39,601 matches
-
divă incontestabilă a scenei ieșene, care a preferat Naționalul moldav, celui bucu reștean, din motive (aparent) numai de ea știute. E o carte care, pentru un om de teatru, nu poate fi una oarecare : conține date seci (premiere, distribuții ), laconice amintiri din copilărie (Vaslui) , apoi amintiri din Conservator, un film al ascensiunii artistei, o trecere În revistă a marilor sale creații scenice. Întîlniri epocale, ecouri În rîndul publicului, opinii ale criticii. Evenimente istorice dramatice. Jocuri de culise dezagreabile. Finalul este trist
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
care a preferat Naționalul moldav, celui bucu reștean, din motive (aparent) numai de ea știute. E o carte care, pentru un om de teatru, nu poate fi una oarecare : conține date seci (premiere, distribuții ), laconice amintiri din copilărie (Vaslui) , apoi amintiri din Conservator, un film al ascensiunii artistei, o trecere În revistă a marilor sale creații scenice. Întîlniri epocale, ecouri În rîndul publicului, opinii ale criticii. Evenimente istorice dramatice. Jocuri de culise dezagreabile. Finalul este trist, Aglae Pruteanu suferind pe motiv
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ale criticii. Evenimente istorice dramatice. Jocuri de culise dezagreabile. Finalul este trist, Aglae Pruteanu suferind pe motiv de pensionare prematură și, În ultimele rînduri, chiar privind oarecum /senină, resemnată, drumul ineluctabil „care duce la liniște eternă”. O calitate a acestor amintiri (Începute, timid, În 1915 și redactate, efectiv, după 1918) este discreția absolută asupra vieții personale a artistei. Dacă n-ar exista un indiciu discret, ai crede că iubirea creatoarei s-a revărsat, cu asupra de măsură, peste scenă ; despre soțul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
continuare a Biografiei, deoarece regizorul e În plină putere creatoare, și din 2005 pînă 38 acum, deja a avut destule spectacole, workshopuri,conferințe și ateliere care au incitat lumea... Vorbind despre cartea sa, autorul ne-a prevenit că nu toate amintirile cuprinse aici sunt fidele realității: „Știu din teatru că, uneori, tocmai aspectele inventate dau poveștii un iz de adevăr”(p.8). Dar nimeni nu caută documentul În genul acesta de literatură specializată, nu? În copilărie, a făcut teatru și a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Atunci profesorul a cerut o pauză de 10 minute și au ascultat, toți, ce se petrecea afară. Reluată, scena a crescut, evident... Valentin Teodosiu este un actor important. Și un om de calitate. A scris și el o carte de amintiri din teatru. Sunt pomenit și eu, pe bună dreptate, ca unul care i-a Îndrumat primii pași pe calea aceasta spinoasă... Numai că, vrînd să fie amuzant, la un moment dat, actorul-scriitor Încurcă borcanele : piesa pe care i-am propus
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
anilor 80, puse pe alte versuri, În musicaluri din 2005 ș.a.m.d. Și-atunci, cum să nu invidiezi avantajul pe care-l are compozitorul, față de ceilalți reprezentanți ai compar timentelor spectaculare?!... Am mai vorbit despre cele două volume de amintiri ale celui care a fost actorul Dumitru Furdui (mort la Paris, În Împrejurări neclare). Cartea lui se citește cu plăcere, avînd o triplă calitate : informează, reamintește, meditează. Popularul actor dă și verdicte : juste, ori nu. Subiectivismele histrionului sunt de Înțeles
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
scena Municipalului - Omul care aduce ploaie, Sfînta Ioana...Am făcut această corecție nu doar În calitate de prieten mai tînăr al dispărutului ( Între noi erau circa 26 de ani!), ci și din dorința de-a nu mistifica istoria teatrului românesc. Altfel, repet, amintirile popularului Mitică conțin multe secvențe interesante, bine scrise : spre exemplu, povestea spectacolului lui Pintilie Proștii sub clar de lună, ori a Clipelor de viață montat de Ciulei. Amintirile cu sufleuri ( „iată o meserie care În teatrul francez nu mai există
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și din dorința de-a nu mistifica istoria teatrului românesc. Altfel, repet, amintirile popularului Mitică conțin multe secvențe interesante, bine scrise : spre exemplu, povestea spectacolului lui Pintilie Proștii sub clar de lună, ori a Clipelor de viață montat de Ciulei. Amintirile cu sufleuri ( „iată o meserie care În teatrul francez nu mai există, demult!”). Cele două turnee În Rusia, „țara portarilor”. Amintirile sale de băutor, printre bețivi. Portretul făcut cu dragoste & admirație, marelui Ștefan Ciubotărașu („cel mai mare actor cu care
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
spre exemplu, povestea spectacolului lui Pintilie Proștii sub clar de lună, ori a Clipelor de viață montat de Ciulei. Amintirile cu sufleuri ( „iată o meserie care În teatrul francez nu mai există, demult!”). Cele două turnee În Rusia, „țara portarilor”. Amintirile sale de băutor, printre bețivi. Portretul făcut cu dragoste & admirație, marelui Ștefan Ciubotărașu („cel mai mare actor cu care am jucat eu” - numai că afirmația se reia În carte, identic, și cînd e vorba de Marcel Anghelescu sau Mihăilescu-Brăila), ori
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
În 1930 e autorul anului 1930. Obligația mea e să -l descopăr pe acel Goethe al anului 2006. Fără să-l raportez, neapă rat, la antemergători. Arta merge Înainte. Ca și viața, nu?... După ce am citit cele două volume de amintiri ale celui care a fost actorul român Dumitru Furdui, mort la Paris, unde se stabilise de un deceniu, În 1996, iată că găsesc o declarație a lui Bogdan Stanoevici, care caută să justifice exitul histrionului : „CÎnd a decis să părăsească
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
vedea copii urîți. După ce am aflat, cu ani În urmă, Înduioșat, de confesiunea lui Nicu Steinhardt legată de actul final al Scrisorii pierdute ( piesă la care micuțul N.S. plîngea mai ceva ca la melodrame), iată că-mi recad În fața ochilor amintiri ale lui Ionesco : fascinat de spectacolele cu păpuși, micul Eugen nu rîdea niciodată la ele. Pentru că, zicea genialul dramaturg, cei ce se ciomăgeau după paravan for mau o lume „stranie și neliniștitoare”! Să plîngi cînd ieși la joacă cu vecinii
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
interzicerii piesei & spectacolului, Într-o perioadă În care acribia politrucilor nu avea percutanță. „Cenzorul luminat și artistul culpabil - iată semnul brutal al unei normalități pe dos”(inspirat grăiește domnul Malița, În prefață). Fiindcă, se vede și din carte și din amintirile noastre (ale celor care trăitam cu cenzura-n casă!), membrii comisiilor de vizionare nu erau Întotdeauna oligoizi : cei culți, fie se erijau În complici ai creatorului incomod, fie Închideau ochii cu atîta zgomot, Încît te obligau să rămîi dator Instituției
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
destinate scenei nu simt nevoia să-și publice gîndurile, rodul experiențelor practice. Regizorii și actorii par mult mai interesați de teoretizare. De ce? Rămîne un mister... Cartea cuprinde articole & studii ale lui Jitianu, dar și o teatrografie, ilustrații (fotografii din spectacole), amintiri ale unor colegi. Am remarcat tonul echilibrat al opiniilor artistului, punctul lui de vedere decent - dar nu indulgent, asupra multiplelor probleme cu care s-a confruntat , În cele trei decenii de activitate. Nu excelează prin figuri de stil, prin talent
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
chiar și-n cîteva rînduri, surprinde esența. Trecerea graniței este și ea un capitol captivant. Păcat că Furdui se pripește, uneori, umorile-i eșuînd În verdicte nedrepte : dau doar cîteva exemple - Liviu Ciulei, O. Paler, Iulian Vișa sau Lazăr Vrabie. Amintirile cunoscutului actor devin Însă, un capitol important al memorialisticii noastre de specialitate. Această carte care „conține mai multe cărți” (cum remarcă În postfață, și Victor Frunză) informează, meditează, rea mintește, iubește și acuză. Profitabil pentru noi toți... Ce moarte mai
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Viața - ca și arta - merg Înainte, boieri ! Găsesc o confesiune a lui Dario Fo, de prin 1989, care mă pune pe gînduri : „Teatrul este cel mai bun psihiatru. Toate experiențele pe care le-am făcut cu bolnavi, fac parte dintre amintirile mele preferate de regizor”. Îi admir pe cei care pot face teatru cu actori inadecvați - bolnavi, deținuți, copii ai străzii ș.a. Eu abia mă descurc cu cei (așa-zis) normali... Cum se Întîlnesc, din nou, peste ani, Caragiale și Ionescu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ex primare, nici să fii prea finuț nu-i bine!), dar nu mă pot abține să mă gîndesc la vorba aceea din bătrîni : fiecare are publicul pe care-l merită... A durat incredibil de mult, drumul de la primirea cărții de amintiri din teatru a lui Ion Focșa - Ghinionul a fost norocul meu ( februarie, 2004), pînă la scrierea aces tor rînduri ( noiembrie, 2006). De ce? Nu contează. Impor tant e că mi s-a luat o piatră de pe inimă! Cronica există, Ion Focșa
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
un volum... Fiindcă repet, citesc memorialistică pe rupte. Trăiesc epoci teatrale prin procură. Cunosc mari artiști - sau doar mici canalii , datorită unora care au avut ocazia să le strîngă mîna (ori, doar să-i observe direct ). Prin intermediul acestui gen de amintiri & portrete, eu Însumi Încep să cred, În unele momente de visare impunibilă, că am stat cu-adevărat În preajma doamnelor Bulandra, Alice Voinescu, Maria Giurgea, ori a domnilor Manolescu, Storin, Vraca, Ciprian, Radu Aldulescu ș.a. Cu toate acestea, multe personaje ale
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
tura!”(G.Craig, preluat de Carandino); „Suntem sortiți să sculptăm În zăpadă - iese soarele și o topește, a doua zi!”(Radu Beligan); „Textul e veșnicia piesei - spectacolul, actualitatea sa”(I.D.Sârbu) ș.a.m.d. Sunt și informații importante În noianul amintirilor actorului, precum adevărata cauză a bolii lui Davila, directoratul final al Luciei Sturdza Bulandra și verticalitatea ei de boieroaică („ce păcat că teatrul românesc a avut o singură doamnă Bulandra!”) - sau cel, uitat azi, al lui Zaharia Stancu (care nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
a citit-o, dar după cîteva zile, m-a lăsat să Înțeleg că rolul nu era pentru el. Îmi vine să-i dau dreptate, acum... Mai trec cîțiva ani (nu mulți!) și se-ntîmplă catastrofa : Teo nu mai vede. Ultima-mi amintire legată de el : eram la Luceafărul, În biroul directorului, În ziua În care era sărbătorit Ion Lascăr ; stătea pe un scaun și ...mă privea senin ( așa părea). Fără să-mi dau seama, Îmi scapă „porumbelul” : „Teo, ce bine-mi pare
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Molière, a sfîrșit pe scenă, În fața spectatorilor ; ce să mai zic de Radu Vaida, coleg de promoție cu mine, care a sunat-o pe autoare din Suedia, cu cîteva săptămîni Înainte de Exit, spunîndu-i „știi că am cancer la creier?” Teribile amintiri! De la Tudor Popescu și Ileana Berlogea, nu am Întîlnit, În viața atît de cariată de vanități a scenei, o personalitate atît de simpatizată, unanim acceptată, oriunde bine primită, precum Elisabeta Pop. E un dar ? E o strategie ? ZÎmbetul ei greu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
a fost aspru, dar nu tot atât de sintetic ca o sentință latină: "Bine c-a plecat, naibii, la U.C.L.A.! Aici, vai de capu' lui, nu era capabil să care nici măcar două scaune!". Azi, toate acestea nu mai erau decât o amintire, una pe care cu greu și-ar fi dezgropat-o din memorie nea Vasile. Acum, numai la asta nu i-ar fi stat lui mintea. De vreo trei zile se tot frământa cum să dosească o mulțime de fierătanii, cadre
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
împiedicându-se de gălețile lăsate lângă scară de coana Sofica. Acest mic accident declanșă în mintea lui un șir de asociații. De la căldări, gândul îl duse pe neașteptate, fiindcă evenimentele din noaptea trecută parcă i se șterseseră până atunci din amintire, la apa pe care o turnase în bidoanele răsturnate în buza canalului. Iar de aici, traiectoria imaginilor mentale se opri la insecticid. Nu la cel vărsat, de care în momentul acela nu-i păsa în niciun fel, ci la cel
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de fără atu sau a Stayman-ului, decât după vreun an de strădanii. Și nici după anul ăla nu erai prea sigur de răspunsurile pe care le dădea. Așa că, de!, ce să ceri de la niște bieți gândaci? Eram împresurat de remușcări, amintiri și nostalgii mai ceva ca un erou din tragediile grecești. Se dusese liniștea mea. Nici vorbă de un trai molcom, lipsit de griji și frământări, așa cum îmi imaginasem în urmă cu nici o săptămână în urmă. Umblam de nebun prin sertarul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
înmormântați fără cap, și mai ales dacă vor învia, la care nu puteau răspunde nici măcar cei mai versați teologi, chiar până și cei necontaminați fie de materialismul dialectic și istoric la modă, fie de teoria cărții lui Erich von Daniken, Amintiri despre viitor-era un lucru care dădea localnicilor, prin deceniul opt, prea puține dureri de cap dar ideea cum că au fost nopți în care, zice-se, au apărut acolo în biblioteca orășenească, lumini dubioase, fără ca aceasta să fi fost descuiată
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de liliac, care făcea ca imaginile să fie mai jucăușe, mai vii, dar în același timp, și mai vaporoase. De multe ori Iozefina era ca o părere.” 2. Vineri, 7 Noiembrie ’80. O toamnă deosebit de grea. Grea mai ales de amintiri. Ploi mocănești. Libertatea e de fapt posibilitatea unora de a dispune de alții. Duminica pe câmp la culesul porumbului. Orice conformist ar pretinde să-i dai posibilitatea de a fi nonconformist măcar o dată în viață, ca să-ți poată demonstra de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]