79,130 matches
-
se cheamă agricultură și că astfel veți rezolva problemele țării și pe deasupra veți mai câștiga și electoratul, vă Înșelați amarnic. Dacă sfinția sa spune că este un bun agricultor, specialist cu experiență și foarte bogat și foarte sus, de ce nu-și ajută colegii, pe toți, fără fifty-fifty, să aibă și pentru ei și pentru ridicarea agriculturii românești ?! Nu e interesat și, În general nimeni nu e interesat să se ocupe de specialiștii proprii care lucrează pe unde pot pentru o bucată de
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
să mai apelați o dată la români , dacă vreți să apăreți În fața lumii ca democrați : vin alegerile și vă e frică. Să vă fie,să vă c.....ți pe voi de frică, pentru că poporul e pregătit și n-o să vă mai ajute nimic : nici sondaje, nici urne mobile, nici țuica, berea, sau alte băuturi sau promisiuni. Tot eșafodajul de minciuni și mincinoși se va prăbuși și să știți că orice ați face, nu murim ! Noi trăim și evoluăm, voi sunteți cei morți
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
plimbare; pentru că medicamente și mâncare nu-ți mai trebuie, pentru că... pentru că... Așa că, oameni buni, a venit vremea să vă luați soarta În mâini și cu mâinile de cap și să vă echilibrați energetic după metoda Reiki - și asta o să vă ajute să mai suportați până la anul.... atunci să vă văd ! Cu toată energia Înainte ! Cu fruntea sus și spatele drept ! Viața, speranța și visele sunt pentru noi, frica pentru ei ! Ca să nu uit, fac un apel, acum, către toate instituțiile care
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
zi după alegeri ?! Că doar asta este politica domniilor voastre : să vă păstrați fotoliile calde cu orice preț ; restul ( acesta fiind noi, cei mulți ) nu contează. Dar vedeți că românul mai are o rezervă -râsul - râde amar, dar râde, și asta ajută la sănătate. Și pentru că am fost ajutată să trec și să ies din multe belele, tocmai pentru a ști cât mai bine ce și cum să scriu, vă mai spun una, proaspătă pentru mine, mai veche pentru veteranii pe care
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
politica domniilor voastre : să vă păstrați fotoliile calde cu orice preț ; restul ( acesta fiind noi, cei mulți ) nu contează. Dar vedeți că românul mai are o rezervă -râsul - râde amar, dar râde, și asta ajută la sănătate. Și pentru că am fost ajutată să trec și să ies din multe belele, tocmai pentru a ști cât mai bine ce și cum să scriu, vă mai spun una, proaspătă pentru mine, mai veche pentru veteranii pe care nu-i mai auzi comentând, că tot
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
a oferit onoarea de a-l reprezenta. Dar..., dar cei odată ajunși sus uită cine i-a ridicat acolo și cine le-a dat puterea și În loc să spună mulțumesc, Îi vezi deodată că se Întorc tocmai Împotriva celor care Îi ajută să se Îngrașe; la propriu și la figurat. Dar s-o luăm gospodărește, „da capo”, vorba italianului. Iată că În iarna 2004-5 a Început să bată un vânt nou, un vânticel mai călduț de speranță și bucurie. Cauza?! Simplu. Au
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
colectivului Catedrei de Mecanizare a Agriculturii a Facultății de Horticultură din cadrul aceleeași universități. Tuturor țin să le aduc și pe această cale, sincere mulțumiri. Țin, de asemenea să mulțumesc tuturor colegilor de la locul de muncă, precum și prietenilor care m-au ajutat, într-un fel sau altul, la rezolvarea unor probleme cu care m-am confruntat. Și nu în ultimul rând, țin să mulțumesc familiei, care mi-a fost alături și m-a susținut cu multă dragoste și numeroase sacrificii în elaborarea
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
mecanice mai sus menționate, dar mai cu seamă acțiunea rîmelor, înghețul, dezghețul, acțiunea directă a rădăcinilor precum și umezirea-uscarea repetată, au rol preponderent în formarea elementelor structurale cu valoare agronomică. Acțiunea directă a utilajelor agricole duce la fragmentarea masei solului, ceea ce ajută la realizarea unor condiții bune de dezvoltare a rădăcinilor, dar temporar, deoarece coeziunea între elemente crește în urma acestei fragmentări, ajungîndu-se ulterior la scăderea porozității, cu toate efectele negative ce decurg din aceasta. Variațiile de temperatură precum și de umiditate sunt considerate
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
presiuni și încărcat cu diferite sarcini. Roata odată încărcată, poziționată la nivelul bancului de încercare prin tractare cu ajutorul tractorului încălecător, se lestează cu dale de beton a căror masă este cunoscută. Dispozitivul hidraulic (fig.38), aferent bancului de încercari, ne ajută la suspendarea roții pentru a putea introduce sub aceasta materialul pe care se va imprima “amprenta” (o bucată de carton de culoare albă cu dimensiunile de 1x1m, (fig.39). În continuare partea de jos a pneului,pe circa o treime
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
-sa! Ce să caute cumnată-sa cu el de mână? Să-l aștepte, și pe urmă să-l apuce ca o zăltată, să-și rupă picioarele cu el pe scări, gâfâind, să ajungă mai repede, unde? De ce? Trebuie să mă ajuți. Am nevoie de tine! Se opri în ușă și-o privi fără s-o vadă, bâiguind buimăcit, trăgându-și mâna. De mine?! Ce să fac? Să mă duci undeva! Miluță simți văzduhul liber dincolo de ea pâlpâind ca într-o chemare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
proteza rezemată de tejghea, și când nu servea și mai mult nu servea citea ziarele. Invalidul, un om ciudat cum nu se mai pomenise în orice caz, ea, bătrâna, nu mai pomenise. Bănuia că e scrântit. Altfel, de ce-ar ajuta-o pe ea și pe noră-sa atât de mult, sau i-o fi plăcând de noră-sa! Dar era prea bătrân pentru asta, și, pe urmă, prea tăcea. Nu spunea nimic niciodată. Orice l-ai fi întrebat, dădea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pantofi negri cu ghetre albe și, la fel cum venise, vioi și agitat, împingându-și burta înainte, se rostogoli țopăind spre soborul alb al doamnelor și domnișoarelor de la Crucea Roșie, care-l primiră cu țipete și triluri vesele. Să v-ajute Dumnezeu, maică! mulțumi bătrâna și se aplecă întunecată și mândră în fața prefectului. Își potrivi părul cărunt sub broboada neagră care-i alunecase, săltă traista grea acum, umflată, pe umăr și se-ntoarse spre noră, cercetând-o întrebător: Mai rămâi?! Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
îndrăgostit de dânsa, de ce să fiu supărat? Sunt supărat c-am ajuns ce-am ajuns și unde-am ajuns, dar nu pe dânsa care-i cenușă acum și nici cenușă... Repede! Ce te mocoșești? Aleargă la el. Hai să-l ajutăm. Să vedem ce are. Până la capătul ogorului era o zvârlitură de băț, dar ele se părea că nu vor mai străbate niciodată distanța aceea. Chircit la pământ, cu fața-n miriște, c-un umăr întors și-un picior răsucit, necunoscutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
abia începe cu America și cu Anglia! Salvați-mă! șopti rănitul și-o licărire i se aprinse în ochi. N-o pot rupe! strigă Cerboaica speriată, și de sforțare i se aprinseră obrajii și-i asudă fruntea. Este cu neputință! Ajutați-mă! Nu mai pot îndura mai mult decât un an. Maximum. Dă-ncoace! Ține! Tu trage de-acolo, și eu... Hai... Cămașa cedă, pârâi. Fâșia se despică până la poale. Se-ngropară în grâu, lângă el, și începură să-l lege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ea. Lasă-mă să-mi trag răsuflarea. Așa! Acum sunt mai liniștită. Mult mai liniștită. Îmi pare bine. Dă-mi mâna să mergem. N-o să rămânem aici. A, da! se scutură ea, amintindu-și povara misiunii sale. Trebuie să mă ajuți! Mă ajuți pe mine, o ajuți pe soacră-mea care a rămas pe câmp, și-l ajuți pe nenorocitul acela, care-o fi, care poate să moară... Despre ce-i vorba? Cerboaica își netezi bluza umflată la piept și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-mă să-mi trag răsuflarea. Așa! Acum sunt mai liniștită. Mult mai liniștită. Îmi pare bine. Dă-mi mâna să mergem. N-o să rămânem aici. A, da! se scutură ea, amintindu-și povara misiunii sale. Trebuie să mă ajuți! Mă ajuți pe mine, o ajuți pe soacră-mea care a rămas pe câmp, și-l ajuți pe nenorocitul acela, care-o fi, care poate să moară... Despre ce-i vorba? Cerboaica își netezi bluza umflată la piept și-l privi adânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
răsuflarea. Așa! Acum sunt mai liniștită. Mult mai liniștită. Îmi pare bine. Dă-mi mâna să mergem. N-o să rămânem aici. A, da! se scutură ea, amintindu-și povara misiunii sale. Trebuie să mă ajuți! Mă ajuți pe mine, o ajuți pe soacră-mea care a rămas pe câmp, și-l ajuți pe nenorocitul acela, care-o fi, care poate să moară... Despre ce-i vorba? Cerboaica își netezi bluza umflată la piept și-l privi adânc în ochi fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
bine. Dă-mi mâna să mergem. N-o să rămânem aici. A, da! se scutură ea, amintindu-și povara misiunii sale. Trebuie să mă ajuți! Mă ajuți pe mine, o ajuți pe soacră-mea care a rămas pe câmp, și-l ajuți pe nenorocitul acela, care-o fi, care poate să moară... Despre ce-i vorba? Cerboaica își netezi bluza umflată la piept și-l privi adânc în ochi fără să-l vadă, zărind numai fumegarea albastră a nopții adunată deasupra rănitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
bucurie. Șoferul răsuci butonul de radio. Prinse un buletin de știri. Informațiile priveau mișcările frontului. Era incapabilă să se concentreze și să asculte. Vocea crainicului, ca debitul constant al unei ape gâlgâind pe-o conductă, îi făcea totuși bine. O ajuta să suporte mai ușor scurgerea timpului. Întunericul mașinii zumzăia de pocnete mici, trosnituri și huruituri captate din aer. Bezna din jurul ei se dilată încărcată de bucuria și nerăbdarea care-o apucară. "A reușit, a reușit", tresări încordându-se și strângându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și de grohăitul mistreților sălbateci, Cerboaica se gândea la nopțile singurătății ei. La toate nopțile intrate în sânge, rămase în simțuri ca o drojdie amară și-nmiresmată, atât de asemănătoare până-ntr-un punct, și-atât de unice, care o ajutaseră să treacă prin timp ca printr-o apă vrăjită. Nopți care-o înfiorau până-n cel mai tainic loc al trupului ei făcut să zburde și să se zbenguie ca vântul ce i se ghemuia roșcat la picioare lingându-i genunchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
încă nu știa bine ce avea să-i spună și cum ar fi putut el, cu nasu-nfipt în ziare și ciotul lui de lemn lipit de tejghea, să sară de-acolo și ce să facă? în ce fel s-o ajute? Domnu! Domnu!... Dinăuntru nu se auzi nici o mișcare, nici o voce. "N-a venit încă, își spuse. Dar de ce? El vine devreme. Ce s-a-ntâmplat?" Clipi mărunt, să se deprindă cu umbra, și-l văzu singur în toată hardughia, părând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ai Moldovei au avut la curte dregători pentru toate nevoile, inclusiv pentru lucrările de cancelarie. Unul dintre ei, Marele Postelnic, se ocupa de serviciul poștal, ținea corespondența domnului, atât cea internă cât și cu străinătatea. Dregător de curte important, era ajutat de vătafi de călărași. În timpul lui Constantin Brâncoveanu(16881714), de pildă, funcționa o cancelarie numeroasă, care primea informații și întreținea legături prin corespondență cu multe țări. Scrisorile erau redactate, după caz, în latină, italiană, germană, turcă etc. În același timp
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Moldova, li s-au pus la dispoziție, fără plată, cai și căruțe, furaje, călăuză, traducător, până și escortă de soldați înarmați pentru pază. Tot fără plată, pe timpul domnului Gheorghe Ștefan (1653-1658), solul regelui Suediei, în drum spre Ucraina, a fost ajutat pe teritoriul Moldovei, cu cai de călărie, cu furaje și hrană. Pe drumurile Moldovei, solii străini se bucurau de multe alte privilegii: primeau de la domn scrisori de trecere prin țară, nu plăteau vamă, erau găzduiți și ospătați, aveau întâietate, la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
serviciul poștal va fi treptat îmbunătățit și exploatat pe baze noi. POȘTA ÎN NORDUL MOLDOVEI PÂNĂ LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XVIII-LEA Țara Moldovei s-a format ca o ,,marcă” de apărare, a regatului maghiar, împotriva năvălirilor tătare. În fruntea ei, ajutat de regele Ludovic I de Anjou(1342-1382), a ajuns Dragoș din Maramureșăcirca 1352-1353). Politica sa de supunere, față de craiul Ungariei, contravenea însă aspirațiilor locale de viață politică proprie. Bine informat asupra frământărilor din Moldova, voievodul maramureșan Bogdan, din Cuhnea, împreună cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în olace, mai frecventă, serviciul poștal rezervat necesităților statului, este pus sub autoritatea Marelui Postelnic, un fel de ministru al afacerilor externe, care între alte atribuții, se îngrijea și de corespondența Domnului, atât în interiorul țării, cât și cu străinătatea, fiind ajutat de vătafi și curieri. Misivele sosite de la Constantinopol erau transportate de curieri speciali, care făceau legătura între Galați și Iași, curierilor turci fiindu-le interzisă intrarea în țară.. Comerțul autohton devenind tot mai dependent de turci, își pierde treptat vitalitatea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]