18,056 matches
-
multiple este într-o poziție productivă. Pe de o parte, explorarea factorilor intrinseci diminuează mecanismele defensive, deschizându-se perspectiva unei explorări realiste a contribuției diferiților factori explicativi. Pe de altă parte, explorarea factorilor intrinseci stimulează, prin însăși natura sa, explorarea alternativelor. Schema explicativă de mai sus poate fi completată cu o serie de conexiuni externe. Figura 8.2. Schema interacțiunii dintre lupta politică și explicație Interesul social-politic de a susține strategia tranziției adoptate generează o serie de circuite inevitabile. 11. Exercițiul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în spatele ușilor închise”, lipsit de transparență publică. Dacă în discuțiile publice partenerii sunt egali, argumentele fiind decisive, în procesele de negociere, părțile nu sunt egale, diferențele de putere fiind decisive. De cele mai multe ori, negocierea nu are ca obiect opțiunea între alternative, ci mai degrabă flexibilizarea opțiunilor deja luate de către instituțiile internaționale, în raport cu condițiile concrete. Întregul proces al tranziției probează existența unei solidarități fundamentale a principalelor instituții externe implicate, în raport față de țările în tranziție. Rareori se organizează dezbateri publice între aceste
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cade în zona unor factori independenți de soluțiile alese, nerelevanți pentru evaluarea acestora. Dacă efectele negative care apar în cursul tranziției ar fi considerate ca fiind produsele specifice ale unei strategii, deci intrinseci acesteia, concluzia pragmatică este: identificarea responsabilităților, investigarea alternativelor și schimbarea strategiei adoptate, dacă acest lucru mai e posibil. Dimpotrivă, invocarea unor factori explicativi extrinseci generează o altă atitudine față de strategia practicată: ea este bună, iar rezultatele ei ar fi fost cele așteptate, dacă nu ar fi intervenit o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sa parțială, explicarea dificultăților prin factori extrinseci reprezintă o schemă defensiv-justificativă a strategiei adoptate, nucleul ideologic al acesteia. Centrarea pe explicații extrinseci are funcția de a absorbi incertitudinea față de calitatea strategiei alese, de a respinge criticile și a elimina explorarea alternativelor. În acest fel se realizează o acceptare colectivă a unui proces de schimbare devenit tot mai accentuat frustrant. Faza 5: explicația prin factorii intrinseci evitabili. Devine tot mai clar că problemele complexe apărute în cursul tranziției nu pot fi explicate
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
procese negative și eșecuri? În primul rând al analizei trec factorii explicativi intrinseci evitabili. Conturarea unor asemenea întrebări împinge spre înlocuirea modelului epistemologic al problemelor cu soluție unică prin modelul problemelor cu soluție multiplă. Se deschide astfel interesul pentru explorarea alternativelor strategice posibile. Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unicătc "Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unică" Primul pas al construirii unei paradigme a cunoașterii sociologice constructive, diferită de cea spre care este înclinată cunoașterea instituțională, îl constituie o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
modificare a fundamentului epistemologic nu produce un efect punctual și cu efecte limitate, ci este de natură a schimba întregul univers cognitiv al unei societăți. Secolul XX a fost caracterizat prin lipsa dorinței de a explora, la nivelul societăților globale, alternativele ca sursă a tuturor dogmatismelor. Din păcate, primii ani ai secolului XXI dau semne slabe de schimbare a orientării epistemologice. Ruptura dintre cele două sisteme mondiale, capitalismul și socialismul, care a dominat secolul XX, a fost sursa profundă a dogmatismului
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
procesul de absorbție a sistemului comunist, ca orice dogmatism, a fost caracterizat de o închidere izvorâtă din angoase iraționale. Vorbim tot mai mult despre necesitatea trecerii spre o „societate a cunoașterii”. Primul pas al constituirii unei asemenea societăți este acceptarea alternativelor în toate zonele deciziei. Epilog: istoria merge mai departe, dar cum?tc "Epilog\: istoria merge mai departe, dar cum?" În viitorul imediat, tranziția se va încheia. Durerile sale vor fi uitate, intrând în istorie. O perioadă de timp, în mediile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
particular. Atît mărturiile istoricilor, cît și observațiile de laborator ne demonstrează importanța acestui aspect, mai ales cînd grupurile au o sarcină comună de îndeplinit sau aparțin aceleiași clase. Problema nu este de a ști dacă mulțimile sînt raționale sau iraționale, alternativă prin definiție imposibil de tranșat; ci este aceea de a știi ce legături și raporturi există între mecanismele raționale și mecanismele iraționale, cum anume se combină ele într-o situație concretă. În sfîrșit, am putea să îi aducem, așa cum a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o muncă răbdătoare, definind civilizația. Ea permite să se obțină, prin atașamentul față de o ființă și prin acceptarea valorilor acesteia, ceea ce se obținea prin amenințări, prin efectul dominației violente. Aceasta se realizează, după cum am văzut, numai prin mijlocirea unei identificări. Alternativa este clară: "Am aflat, scrie Freud, că forțele care țin împreună o comunitate sînt în număr de două constrîngerea prin forță și legăturile afective (tehnic le numim identificări) dintre membrii ei"538. Fără îndoială că aceste legături pot fi stabilite
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
această teză chiar și astăzi, cînd se discută despre țările socialiste. "Necesitățile imediate ale straturilor și claselor subalterne, scrie filosoful german Bahro, sînt întotdeauna conservatoare, ele nu anticipează de fapt nimic în ceea ce privește o formă nouă de viață" (R. Bahro, L'Alternative, Stock, Paris, 1979, p. 137). Vezi și P. Birnbaum, Le peuple et les gros, ed.cit., despre politica partidelor de stînga. 175 Lenin afirma că "pentru milioane și sute de milioane de oameni, cea mai redutabilă forță rămîne aceea a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nici o lovitură de stat coordonată de Armată sau de Securitate, întrucât acestea erau aservite regimului și, în același timp, supravegheate și epurate de orice posibili disidenți. În România nu era posibilă nici o „revoluție de catifea”, pentru că nu exista rezistență și alternativă la putere; de aceea, singura soluție era o „răbufnire, explozie socială, revoltă populară” (p. 171). Laudă Timișoara pentru eroismul său și admite că ziua de 20 decembrie a fost esențială, marcând semnalul prăbușirii sistemului. Consideră însă că doar „Comunicatul către
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că, în condițiile globalizării și ale privatizării, dreptul internațional public își pierde foarte mult din caracterul său coercitiv; cu alte cuvinte, se "deconstituționalizează", făcând loc unor reglementări dintre cele mai diverse, acceptate de state pe bază de negocieri și singurele alternative pentru remedierea acestei stări de lucruri sunt găsirea unor noi mecanisme de întărire a eficienței normelor sale ori constituirea unei autorități mondiale înzestrată cu o putere de coerciție juridică la nivel mondial. În esență, se ridică deci două probleme: 1
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de "drept natural"4. Înainte de a trece la creionarea câtorva aspecte legate de abordarea axiologică a drepturilor omului, considerăm utile unele precizări. Valorile, fiind fenomene sociale, sunt, în același timp, orientări normative ale acțiunii, servind drept criterii pentru alegerea între alternative 5. Ele vizează alegeri virtuale care pot fi distincte de opțiunile preferențiale actualizate. Valoarea nu vizează starea de fapt, ci starea de drept; prin ea trecem de la dorit la dezirabil, de la constatări indicative la semnificații imperative și practice pentru conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de la Lisabona, căzând astfel în desuetudine. Dar a avut loc nu numai o modificare de procedură temeiurile legale (document), ci și una de reper, pentru că structura regulilor la care se raportează obligațiile României este, în bună măsură, modificată; în prima alternativă (Protocolul), exista Tratatul Constituțional, pentru ca în a doua, acesta să lipsească și punctul de referință să-l constituie reglementările comunitare existente și viitoare. România a acceptat Tratatul Constituțional; renunțarea la acesta și înlocuirea lui cu Tratatul reformator (Tratatul de la Lisabona
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
această dată; nu se prevedea, însă, nimic cu privire la ipoteza în care unul sau mai multe state nu vor fi ratificat sau nu vor fi depus instrumentele de ratificare ceea ce sugera ideea că părțile nu au luat în considerare o asemenea alternativă (și aceasta concordă cu procesul general al aderării), care, cel puțin teoretic, exista. În conformitate cu art. 39 alin. 1-3 din Actul de aderare, Tratatul nu intra în vigoare la 1 ianuarie 2007, ci la 1 ianuarie 2008, dacă în baza rapoartelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de stat însărcinat să ducă la îndeplinire procedura extrădării), sunt admise în acțiunile de extrădare în statul solicitat fără o altă certificare, altă autentificare sau altă formă de legalizare. 3.1. Transmiterea cererilor de arestare preventivă (art. 6) Ca o alternativă la calea diplomatică, Ministerul Justiției din statul solicitant poate transmite cererile de arestare preventivă direct Ministerului Justiției din statul solicitat. Astfel de cereri mai pot fi transmise și prin intermediul serviciilor Organizației Internaționale a Poliției Judiciare (Interpol). 3.2. Transmiterea documentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
deosebit de negative pe plan internațional. Conducerea pakistaneză care va rezulta, din și după alegerile din 18 februarie, oricare ar fi aceasta, va trebui să evite angajarea țării pe două fronturi, atragerea acesteia în două zone de conflict. Pakistanul are, totuși, alternative din care să aleagă pe aceea care să-i asigure integritatea teritorială și indepedența: colaborarea cu SUA pentru obținerea sprijinului politic în vederea primirii de asistență economică și militară și garanții americane; colaborarea cu lumea musulmană, care îi poate acorda sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fiind, în final, înșirate multe idei legate de riscurile posibile; Tehnica Delphi<footnote Tehnica Delphi a fost pusă la punct, în perioada 1964-1965, de O. Helmer de la trustul Rand Corporation din Santa Monica, California, SUA. Tehnica a apărut ca o alternativă mai performantă a „metodei comitetului”, care consta în purtarea de discuții în mai multe runde, în vederea alegerii unei soluții, într-un comitet. footnote> - este asemănătoare cu brainstorming-ul, diferența constând în faptul că de această dată participanții nu se cunosc
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Contrar acestei opinii, Fr. Perroux consideră ISD drept „creatoare de comerț internațional.”<footnote Fr. Perroux, Independence de la nations, Aubier Montaigne, Paris, 1969, p. 50. footnote> În viziunea sa, ISD nu sunt nici un factor distructiv vizavi de comerț și nici o simplă alternativă a schimburilor comerciale. De neacceptat i se pare și concepția keynesistă, potrivit căreia investițiile au un caracter pasiv, reprezentând „un simplu reflex al diferenței dintre economii și investiții.”<footnote Ibidem. footnote> O altă contribuție importantă în ceea ce privește creșterea economică este oferită
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de management ca factor de competitivitate. Factorii de producție clasici nu mai determină creșterea competitivității sau asigurarea unui avantaj competitiv pe termen lung. Se observă rolul din ce în ce mai activ jucat de inovarea tehnologică și managerială. Totodată, anii ’80 surprind apariția unor alternative ale modelului lui Solow, care au fost dezvoltate de Paul Romer<footnote P. M. Romer (născut în 1955) este economist, expert în domeniul creșterii economice. footnote> și Robert Lucas, jr. <footnote R. Lucas, jr. (născut în 1937), economist american, a primit
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
tradițional de bunuri și servicii, presupun parteneriate, acorduri de licență, dar și alte forme de cooperare în afaceri.<footnote 47 Eurostat, Europe in figures - Eurostat yearbook 2010, p. 139. footnote> Investițiile străine directe pot fi văzute ca o strategie economică alternativă adoptată de acele întreprinderi care investesc pentru înființarea de noi unități de producție în alte țări sau care achiziționează activele unei întreprinderi străine. Aceste întreprinderi urmăresc să completeze comerțul exterior prin producerea și vânzarea bunurilor și serviciilor în alte țări
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
op. cit. footnote> Potrivit unui raport al UNCTAD, <footnote Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), creată în 1964, are drept scop accelerarea comerțului si a dezvoltării economice, în special în beneficiul țărilor în dezvoltare; este considerată a fi o alternativă la Organizația Mondială a Comerțului, un forum care să promoveze interesele țărilor în dezvoltare. footnote> „investițiile străine directe (ISD) reprezintă o relație pe termen lung, care reflectă interesul de durată al investitorului și posibilitatea sa reală de a controla entitatea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
produse nefamiliare, scumpe; este cel mai complex tip de comportament, atât din punct de vedere al procesului de informare, cât și al implicării cumpărătorului în actul de cumpărare. De asemenea, în acest caz se folosesc mai multe criterii pentru evaluarea alternativelor posibile, ceea ce necesită un timp mai îndelungat pentru luarea deciziei. O caracteristică foarte importantă a acestui tip de comportament este predominanța componentei cognitive asupra celei afective. Deoarece procesul decizional este dominat de latura cognitivă, consumatorul dorește să obțină cât mai
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
pot fi clasificate și în: − motivații raționale; − motivații emoționale. Observație: Cercetătorii behavioriști ai consumatorului<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 30. footnote> folosesc termenul „raționalitate” în sensul economic tradițional, care presupune că oamenii se comportă rațional atunci când analizează cu atenție toate alternativele și o aleg pe aceea de la care se așteaptă să obțină cea mai mare utilitate (satisfacție), desigur, alegerea având la bază un criteriu obiectiv, în rândul acestora înscriindu se funcționalitatea, economicitatea, durabilitatea, prețul etc. La rândul lor, motivațiile emoționale sunt
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Soare, Marketing - teorie și aplicații, Editura Lumina Lex, București, 2001, p. 79. footnote> Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, prin preferință se înțelege „întâietatea acordată unui obiect, unei situații, unei ființe, atunci când există posibilitatea de a alege” din mai multe alternative. Este vorba nu de o funcție interioară a organismului, ci de o calitate a obiectelor, calitate dobândită în cadrul legăturii dintre om și mărfurile care-i satisfac trebuințele<footnote B. Zorgo, Psihologia generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976, p. 447
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]