15,743 matches
-
trecând prin Azerbaidjan, Georgia și Turcia. De mai mulți ani, s-a discutat construirea, paralel cu oleoductul amintit, și a unui gazoduct. În Azerbaidjan, operează 24 de companii petroliere din 15 țări. Peste 40 % din petrolul extras de acestea revine americanilor. Pentru investitorii americani, această țară a devenit un punctcheie. În Marea Caspică și în zona limitrofă, au fost descoperite zăcăminte de țiței evaluate la 850 miliarde de tone și 8 700 milioane de metri cubi de gaze naturale. Bazinul Caspian
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
numite criza rachetelor din Cuba, era unul care trebuia să cunoască regulile balanței. Dacă știa că stabilitatea ei ține de altceva decât de numărul de focoase, n-ar fi trebuit să fie atât de îngrijorat de inferioritatea propriului arsenal față de americani și deci nici atât de obsedat de realizarea parității, încât să vrea să plaseze rachete în vecinătatea imediată a Americii. Această motivație i se atribuia atunci și i se pune în cârcă și astăzi. Evident că el câștiga un avantaj strategic
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
22 octombrie a fost aceasta: sovieticii instalaseră rachete balistice cu încărcături nucleare în 1962 în Cuba, iar Kennedy, în discursul său de audiență universală din seara acelei zile, cere să le scoată. Altfel, riscuri grave, inclusiv un conflict nuclear posibil. Americanii au detectat rachetele, iar Moscova neagă existența oricărui armament ofensiv. In lumina Genevei și a balanței, instalarea lor mi se părea un lucru absurd, o gravă conturbare a situației printr-un act de surpriză. Dialogul celor mari a fost zile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
se povestea despre Hrușciov la vânătoarea de tigri: "După ce invitatul își cerea insistent trofeul împușcat, gazda răspundea prin repetarea unei nedumeriri: "Care tigru?""). Mai degrabă decât de realizarea parității, credeam atunci că mintea lui era preocupată de o analogie "Dacă americanii au rachete la granița mea cu Turcia, eu de ce să nu am pe ale mele la granița lor?" De aici încolțea și ideea unui compromis posibil: "le retrag pe ale mele, dacă ți le retragi și tu". Toată lumea și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
rachete la granița mea cu Turcia, eu de ce să nu am pe ale mele la granița lor?" De aici încolțea și ideea unui compromis posibil: "le retrag pe ale mele, dacă ți le retragi și tu". Toată lumea și mai ales americanii știau câtă greutate are pentru Hrușciov reglementarea problemei Berlinului. De aici, o altă ipoteză în explorarea motivațiilor posibile: Hrușciov creează o situație de criză în Caraibe, ca să smulgă concesii la Berlin. Vasta literatură închinată subiectului e împărțită între partizanii unei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Două regimente de rachete de croazieră și ele cu ogive nucleare, arme tactice de câte 2 kilotone, pe lângă alte forțe al căror total ar fi depășit 50.000 soldați sovietici. Dacă ar fi fost chiar o demonstrație, era una uriașă. (Americanii au subestimat ei înșiși armamentul instalat sau pe cale de a fi montat. Arthur Schlesinger spune că la Conferința din 1992, la Havana, unde s-a discutat criza, Robert McNamara, fostul secretar al apărării în SUA în 1962, era să cadă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
aminti nimic de rachete. Nu vom spune că nu sunt. O dată ce nu știam și nu primisem instrucțiuni, nimic nu ne obligă să facem acest lucru. Vom vorbi despre blocadă. Ea era privită în Cartă drept act agresiv, motiv pentru care americanii vorbeau de carantină. Astfel, discursul nostru s-a ocupat de încălcarea dreptului internațional prin instalarea unilaterală și neautorizată a unei blocade. Peste o zi-două, un lung articol în New York Times prezenta pe larg justificarea legală a carantinei, ceea ce dovedea sensibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acest rol lui Dean Rusk. Avea ținuta unui distins intelectual. Este trăsătura care l-a îndepărtat de președinția Statelor Unite, la care candidase din partea Partidului Democrat în 1952, pierzând cursa în favoarea lui Eisenhower. E prea cultivat pentru noi, îmi explicase un american, și deci nu e reprezentativ. Politețea sa corectă nu însemna că-și distanțează interlocutorul, fiindcă am constatat că purta discuții sincere și la amănunt. Se deosebea net de stilul de conversație ce domnea în delegates lounge, unde diplomații amestecau informațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
care, pe lângă cerința neinvadării Cubei, se mai adăugau condiții, ca retragerea rachetelor de rază intermediară din Turcia. Dar în aceste zile, vasele sovietice se apropiau îngrijorător de linia de demarcație a blocadei. Aici s-a văzut din nou rolul ONU. Americanii îl roagă pe U Thant să intervină pe lângă Hrușciov să oprească vasele sovietice înainte de a ajunge la linia de intercepție, ceea ce Hrușciov acceptă ca măsură pur temporară. Tot prin U Thant, ajung la sovietici datele exacte ale acestei linii. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
alte viziuni decât mânuitorii balanței strategice. Erau revoluționari, care nu-și putuseră gusta din plin victoria. La mai puțin de un an după răsturnarea lui Batista, într-o vizită în SUA a lui Castro, care menținuse ipoteza unei conlucrări cu americanii la reconstrucția economică a Cubei, acesta spunea, referindu-se și la sovietici: abia am cucerit puterea, cum s-o cedăm altora? Și iată că, în 1962, Cuba se afla din nou pe picior de război. Cunoscând ceva mai târziu pe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
amâne vizita. U Thant își rezuma bilanțul. A cerut sovieticilor să suspende transportul rachetelor, și s-a realizat? Da. A cerut să suspende și construcțiile bazelor, și s-a făcut? Da. Mai mult decât atât, ele sunt demontate. A cerut americanilor anularea blocadei? Da, cu o condiție: să existe control. Ar fi o soluție prin Crucea Roșie. El îi roagă pe americani să nu insiste în privința controlului. Situația de fapt confirmă situația de drept dorită. ÎI așteaptă pe Mikoian; să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
să suspende și construcțiile bazelor, și s-a făcut? Da. Mai mult decât atât, ele sunt demontate. A cerut americanilor anularea blocadei? Da, cu o condiție: să existe control. Ar fi o soluție prin Crucea Roșie. El îi roagă pe americani să nu insiste în privința controlului. Situația de fapt confirmă situația de drept dorită. ÎI așteaptă pe Mikoian; să vadă cum se descurcă el cu Castro, după ce U Thant i-a predat ștafeta (și Kuznețov spunea: să vedem ce face Mikoian
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nu-și revenea din sfidarea arătată de Castro, care l-a scos de fapt din joc, odată cu rolul posibil al ONU. La 7 noiembrie: discuție nouă cu Kuznețov. Rachetele sunt încărcate, nouă vase au plecat, iar ei îi lasă pe americani să se apropie și să se convingă, prelatele de pe rachete fiind ridicate. I-a spus lui McCloy și Stevenson (John McCloy, consilierul președintelui pentru dezarmare, fusese trimis de Kennedy să-l ajute pe Stevenson) în întâlnirile din 5 și 6
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sunt focoasele, că acelea nu se văd? In plus, ce e cu flotila de avioane IL-28 dată de sovietici cubanezilor? Kuznețov: nu sunt bune, nu sunt în uz, sunt vechi, în nici un caz ofensive (când argumentul nu a convins pe americani, a fost folosit să-i consoleze pe cubanezi: nu pierdeți nimic serios când le luăm înapoi). La cererile de control, sovieticii replică cu reciprocitatea. Vor fi inspecții și în Florida? Dar esența constă în faptul că s-a preîntâmpinat războiul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
experiență, se aprind repede. Mereu citează jignirea inacceptabilă a demnității lor naționale. Resentimentele cubaneze: de ce nu au fost anunțați înainte de 28 octombrie? De ce s-au luat deciziile fără a fi înștiințați? Asta ar mai merge, sunt treburi între sovietici și americani. Dar de ce au promis control pe teritoriu cubanez? Mikoian ar fi invocat printre altele lipsa de timp, derularea rapidă a evenimentelor și operații militare iminente. A povestit și scena când, în sfidarea poziției sale, Castro a dat ordin să se
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
conform clasificării, sunt. Le lăsăm cubanezilor altele, mai bune, precum și vase cu rachete obișnuite. Mai au și baterii antiaeriene. Se pare că cubanezii au fost de acord. Nu e adevărat că numai noi am făcut concesii, a spus Mikoian. Și americanii au făcut: au recunoscut retragerea fără control efectiv, nu au abordat vasele, au ridicat blocada fără îndeplinirea condițiilor inițiale. Cu McCloy și Steveson (primul impresionase mai bine pe Mikoian decât al doilea) s-a înțeles să se evite polemicile, deci
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
medie? In logica restabilită a Genevei și a balanței, a fost de ajuns angajamentul sovietic că le vor scoate și pe acestea, ceea ce s-a și întâmplat. Controlul respins de Castro pe teritoriul Cubei nu avea mare însemnătate, dar pentru americani era un splendid pretext de a evita angajamentele formale în privința asigurărilor cerute de Cuba. Declarațiile de acest gen nu erau dorite pe plan politic de Kennedy. Pe de altă parte, dacă ele nu erau deloc date, sovieticii nu puteau invoca
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
toate mințile; într-o zi vei citi în ziare că te afli în stare de război cu America". În afara scopurilor mărturisite de Hrușciov, privind seara de operă, mai era și interesul lui de a cunoaște reacția partenerilor români, întrucât, spre deosebire de americani, uitase să-și consulte aliații. Să fie oboseala călătoriei care îi face triști sau ceva nu le place? Delegația își arătase dezaprobarea în diferite moduri. Astfel, povestește Mănescu, Maurer îi vorbea lui Kosâghin despre acuzațiile aduse Moscovei de presa internațională
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
crizelor, teoria deciziei, bipolarismul, neangajații care voiau să așeze sistemul internațional pe trei picioare, toate temele au fost reluate cu energie. Până azi, criza a rămas un caz revelator, un punct de referință. Bilanțul ei nu e de neglijat. Pentru americani, victoria fermității, iar criza berlineză absorbită. Pentru sovietici, Cuba nu va fi atacată, conform angajamentului neoficializat, dar va trăi sub embargo. Castro va rămâne liderul ei, după ce toți ceilalți vor dispărea. Kennedy va fi asasinat peste un an, iar Hrușciov
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
delegației privind modul concret de acțiune. Următoarele două pasaje merită a fi reproduse integral: "6. Discuțiile purtate până acum cu sovieticii (V. V. Kuznețov telegrama nr. 69.467, A. A. Roșcin telegramele nr. 69.461 si nr. 69.487) și cu americanii (telegrama nr. 69.480) au evidențiat interesul celor două mari puteri față de poziția pe care intenționează să o adopte România, în cadrul dezbaterilor din Comisia politică, în ceea ce privește proiectul de tratat. A rezultat, totodată, că delegațiile Uniunii Sovietice și ai Statelor Unite ar
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
statelor nenucleare în privința accesului la realizările din domeniul folosirii pașnice a energiei atomice. Prevederea de mai sus va putea fi invocată de țările nenucleare în sprijinul achiziționării de materiale și echipament nuclear... d) În chestiunea controlului, atât sovieticii, cât și americanii ne-au spus că articolul 3, rezultat al unor negocieri îndelungate, nu poate fi în nici un caz modificat. Ambele delegații ne-au asigurat însă că stipulațiile referitoare la control urmăresc scopul exclusiv de a împiedica producerea clandestină a armelor nucleare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ele nu sunt capabile să își mărească avuția prin deținerea unei părți echitabile în noua lume a comerțului și investițiilor internaționale, cauza dezvoltării va avea de suferit și, totodată, pacea, securitatea și mediul"1. Dând o interpretare succintă dezvoltării umane, americanul Paul Streeten o consideră ca o variantă a definiției lui Abraham Lincoln despre guvernare. Ea este o dezvoltare a poporului (oamenilor), pentru popor și prin popor. Strategia dezvoltării umane pune accentul pe importanța instituțiilor pentru îmbunătățirea condiției umane. Conceptul dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de 39,5 ani) privesc la televizor 3 sau mai multe ore pe zi, în timp ce alți 61% privesc 1-2 ore pe zi (studiul din 1989 al lui L. Tucker de la Brigham Young University). „Până în momentul când împlinesc 18 ani, majoritatea americanilor au petrecut mai multe ore în fața televizorului decât în școli, și cu mult mai mult timp decât au petrecut vorbind cu profesorii lor, cu prietenii sau chiar cu proprii părinți” (apud N. Minnow și C. LaMay, Abandonați în pustietate: copiii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Cole). Aceste studii procedează la o analiză calitativă a reprezentărilor violenței urmărind aprecierea: 1. contextului violenței TV; 2. nivelului de gratuitate al scenelor violente; 3. modului de integrare narativă în trama discursivă; 4. formelor de reprezentare a violenței inacceptabile pentru americani, inclusiv cele incluse în desene animate care valorizează excesiv violența („Batman”, „X-men”, „Power Rangers”) sau în seriale difuzate internațional, ca „Texas Walker Ranger”, „X-files” etc. Studiile mai constată o tendință de reducere a violenței în programele difuzate în prima parte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Comparație Franța - SUA. Programe difuzate în prima parte a serii (1995) Canale franceze Rețele americane Procentajul emisiunilor conținând violență 62,7 52,1 Secvențe violente pe oră 7,4 3,4 Sursa: Studiul francez sub egida CSA, 1995 iar cel american Cultural Indicators project, 1995) (cf. lucr. cit., pp. 58-59). Alte date sunt, de asemenea, importante: după 1993, conform evaluărilor bianuale efectuate de G. Gerbner în cadrul Cultural Indicators Project, numărul secvențelor violente pe oră a continuat să scadă în SUA; în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]