am uita, de la venit și șomaj, la victime ale agresiunilor, la participare managerială și guvernare, femeile stau, în orice categorie, mai prost decât bărbații din aceeași categorie... Un singur indicator ne avantajează: trăim mai mult cu aproape șapte ani decât bărbații. Prin urmare, să ne bucurăm de această săptămână. Toată lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
din 1989, opera lui Andrei Ciurunga ca și a multor alți poeți și scriitori nu a trecut decât În putine cazuri dincolo de cortina Prutului. În peisajul dramatic al locului de osândă străbăt și sclipiri de speranță evocând splendorile copilăriei. Umilința, agresiune psihică și fizică pentru unele caractere poate determina reacții salvatoare prin puterea de a transfigura realitatea, de a trezi speranța În triumful binelui, al Împăcării, al dreptății. În infernul concentrațional, al brutalității, suferinței umane, poetul are forța și ințelepciunea de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
decizii, dar este în același timp de înțeles că forțele armate doresc să evite greșelile chiar dacă se ratează anumite oportunități. Între timp, când un secretar de stat vede în Departamentul Apărării instituția cea mai capabilă de luptă, de descurajare a agresiunii, de construire a păcii, de antrenare a trupelor, de depistare a teroriștilor, de deplasare a echipamentelor și de răspuns în fața dezastrelor, el va dori să se folosească într-o manieră avantajoasă de competențele sale. Vă veți aminti că în timpul campaniei
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
lider pe care nu îl neliniștește această perspectivă nu are ce căuta la Casa Albă. Decizia de a face uz de forță poate fi inevitabilă atunci când provocarea este evidentă Pearl Harbor și 11 septembrie. Și mai greu poate fi atunci când agresiunea este îndreptată spre aliați sau prieteni. Cele mai grele raționamente implică situații în care interesele Americii sunt semnificative, dar nu vitale. Cum îi cerem cuiva să-și riște viața pentru o cauză care este ,,destul de importantă"? Și totuși, dacă o
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]