10,591 matches
-
trei foi. Crema - 70 g făină, 200 g zahăr, 400 ml lapte și 3 pachețele de vanilie se fierb, iar când crema s-a răcit, se amestecă cu 200 g unt și zeama de la o lămâie. FOI CU MIERE DE ALBINE (1) 4 linguri de ulei, 5 ouă întregi, 250 g zahăr, 350 g miere de albine, 2 lingurițe de bicarbonat sau de amoniac și făină cât cuprinde. Se face un aluat din care se fac foi subțiri cât muchia de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
vanilie se fierb, iar când crema s-a răcit, se amestecă cu 200 g unt și zeama de la o lămâie. FOI CU MIERE DE ALBINE (1) 4 linguri de ulei, 5 ouă întregi, 250 g zahăr, 350 g miere de albine, 2 lingurițe de bicarbonat sau de amoniac și făină cât cuprinde. Se face un aluat din care se fac foi subțiri cât muchia de cuțit, care se coc în tavă tapetată cu făină și se înțeapă cu furculița. Crema de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
adaugă zeamă de lămâie, după gust. După ce se umplu foile cu cremă, se pune deasupra o glazură făcută din 2 linguri de zahăr, 2 linguri de cacao, 2 linguri de apă și unt cât o nucă. FOI CU MIERE DE ALBINE (2) 4 linguri de lapte, 3 linguri de miere, 1 ou, 100 g unt, 1 și ½ pahar de zahăr, un vârf de cuțit de bicarbonat sau praf de copt, făină cât cuprinde. Toate se pun într-o cratiță la Bain-Marie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
unt cu 300 g zahăr. După gust, se pun vanilie, coajă de lămâie și se face o cremă care se frecă bine. Se umplu foile două câte două, iar la mijloc se pune gem de caise. FOI CU MIERE DE ALBINE (3) 250 g miere de albine, 250 g zahăr, trei ouă întregi, coajă de lămâie, 500 g făină, o lingură de bicarbonat și 50 g oțet. La final, se face un aluat care se lasă de astăzi pe mâine. FOI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
gust, se pun vanilie, coajă de lămâie și se face o cremă care se frecă bine. Se umplu foile două câte două, iar la mijloc se pune gem de caise. FOI CU MIERE DE ALBINE (3) 250 g miere de albine, 250 g zahăr, trei ouă întregi, coajă de lămâie, 500 g făină, o lingură de bicarbonat și 50 g oțet. La final, se face un aluat care se lasă de astăzi pe mâine. FOI CU MIERE DE ALBINE (4) 250
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
miere de albine, 250 g zahăr, trei ouă întregi, coajă de lămâie, 500 g făină, o lingură de bicarbonat și 50 g oțet. La final, se face un aluat care se lasă de astăzi pe mâine. FOI CU MIERE DE ALBINE (4) 250 g miere de albine, 250 g zahăr, 250 g margarină, 5 linguri de smântână, o linguriță de amoniac, o linguriță de bicarbonat, sare, mirodenii și făină cât cuprinde. Aluatul se lasă să stea o zi până la copt. Crema
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
trei ouă întregi, coajă de lămâie, 500 g făină, o lingură de bicarbonat și 50 g oțet. La final, se face un aluat care se lasă de astăzi pe mâine. FOI CU MIERE DE ALBINE (4) 250 g miere de albine, 250 g zahăr, 250 g margarină, 5 linguri de smântână, o linguriță de amoniac, o linguriță de bicarbonat, sare, mirodenii și făină cât cuprinde. Aluatul se lasă să stea o zi până la copt. Crema I - 400 g nucă măcinată, 400
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ml de lapte se fierb 2 pachete de budincă de fructe și se lasă la răcit. Separat, se freacă 250 g unt spumă și se amestecă cu budinca și cu esență. La sfârșit, se umplu foile. FOI CU MIERE DE ALBINE (5) 500 g untură, 6 ouă, 400 g zahăr, 400 g miere, coaja și zeama de la o lămâie, o lingură de bicarbonat, o linguriță de amoniac stins cu 400 g lapte dulce sau iaurt, făină cât cuprinde. Se bat ouăle
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
făină cât cuprinde. Se bat ouăle cu zahărul și mierea, după care se adaugă restul din compoziție. Se frământă bine și se lasă aluatul de azi pe mâine. Foile se coc în tavă unsă cu ulei. FOI CU MIERE DE ALBINE (6) 200 g zahăr, 100 g nuci măcinate, 2 ouă întregi, 250 g miere lichidă, o lingură rasă de bicarbonat și 500 g făină; se frământă aluatul și se lasă de astăzi pe mâine la rece. La sfârșit, se coc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
250 g miere lichidă, o lingură rasă de bicarbonat și 500 g făină; se frământă aluatul și se lasă de astăzi pe mâine la rece. La sfârșit, se coc trei foi în tavă pătrată sau rotundă. Foi cu miere de albine (7) 5 ouă, 4 linguri de zahăr, 4 linguri de miere de albine, o linguriță de bicarbonat stins cu oțet, 4 linguri de ulei, făină cât cuprinde și arome. Se amestecă și se fac trei foi în tavă pătrată. FOI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se frământă aluatul și se lasă de astăzi pe mâine la rece. La sfârșit, se coc trei foi în tavă pătrată sau rotundă. Foi cu miere de albine (7) 5 ouă, 4 linguri de zahăr, 4 linguri de miere de albine, o linguriță de bicarbonat stins cu oțet, 4 linguri de ulei, făină cât cuprinde și arome. Se amestecă și se fac trei foi în tavă pătrată. FOI IOANA 3 căni de făină, o cană de smântână, 250 g margarină și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
la rece, timp de 2-3 ore. NUGAT (1) 7 albușuri se bat spumă cu telul, apoi se pun 250 g zahăr pudră și vanilie și se freacă bine timp de o jumătate de oră. Se adaugă 250 g miere de albine aproape fierbinte, se așează pe marginea plitei și se amestecă bine, până când se taie cu lingurița și rămâne gol la mijloc; se pun apoi 450 g nucă prăjită sau alune și se amestecă bine. Compoziția se așează între 2 foi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și se coace totul la foc iute timp de 15 minute, în tavă tapetată cu pergament. Se coc două foi, blaturi galbene. Separat facem o compoziție din 150 g cacao, 200 g lapte, 200 g margarină, 150 g miere de albine, 150 g zahăr și o lingură de bicarbonat. Se amestecă toate la un loc și se fierb timp de 5 minute, apoi se pune făină cât cuprinde, pentru ca să se facă două foi subțiri. Se face o cremă de lămâie din
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apoi se fierb pe baie de aburi, până se îngroașă. Rece, se încorporează în 250 g unt frecat spumă. PRĂJITURĂ SPANIOLĂ Foaia - ½ de pahar de lapte, 50 g margarină, 2 ouă, 300 g zahăr pudră, 2 linguri de miere de albine, 1 praf de copt, 1 pachețel de zahăr vanilat și 300 g făină. Glazura - 250 g zahăr, 12 linguri de lapte, 4 linguri de cacao, esență de rom și 300 g margarină sau unt. PRĂJITURĂ TOBIȚE Coaja de la o lămâie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
un fel de internaționalism culinar, care satisface cu prisosință toate poftele turiștilor și ale localnicilor. Ca o curiozitate a contrastelor și a inițiativelor din Hong Kong, la un restaurant al unui bloc cu 14 etaje, poți servi miere foarte gustoasă de la albine crescute pe acoperișul clădirii. Seara poți merge la festivaluri de modă sau film, la întreceri cu bărcile dragon, în cluburi exclusiviste (la care, ca turist, te anunți cu o zi sau două înainte, dar nu și pentru zilele de weekend
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
la distanță aeriană de România de circa 8.155 km, pe care nu trebuie să o ratezi cât ești în viață. Cineva a spus, foarte expresiv, că „Hong Kong-ul e un uriaș stup în care zi și noapte milioane de albine zumzăie, aduc, duc și consumă hrană într-un exces de neon și țăcănit mecanic (semnalizarea acustică, pentru nevăzători, a semafoarelor). Cărucioare, tarabe, food court-uri, terase. Și oameni, mulți oameni care se mișca necontenit între ele”. A avut dreptatea lui sau
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
ambarcațiunile ce se deplasează din și spre insulele din Marea Chinei de Sud, Orașul Tung Chung cu valea cu același nume, „roiul” de avioane ce aterizează și decolează permanent de pe Aeroportul Internațional Chek Lap Cok, ca dintr-un stup de albine, iar spre finalul traseului când te apropii de Satul Ngong Ping, se observă Mănăstirea Po Lin și uriașa Statuie a lui Buddha. Pentru a urca muntele există și varianta să mergi cu autobuzul pe serpentinele periculoase, cu șosele înguste, unde
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
mai ciudat în narațiunea mitică, pe care îl numește oboseala lui Dumnezeu („Dumnezeu, când se trezește, observă că Pământul se întinsese atât de tare că nu mai era loc pentru Ape. Neștiind cum să remedieze această stare de lucruri, trimise albina la arici - cel mai învățat dintre animale - ca să-i ceară un sfat. Dar ariciul refuză să-l ajute pe motiv, zicea el, că Dumnezeu este atotștiutor. Albina știa totuși că ariciul avea obiceiul să vorbească singur. într-adevăr, ea îl
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
era loc pentru Ape. Neștiind cum să remedieze această stare de lucruri, trimise albina la arici - cel mai învățat dintre animale - ca să-i ceară un sfat. Dar ariciul refuză să-l ajute pe motiv, zicea el, că Dumnezeu este atotștiutor. Albina știa totuși că ariciul avea obiceiul să vorbească singur. într-adevăr, ea îl auzi curând murmurând: «Firește, Dumnezeu nu știe că trebuie să facă munți și văi ca să lase loc Apelor». Albina zbură spre Dumnezeu, și ariciul o blestemă și
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
pe motiv, zicea el, că Dumnezeu este atotștiutor. Albina știa totuși că ariciul avea obiceiul să vorbească singur. într-adevăr, ea îl auzi curând murmurând: «Firește, Dumnezeu nu știe că trebuie să facă munți și văi ca să lase loc Apelor». Albina zbură spre Dumnezeu, și ariciul o blestemă și-i sorti să nu mănânce decât murdării. Dar Dumnezeu binecuvântă albina. Murdăria pe care o va mânca să devină miere” ). Va spune imediat că un astfel de mit cosmogonic este diferit de
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
adevăr, ea îl auzi curând murmurând: «Firește, Dumnezeu nu știe că trebuie să facă munți și văi ca să lase loc Apelor». Albina zbură spre Dumnezeu, și ariciul o blestemă și-i sorti să nu mănânce decât murdării. Dar Dumnezeu binecuvântă albina. Murdăria pe care o va mânca să devină miere” ). Va spune imediat că un astfel de mit cosmogonic este diferit de cele întâlnite în tradiția biblică, pe de o parte, și în tradițiile mediteraneene, pe de altă parte. De altfel
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
mai știe cum să termine opera; un Diavol care câteodată se arată mai inteligent decât Dumnezeu, dar care uzează de subterfugii copilărești (ascunde un pic de mâl în gură, încearcă să-l înece pe Dumnezeu împingându-l în apă etc.); albina și ariciul. Acest univers mitic umil și șters nu este lipsit de semnificație. Oricare ar fi originea acestui mit cosmogonic, pare sigur că el a circulat în mediile populare și a trebuit să se adapteze unor audiențe fruste” . Cu alte
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
Domnilor, să zicem că ajunge“ era de obicei semnalul de cumpătare pe care îl dădea convivilor săi. Și, oricât de mare ar fi fost însuflețirea unei conversații care întrecea măsura, despre ea se putea spune ce-a spus Virgiliu despre albine: Hi motus animorum atque haec certamina tanta Pulveris exigui iactu compressa quiescent.* Avea un caracter special femeia aceasta, greu de înțeles și de zugrăvit, pentru că era făcut tot din semitonuri și din nuanțe; totuși ferm, dar fără nici una din acele
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la animale. Aici este vorba de o decizie care este dictată nu doar din "interior", nu doar ca ceva ce rezultă din relațiile intraspecifice sau inter-specifice ca la animale, de exemplu, de a fi regină sau lucrătoare (cum este cazul albinelor), de a fi "șef de harem" la ierbivore. În cazul omului mai intervine ceva din "exterior", de undeva "de sus", din Cer, de la o divinitate care "unge" pe unul din indivizi să fie suveran, să aibă putere peste ceilalți, iar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
excepție?! Se putea oare pretinde un tratament diferit față de personalul didactic din învățământul superior psihologic 6?! Comportamentul omului putea să fie asemuit cu cel al animalului doar dacă acesta ducea la creșterea producției materiale. Acest comportament putea fi al unei albine sau al unui cal, altfel nu exista. Argumentele de mai sus susțin că la numirea lui M. Beniuc la comanda învățământului psihologic universitar s-au avut în vedere interese extrapsi-hologice. Prestigiul științific recunoscut internațional, al profesorului M. Beniuc era o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]