13,186 matches
-
familia Sprague, să mă îmbogățesc făcând pe durul cu Emmett, să mă tăvălesc cu Madeleine în toate motelurile cu ora. În cele patru nopți nici un membru al familiei n-a părăsit vila. Toate cele patru mașini au rămas parcate pe aleea circulară. Mă tot întrebam ce-or fi făcând, ce amintiri or depăna, care sunt șansele ca vreunul din ei să pomenească de un polițist care a luat cina cu ei în urmă cu doi ani. În seara a cincea Madeleine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
tot mai ispitit să bat la ușă sau să dau buzna drept înăuntru. Imaginația mea mi-o înfățișa pe Madeleine în pielea goală, iar pe mine dându-i gata pe ceilalți membri ai familiei Sprague cu niște poante spirituale. Apoi aleea se lumină. Am auzit ușa de la intrare trântindu-se, iar farurile Packardului se aprinseră. Mașina ieși pe Muirfield, viră scurt la stânga pe 6th Street și se îndreptă spre est. Am așteptat prudent vreo trei secunde, apoi am pornit pe urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
displacă întrebările mele și mi-a cerut reciprocitate. I-am spus minciuni și am început să mă întreb încotro aș putea s-o mai apuc dacă tot ce mi-a rămas e doar trecutul meu. CAPITOLUL TREIZECI Am intrat pe aleea din fața casei și am văzut un camion pentru mobilă și Plymouth-ul lui Kay încărcat cu cutii. Întoarcerea acasă, după o uniformă curată, se transforma în cu totul altceva. Am parcat lângă mașina lui Kay și m-am repezit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu cutii. Întoarcerea acasă, după o uniformă curată, se transforma în cu totul altceva. Am parcat lângă mașina lui Kay și m-am repezit pe scări, mirosind a parfumul lui Madeleine. Camionul începuse să dea cu spatele, ca să iasă de pe alee. Am strigat: — Hei! La naiba, întoarce-te! Șoferul m-a ignorat. O voce dinspre verandă m-a oprit să alerg după el. — Nu m-am atins de lucrurile tale. Și poți să păstrezi mobila. Kay purta jacheta ei sport și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
în ’47 am tăinuit probe legate de Madeleine și de Linda Martin. Trebuia să aleg: glorie anonimă sau dezastru public. Sau justiție pe ușa din dos. M-am îndreptat spre Hancock Park. Cadillacul Ramonei și Lincolnul Marthei nu erau pe aleea circulară. Acolo nu erau parcate decât Chryslerul lui Emmett și Packardul lui Madeleine. Mi-am parcat Chevy-ul meu prăpădit într-o dungă, lângă mașinile lor, cu roțile din spate pe marginea rondului cu trandafiri. Ușa de la intrare părea de netrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Nici urmă de camionete Ford, deși era destul spațiu lângă bordură. Am cercetat casa de pe trotuar. Era o clădire bej, micuță, din anii ’20. În formă de cub, tencuită cu acoperișul din grinzi de lemn. I-am dat ocol de la aleea din față până la curtea micuță din spate și am străbătut o potecuță pavată cu dale de piatră, ce ducea spre ușa din față. Nu se vedea nici o lumină. Ferestrele erau acoperite toate cu ceea ce păreau a fi niște draperii groase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
prin efracție. Apoi am auzit zgomot de pași de partea cealaltă a geamului și am văzut o siluetă încețoșată și albicioasă îndreptându-se spre sufragerie. Peste câteva secunde zgomotul scos de o ușă care se deschidea se auzi până în capătul aleii. Am dat colțul casei, hotărât s-o înfrunt pe femeie. Ramona stătea în pragul ușii, părând o fantomă în halatul ei inform din mătase. Avea părul răvășit, iar fața îi era buhăită și plină de pete roșii - probabil de la plâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe jumătate dezbrăcată și calculatorul, asta da, se potrivea mai bine. Sări Înapoi În mașină, lăsând la picioare cumpărăturile. Ce părere aveți dacă-i mai facem o vizită domnului Caldwell? Întrebă el zâmbind. Mașina de culoare roșu-Închis era Încă pe alee, dar acum un Volvo albastru-deschis stătea În fața casei, cu două roți urcate pe trotuar. Logan zâmbi cu toată gura. — Trage unde ne-am oprit și mai devreme, Îi spuse el șoferului. Voi doi prin spate, noi mergem prin față. Logan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
trotuar. Logan zâmbi cu toată gura. — Trage unde ne-am oprit și mai devreme, Îi spuse el șoferului. Voi doi prin spate, noi mergem prin față. Logan le acordă un minut să-și ocupe pozițiile și apoi o porni pe aleea din față și apăsă butonul soneriei cu degetul mare. Darren Caldwell deschise ușa. Expresia feței i se schimbă din enervare În panică, apoi În mânie nestăpânită, toate Într-o bătaie de inimă. — Salut, Darren, zise Logan și-și puse piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
festiv. Expresia de pe fețele lor strica imaginea. Le era frig, erau supărați, erau sătui de armata de jurnaliști care le Înfigea microfoane În față. Care le punea Întrebări. Care-i ținea departe de mașina lor de patrulă drăguță și caldă. Aleea era plină de mașini și dube. BBC, Sky News, ITN, CNN - erau cu toții aici, luminile de televiziune făcând zăpada să contrasteze puternic cu cerul gri cenușiu. Camerele se opriră din filmat de Îndată ce mașina lui Logan apăru; apoi se năpustiră ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
un pachet de creveți prăjiți. Barul era compus din camere mici conectate prin coridoare scurte. Logan și Miller stăteau Într-una din față, lângă fereastră. Nu că ar fi avut parte de cine știe ce priveliște, ci doar de cealaltă parte a aleii Înalte, cu granitul cenușiu ud și plicticos din pricina ploii reci ca gheața. — Așa, zise Miller, Împungând o boabă de mazăre. Ați reușit deja să-l faceți pe ticălos să mărturisească? Logan mesteca o Înghițitură zdravănă de carne de vită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
său tineresc și iute, iar cei doi se grăbiră să-l urmeze, bătrânul Imhotep cuprins de emoție și de teamă, iar Euthymius, ars de soarele din Misenum, cu un zâmbet șiret, ca și cum urma să-i joace un renghi. La capătul aleii, printre ierburi, se afla ceva din care soarele smulgea reflexe de aur. În răstimpuri, scânteierile deveneau orbitoare, fiindcă Euthymius alesese anume locul și ora, după o îndelungată analiză. În fața bazinului cu flori acvatice pe care Augustus le adusese din Aegyptus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în Sicilia. Porunciră să fie torturați și biciuiți; cel mai tare fu schingiuit cel pe care complicii îl indicau ca fiind căpetenia. — Este chestorul Betilenus Bassus, îi raportară bucuroși Împăratului. Pe când se întâmplau toate acestea, Împăratul se plimba singur pe aleile parcului pe care odinioară îl îndrăgise nespus. Căuta întunericul, însă știa că acolo vegheau, nevăzuți, zeci de germani neobosiți. Se simțea în siguranță, dar știa și că nu-și putea ascunde chipul. Ajunse în exedra și, la lumina slabă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
suferă fizic; se ferește de lovituri, acoperindu-și ochii cu mâinile, izbucnește În hohote de plâns, „Nu mă mai privi așa, mai bine pleacă de tot!“. Am lăsat-o acolo. M-am Întors din drum, am luat-o razna pe aleile cartierului fără să văd pe unde merg. (astăzi) Ascult Bach, cât mai mult Bach; așa evadez din cotidian și reușesc să gândesc. A. se mișcă În jur Împroșcându-mă cu o senzualitate difuză ca o mireasă proaspăt dezvirginată. Se comportă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se simte că se apropie Paștele; mă desprind din furnicarul de la Piața Unirii după ce respir puțin aer faustic și mă Îndrept către colina ce urcă lin; mă așez În iarbă și ascult dangătul materiei; jos, la baza colinei, unde Începe aleea, iarba a crescut Înaltă și grasă; piciorul meu se mișcă amenințător către un melc Învărgat, lăsând o dâră de bale argintoase pe lujerul ierbii; Îl iau În palmă, nu se strânge, e lipicios, miroase a spermă proaspătă, Îi recit: „La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vreau de la ea și se răzbună. Este asta o răutate pe care o au adolescentele, uneori atât de geloase pe prietenele lor. Deodată, n-o mai aud deloc pe Margareta, căci Încep să-mi piuie timpanele. A apărut la capătul aleii E. Înaintează maiestuoasă, cu acel mers solemn de marchiză; merge drept și nu se uită decât la mine. Eu nu o văd decât pe ea. Ne privim fără saț. E o bucurie atât de intensă a revederii, că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
doar pe partenera plimbării; nici nu mi-am dat seama cât de divers e Bucureștiul; o cotitură la stânga, una la dreapta, lași marele bulevard și intri brusc Într-o zonă pestriță, fără nici o geometrie, străbătută de străzi strâmbe, strâmte, scuaruri, alei fanteziste, bisericuțe de stradă, ziduri ciclopice, stâlpi În lemn sculptat, bolți, arcuri, coloane dorice, ionice, corintice, ogive, vitralii, gulii gotice, străchini bizantine; un amestec vizând lipsa de stil programatică, dar ce spun eu, chiar astfel, prin negație, se manifestă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În care scap fără a mai ieși, mă uit la ceas; a trecut o oră, Întâlnesc un individ; nu se uită la mine, Îl Întreb „strada polizu, vă rog“, face un gest cu mâna În direcția justă; intru pe o alee cu multe tufișuri, nu se vede gard, nimic, doar măceș sălbatic, Înflorit și liliac; sunt beat, nu se poate liliac În iulie, eu văd Însă liliac, albastru bătut, așa cum Îmi place mie; mă apropii, aplec o creangă, trag În piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
trag În piept, aspir miros senzual, mă destind, mă excit, ceva foșnește În tufiș; un șarpe ce se târăște mișcând frunzele, un fâsâit uscat mă sperie, mă uit În jur, nici urmă de case sau se ascund În inima verzișului; aleea se-nfundă brusc la o cotitură, mă Întorc, nu se vede capătul străzii; eram parcă pe plantelor; se deschide o poartă În zidul verde, Îmi iese Înainte o arătare diformă: sâni enormi, burdufuri umflate albe, de un alb rozaliu, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
erotice ca la pompei; (mă conving: exact ca la lupanare) șolduri gigantice, are o fustă cloș scurtă din care ies doi stâlpi groși, picioare de elefant, grăsimea se răsfrânge În cute numeroase, nu se poate fixa locul genunchiului, umple toată aleea, Îmi blochează calea; Își arată cu un surâs ademenitor colții negri Între știrbiturile gingiilor; o gură largă exalând un damf putred mă lovește În plex, Îmi apăs cu mâna nările, nu mai respir, altfel simt că mă sufoc, devin stacojiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pagini sunt rupte sau roase la colțuri. L-am păstrat tot timpul ca pe o amuletă, având grijă să nu-l rătăcesc. Mă și mir că se mai află În bibliotecă după atâtea mutări și furturi. M-a dus pe aleea plină de flori, ținându-mă de mână. Cred că mătușile ei nu erau acasă. A căutat cheia Între glastrele colorate și a deschis, Împingându-mă să trec pragul primul. M-am trezit În semiobscuritatea unei camere galbene; tot ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În ele, acum nu mai regăsesc nimic din starea ce a provocat acel jet scriptural; sunt obosit, un leșin senzual Îmi Îngroașă sângele, mă lenevește. Mireasma teilor m-a amețit azi, când mă plimbam Într-un grup de colegi pe aleile de la Facultatea de Drept. Mă apucă o disperare profundă că a mai trecut un an și că, iată, nu mai este mult și sărim din studenție Într-o vârstă pragmatică. O colegă tăcută, de care mi-e teamă, se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cuprinși de o stare febrilă neînțeleasă; mi-a dăruit dicționarul lui Nădejde drept compensație; de fapt, era prima dată când mă chema la ea acasă, era prima noastră Întâlnire Într-un cadru intim; de obicei, ne Întâlneam În parc, pe aleea Oltului etc.; dar acum era vorba despre violarea spațiului ei de intimitate, acel spațiu securizant În care nu are voie să intre nimeni; În acea zi, mătușile lipseau, cine știe dacă ea nu a pândit special această zi, mă Întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
majoritatea locatarilor erau deja afară bucurându-se de primul sfârșit de săptămână cu adevărat primăvăratic sau furau ultimele clipe de somn după vreo noapte pierdută cu cine știe ce comportamente imorale. Folosi ca de obicei ieșirea de serviciu și se pomeni pe aleea îngustă din spatele clădirii. Porni către strada principală și după câțiva pași, observă ceva pe o altă alee și mai îngustă ce pornea din cea principală pe care mergea el acum. Încercă să deslușească despre ce era vorba. Un animal. Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ultimele clipe de somn după vreo noapte pierdută cu cine știe ce comportamente imorale. Folosi ca de obicei ieșirea de serviciu și se pomeni pe aleea îngustă din spatele clădirii. Porni către strada principală și după câțiva pași, observă ceva pe o altă alee și mai îngustă ce pornea din cea principală pe care mergea el acum. Încercă să deslușească despre ce era vorba. Un animal. Dumnezeule, era un șobolan? Ba nu, era o pisică și, în aparență, era și rănită. Se uită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]