9,447 matches
-
Papadima, „Altceva”, F, 1936, 2; Radu Preajbă, Boris Buzilă, [Interviuri cu C. Apostol], RRI, I, partea I, 106-112; Dana Dumitriu, Constantin Apostol „Amarul sânge al strugurilor”, RL, 1970, 10; D. Florea-Rariște, „Amarul sânge al strugurilor”, IL, 1970, 4; Liviu Chiscop, „Amarul sânge al strugurilor”,ATN, 1970, 7; Viola Vancea, „Război cu zurgălăi”, RL, 1972, 3; Popa, Ist. lit., II, 683. C.T.
APOSTOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]
-
Opinii. Prozatori și critici (1975) și Mențiuni (1978) - și ele culegeri de cronici literare - aveau să treacă nu mai puțin de unsprezece ani până la următoarea carte a autorului: Jurnal (1989). Tipărit fragmentar în „Transilvania” (1988-1989), „jurnalul” este înțesat de observații amare și tranșant formulate privind natura libertății scrisului, lupta cu opreliștile mentale și administrative, obsesia adevărului și a sincerității etc. La apariția în volum, forța de impact a textului a fost însă considerabil redusă de inexistența unor capitole confesive; singure, ideile
ARDELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285431_a_286760]
-
Magda Ursache, „Dumnezeu umbla desculț”, CRC, 1968, 51; Mircea Iorgulescu, „Țărmul interzis”, LCF, 1972, 45; Valeriu Cristea, Diversitatea stilurilor, RL, 1974, 30; Adrian Rogoz, Pârghia viitorului, VR, 1974, 10; Constantin Cubleșan, „Verde Aixa”, RL, 1977, 13; Alex. Ștefănescu, Un zâmbet amar, VR, 1979, 10; Al. Tănase, „Colecționarul de insule”, RL, 1983, 39; Adrian Rogoz, „Dincolo de paradis”, VR, 1985, 3; Mirodan, Dicționar, I, 66-68; Cornel Robu, Horia Aramă, în Timpul este umbra noastră, Cluj-Napoca, 1991, 161-164; Dicț. scriit. rom., I, 100-102; Cosma, Romanul
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
pentru ținută și pentru confortabilism, un gust care le-a adus ofițerilor bine Îmbrăcați atâtea avansări 1. Nu era el o dovadă vie a influenței exercitate de modă? Însă atunci când am Înțeles că Brummell avea În acel moment o viață amară, că Boulogne era stânca lui de pe Sfânta Elena, toate sentimentele noastre se transformară Într-un respectuos entuziasm. Îl văzurăm la trezirea de dimineață. Haina de interior cu care era Îmbrăcat purta amprenta nefericirii lui; Însă, deși se potrivea cu această
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
frumusețea va pleca Împreună cu ea, și atunci vei descoperi pe neașteptate că triumfurile nu-ți mai stau la Îndemână sau, În cel mai bun caz, trebuie să te mulțumești cu triumfuri meschine, pe care aducerile aminte le vor face mai amare decât Înfrângerile. Pierzându-se În neant, fiecare lună te Împinge tot mai aproape de ceva Înfiorător. Timpul e gelos pe dumneata și duce război crâncen Împotriva crinilor și trandafirilor care acum Îți slujesc de podoabă. Chipul ți se va gălbeji, obrajii
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
gustul pentru ținută și pentru confortabilism, un gust care le-a adus ofițerilor bine Îmbrăcați atâtea avansări 1. Nu era el o dovadă vie a influenței exercitate de modă? Însă atunci când Înțeleseserăm că Brummell avea În acel moment o viață amară, că Boulogne era stânca lui de pe Sfânta Elena, toate sentimentele noastre se transformară Într-un respectuos entuziasm. Îl văzurăm la trezirea de dimineață. Haina de interior cu care era Îmbrăcat purta amprenta nefericirii lui; Însă, deși se potrivea cu această
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
președinției colegiale a Ligii comuniste din Slovenia o calificase drept „nebunie ce duce țară la pierire”; iar În noiembrie, aflat Într-o vizit... În Statele Unite, presedintele Sloveniei condamn... naționalismul sîrb și orient...rile lui Milosevici. Și În Croația, În pofida gustului amar l...sat de amintirea „prim...verii” În...bușite din 1971, lua amploare o atmosfer... contestatar.... În cursul anului 1989, cînd dominația sovietic... În Europa de Est se pr...bușește, Federația iugoslav... e fr...mîntat... pretutindeni de tot felul de probleme. Criză economic
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
trupul de peste munte - / voalul miresei l-o fi orbind. // Dar pune, mamă, jar în mireasă / plângi de pe-acuma căci am să cânt, / șadă cu toții veseli la masă / eu mai întârzii pe sub pământ.” Precum se vede, un Christ cu surâs amar de bufon locuiește împreună cu cinicul ludic, înzestrat cu sarcasm necruțător, dar și cu tandreți euforice, aflat în permanent balans între revolta îngerului căzut și ghidușiile făcute cu hohot sălbatic: „Acum gelos pe fluturi ieri alăptat cu nori / nici nu știam
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
fapte și obiceiuri. Există astfel avantajul că observațiile pot fi încadrate în categoria „păreri ale autorului”, nu „concluzii” relevante. În prim-plan poate fi trecută, ca subiect de amuzament, partea anecdotică a experiențelor, fără a exista riscul apariției unui râs amar provocat de seriozitatea concluziilor unui studiu mai închegat. Experiența pentru volumul din 2007 este coroborată cu cea pentru volumul din 2006, iar „instrumentul de cercetare” a suferit o oarecare perfecționare. El a fost realizat într-o manieră care să-l
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
mai bune și mai onorabile intenții, uneori doar pentru că am fost plăcut impresionat de reacția firească a unui membru oarecare, de rang ierarhic inferior, al organizației respective. Faptul că impresia inițială, chiar dacă era prea personală, s-a dovedit o „bomboană” amară trebuie interpretat ca fiind o deformație a receptorului. Ar mai fi de subliniat că și în această categorie de subiecte intră firme bine cunoscute, ceea ce ar genera anumite semne de întrebare privind anumite concepte, performanțe sau realități. Și aceste firme
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Treptat, halucinațiile descresc, lăsând în urmă o oboseală cu aburiri de tristețe și resemnare. „Setea de infinit”, din care se nasc himere, pare a se stinge, făcând loc, într-o gestică afectată, unui sentiment al zădărniciei, ce pulsează în „strofe amare” și „reverii tombale”. Impasul se traduce prin stări de însingurare, retorica deziluziei scoțând la iveală o interioritate stăpânită nu de credință, ci de tăgadă, nu de elanuri, ci de dezgust și, câteodată, de exasperare. Mizantrop, misogin, găsindu-și seninătatea doar
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
dintre „realul cel mai palpabil cu imaginarul cel mai nesăbuit” (Val Condurache), cum ar fi în Peisaj cu pasăre și electroni sau în acest vers suprarealist: „La început a căzut din cer o găină”. În fine, demitizările au gustul unor amare victorii, disimulând nostalgia unui imposibil clasicism, a cărui plenitudine pierdută își găsește expresia paradoxală în Sfera cu raze inegale. Universul prozelor din Dincolo de geamanduri poate să pară, așa cum s-a remarcat, ușor de încadrat fie în fantastic, fie în SF.
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
a asimilării realului s-au produs lent, în timp. De la Arcașii orbi (1978) și Crângul hipnotic (1979), care marchează eliberarea de monotonia calofil-contemplativă, și până la Vânzătorul de indulgențe (1981), cel mai reprezentativ volum al poetei, dezabuzarea, retorica detașării și autopersiflării amare, relativismul, adică resorturile „distanțării ironice” postmoderne, definesc o experiență lirică rotundă: „Ninge frumos, ninge corect, după program/ ninge după toate canoanele artei./ Nu mă mai gândesc la dumneata, la tine, deloc.// La douășpe ziua mă simt cel mai bine./ Creierul
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
vorbesc”; „Și plouă cu-o părere de rău”; „O, țară tristă, plină de humor...”; „Liceu - cimitir / Al tinereții mele - / Pedanți profesori / Și examene grele”; „Vorbește încet, pășește încet, / Că totul cade ca o jale nouă”; „E ora când cade gândul amar, / Tăcere... e ora lașității”; „Blestemată mai fie și toamna / Și frunza ce pică pe noi -; / Blestemat să mai fie și târgul / Ursuz, și cu veșnice ploi... / Cetate, - azilul ftiziei - / Nămeți de la pol te cuprind... / Cetate, azi moare poetul / În brațele
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
notă bacoviană. Serenada, romanța nu formează registrul liric cel mai potrivit pentru acest spirit zbuciumat, captiv al unor stări de anxietate. Elegiacul alternează cu grotescul, litania alunecă în umor negru. Lui B. îi place, evident, să filosofeze. Dar cugetările lui, amare, nu evită ponciful și viziunile nebuloase, versul nervos fiind răsucit și frânt, într-o violentă mișcare prozodică, tentată de ritualul abscons. În poeziile de după Aliquid, fizionomia eului liric se modifică. Captând ecouri barbiene, poetul cultivă acum un balcanism cutreierat de
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
culturale româno-belgiene. Aici îl cunoaște pe actorul Radu Beligan, cu care se căsătorește, stabilindu-se definitiv în România. Cu toate că a scris câteva piese, Căutăm autor dramatic, Absența conștiinței ș.a., în urzeala cărora pot fi detectate modele, trimiteri la genul comediei amare și al vodevilului, B. a investit mai mult în transpunerea în românește și în adaptarea pentru scenă a unor texte aparținând lui Pierre Chesnot, Neil Simon ș.a. A tradus și dramatizat Străinul de Albert Camus. Tot pentru scenă a realizat
BELIGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
anarhice, sarcasmul și dezgustul își au rădăcinile în realități dure, în confruntarea, la o vârstă crudă, a unei sensibilități acute cu „mocirla”. Copilăria în casa lui Manole Pârvulescu, comerciant, bărbatul lângă care a trăit, în București, Rosalia, este „cea mai amară” etapă a vieții. Din suferința anilor dintâi dobândește dorința unei „ireductibile independențe” și voința de a se construi prin sine însuși, împotriva împrejurărilor dușmănoase. După școala primară, la „Petrache Poenaru” (1887-1891), și gimnaziul clasic, la „Cantemir Vodă” (1891-1896), va pregăti
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
a sfântului e o stare nenaturală și o tortură) transformă poemele - ce ar fi trebuit să fie ofrandă și laudă Dumnezeirii - în transcrieri vehemente ale suferinței și derelicțiunii: „Tare sunt singur, Doamne, și pieziș!” Așteptarea răzvrătită, reproșul aduc Psalmii aproape de amarele tânguiri ale lui Iov. Specific argheziene sunt și accentele de trufie provocatoare, rivalitatea cu Atotputernicul: „Cercasem eu, cu arcul meu,/ Să te răstorn pe tine, Dumnezeu!” Totuși, ieșirea din seria comună a ispitelor „ușoare și blajine”, spre încercarea ultimă, este
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
adversitate - linia N. Filimon - Mateiu I. Caragiale - până la extrema simetrică, de „mai dreaptă cinstire a lumii lui Anton Pann” - I. Barbu). Întreg câmpul manifestărilor în literatură și artă stă sub semnul unui gust al pitorescului și al etosului popular, sceptic-ironic, amar ludic, al orizontului estetic bogat în posibilități, propriu unei rafinate poetici a stilizării, a ambiguității și a tensiunilor oximoronice fecunde. B. literar românesc este o realitate culturală complexă, de delimitat, înainte de toate, față de accepția curentă, doar negativă, a vocabulei. Acest
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
ale conștiinței unui destin istoric. Dincolo de - și chiar prin - ludicul literar al „spectacolului” de măști alegorice (dobitoace, păsări, „himere” hibride, grotești), se comunică o solitudine morală adâncă, a Inorogului, într-o lume și o istorie văzute, „ieroglific”, cu o luciditate amară, fără iluzii. Peste mai bine de un veac după moartea învățatului prinț moldovean, tipograful și scriitorul Anton Pann, născut la Sliven, în Bulgaria, se adresa unui public cumpărător („prenumeranți” de calendare și cărți), târgoveți și mărunți mahalagii, iubitori de cântece
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Slăbiciunile i le exploatează „ciocoiul fanarioticesc” Dinu Păturică; pe rând ciubucciu, „păzitor” al amantei stăpânului, administrator necinstit al averilor lui, trecând apoi de la masca supușeniei umile la cinism: vânzător de slujbe, sameș hoț, jefuitor feroce, trădător. Există o anumită ironie, amară, în viziunea acestei complementarități sau „însoțiri fără voie”, monstruoasă, între două fețe ale aceluiași rău, una alogenă, cealaltă pământeană. Iar atmosfera de putreziciune, opulență și senzualitate pervertitoare din, mai ales, descripțiile de interioare, costume, mese bogate nu e decât metafora
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
pref. Panait Istrati, București, 1934; Cazul doamnei Predescu, București, 1935; Câine vagabond, București, 1936; Luminile mahalalei, București, 1936; David și Goliat, București, 1936; Am furat!, București, 1940; Răstigniții!..., București, 1940; Uzina B, București, 1941; Bărbat cu trei neveste!, București, 1941; Amara dezamăgire, București, 1942; Adăpostul calicilor, București, 1942; După moartea Mihaelei, București, 1943; Fratele infirm, București, 1943; O crimă lângă Brașov, București, 1945. Repere bibliografice: Panait Istrati, Amintiri. Evocări. Confesiuni, îngr., pref. și tr. Alexandru Talex, București, 1985, 215-218, 464-467; Petru
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
face cu parvenitul, demagogul, vânătorul de zestre. Scriitorul își tratează eroii fără complicități și fără maliții, amuzându-se, chiar dacă nu o prea arată, de grotescul, în preajma absurdului, al unor întâmplări (Nerăbdătorii). Câteva narațiuni valorifică, într-o manieră sentimentală, melodramatică instantaneul amar (Un om în toată firea). În prozele unde eroii nu sunt ce par a fi, posturile ilariante pot să conțină nuanțe de dramatism. Este reversul acelor situații în care dramatismul, tratat cu o subtilă ambiguitate, emite reflexele unui comic (verbal
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
descoperă un înduioșător element comun: „Mi-ar părea rău să mă cert cu dumneata, fiindcă ții oarecum la câini.” Sarcasticul polemist s-a contaminat, așadar, de marea slăbiciune a omului pentru animale, pentru câini în primul rând. Plângând cu lacrimi amare la moartea fiecăruia dintre numeroșii săi patrupezi, eseistul necruțător va scrie pe un bilețel, cu puțin timp înainte de propria lui moarte, următoarele rânduri: „Dacă atunci când mă voi prezenta acolo nu-mi vor ieși înainte toți câinii mei, îți neg, Dumnezeule
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
existențial (ce ține, cu tot artificialul și livrescul trimiterilor, de o pregnantă specificitate), dar și o tânguire simplă după un acasă niciodată înstrăinat. Se simte acum și o înclinare spre retorism, ce diminuează tendința de ermetizare. Mai ales în „poemele amare” din Ystud, unda vagă de alunecare spre tentațiile despletirii experienței suprarealiste, ce-l determina pe Mircea Zaciu să-l revendice din ultimul val al acesteia în lirica românească a deceniului ’40-’50, se pierde pe parcurs într-o stabilitate cristalină
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]