8,976 matches
-
tragedia în sine nu era faptul că Weir își pierduse cariera și soția îi murise; era vorba despre pierderea suferită de Loesser, pierderea mentorului, a lui Weir însuși. - Numai că e o problemă, anunță Sellitto. Când a schimbat foile cu amprente, nu a făcut decât să se asigure că îl vom urmări pe adevăratul Weir. De ce i-ar face așa ceva mentorului său? Rhyme spuse: - De ce crezi că i-am pus pe cei doi tineri zdraveni să mă care pe scări în locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Vegas înainte să moară. L-am strecurat afară într-o noapte și l-am condus acasă. A mai trăit câteva săptămâni după ce am ajuns acolo. Am mituit un manipulant din schimbul de noapte de la un crematoriu ca să îl incinereze. - Și amprentele? îl întrebă Rhyme. I-ai luat amprentele după ce a murit? Urmele ți-au permis să faci acea foaie falsă pentru amprente? Un gest aprobator din cap. - Așadar, plănuiești asta de câțiva ani? Cuprins de înflăcărare, Loesser spuse: - Da! Moartea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
afară într-o noapte și l-am condus acasă. A mai trăit câteva săptămâni după ce am ajuns acolo. Am mituit un manipulant din schimbul de noapte de la un crematoriu ca să îl incinereze. - Și amprentele? îl întrebă Rhyme. I-ai luat amprentele după ce a murit? Urmele ți-au permis să faci acea foaie falsă pentru amprente? Un gest aprobator din cap. - Așadar, plănuiești asta de câțiva ani? Cuprins de înflăcărare, Loesser spuse: - Da! Moartea lui e ca o arsură care nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
după ce am ajuns acolo. Am mituit un manipulant din schimbul de noapte de la un crematoriu ca să îl incinereze. - Și amprentele? îl întrebă Rhyme. I-ai luat amprentele după ce a murit? Urmele ți-au permis să faci acea foaie falsă pentru amprente? Un gest aprobator din cap. - Așadar, plănuiești asta de câțiva ani? Cuprins de înflăcărare, Loesser spuse: - Da! Moartea lui e ca o arsură care nu mai trece! - Și ai riscat totul doar ca să te răzbuni? întrebă Bell. De dragul șefului tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
la Lincoln Rhyme, să îi împărtășească felul în care alchimia transformase insigna ei de argint în una de aur, apoi să se întoarcă la muncă, să descifreze misterele complicate care urmau: ale celo doi diplomați uciși, reprezentând autorități străine, ale amprentelor dubioase pe terenuri noroioase și ale celor doi pantofi lipsă. Ambii de la piciorul drept. Mulțumiri Îi mulțumesc lui Jane Davis, care practică propriul tip de magie inegalabilă atunci când are grijă de pagina mea web, surorii mele și autoarei Julie Reece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mai multe țări de pe Glob, dar la origine din California. Prima sală a aparținut lui Joe Gold, de unde și numele companiei. (n. t.ă Cea mai mare bursă de valori din Statele Unite (n. t.ă Sistemul de Identificare Automată a Amprentelor (Automated Fingerprint Identification Systemă FDA (Food and Drug Administrationă este un organism guvernamental în Statele Unite care reglementează mâncarea, suplimentele alimentare, medicamentele, produsele cosmetice, instrumentele medicale și aparatele care emit radiații și compușii biologici (trad.ă Fum și Oglinzi Cuplu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Îi Înconjura. Jim se foia la locul lui pentru că soarele Îi Înțepa pielea. Observa cele mai mici detalii din jurul lui, petele de rugină de pe șinele de cale ferată, dinții de fierăstrău ai urzicilor de lîngă camion, pămîntul alb care purta amprenta cauciucurilor vechi. Jim numără firele de păr albăstrii din jurul buzelor soldatului japonez care Îi păzea și bulele de mucus pe care această santinelă plictisită le trăgea și le scotea pe nări. Privi pata umedă care se Întindea În jurul coapselor misionarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
totul, dar totul - binele și răul așa cum au fost. Adesea, de cele mai multe ori, tragic. Dar și În condițiile sinistre ale obsedantului deceniu și a „epocii de aur”, În centrul cărții se află cautarea fericirii, care lasă În textul operei o amprentă cu totul specifică. Viața se opune regimului dictatorial și asta produce Încîntare. Tragediile consumate rămîn tragedii, victoriile particulare victorii, iar În final urmează eliberarea. Împotriva așteptărilor, mometul revoluției nu apare ca o explozie, ca o revoltă cvaziunanimă a intregii populației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pentru a-mi aminti că sunt un unctor 1, un om care însemnează fără să vrea fruntea celui pe care îl iubește. Tu nu o cunoști, a trecut prin viața mea atunci când tu nu existai încă, dar a lăsat o amprentă de neșters. Vreau să ajung la tine, Angela, în limbul de tuburi pe care stai culcată, unde craniotomul îți feliază capul, să-ți povestesc despre femeia aceasta. Am întâlnit-o într-un bar. Unul dintre barurile acelea de periferie, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ce mă înveți. Mă înveți că păcatele se plătesc, poate nu-i așa pentru toți, dar pentru noi este. Pentru că, împreună cu fiul acela, ne-am aruncat pe noi înșine. Nu fumez, deci nu există nici măcar un muc de țigară cu amprenta buzelor mele. Nimic vizibil care să mărturisească trecerea mea prin casa aceea. Invizibilul era în trupul Italiei. O dată îmi tăiase unghiile de la picioare, dar nu le aruncase, le lăsase să alunece într-un săculeț de catifea, din acelea care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
regăsise ordinea. Fusese un nou început și acesta se produsese într-o materialitate mai lejeră și într-un colorit mai luminos, într-un ambient fără funingine, fără fier, fără dureroasă invidie. Pe zăpada din grădină am descoperit urme. Pretutindeni existau amprente, linii drepte și zigzaguri în spatele brazdelor răsturnate, de-a lungul străzii, pe câmp, înaintând spre pădure și m-am aplecat asupra acestor adâncituri, mi-am vârât mâinile în ele ca să pipăi sub zăpada viscolită forma dură. Așa puteam desluși ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și brațe masive, un șifonier din lemn cu furnir întunecat, tablourile - o natură statică și un peisaj din Baden-Baden -, vitrina și biblioteca și, mai ales, un covor antic de Fachralo, cu un medalion de culoare roșu închis, care își punea amprenta pe întreaga încăpere. În spațiul acela curbat exista o măsuță pentru fumat, ferestrele dădeau înspre terasă și deschideau perspectiva asupra grădinii, lăsând impresia că te-ai afla chiar și acum, în toiul iernii, „afară“. Tante Berthe cerea ca aperitivul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
geamuri vălurite, care nu ieșea cu nimic în evidență, dar făcea parte din mulțumirea lui zilnică. Rostul ei era să-i amintească de unde plecase și cât de departe avea să ajungă. Avea ceva din cumințenia aia sărăcăcioasă care-și pusese amprenta pe tinerețea lui și-l însoțise și-n timpul căsniciei lui cu croitoreasa, pe când era încă reprezentant comercial. Și la ușa locuinței exista acest tip de clanță dintr-un aliaj ieftin care putea fi văzută pretutindeni unde oamenii aveau mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Fixasem întâlnirea aceasta pe șoptite înainte de a pleca ea ieri. De când au trecut de șaizeci de ani, nu au mai petrecut așa de mult timp aici, dar lui Lynn încă îi plăcea să-și facă apariția și să-și pună amprenta asupra magazinului. Hai, intră, să mergem la cafenea, îmi spuse ea, pupându-mă ceva mai crispată decât de obicei. Cafeneaua era plină ca de obicei. Dacă voiai un ghiveci pentru palmier și o prăjitură de casă, acesta era singurul loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
posttraumatic. Cu siguranță mă simțeam ca și cum aș fi fost târâtă pe un câmp de bătălie. Deși nu existase vărsare de sânge, a fost dureros să fiu prinsă între focurile schimbate de Lisa și Maria, fiecare fiind hotărâtă să-și lase amprenta stilului personal asupra pânzei albe care eram eu. Mă simțeam oribil în această vestimentație, dar în același timp mi se părea normal să arăt altfel. Dacă aș fi ieșit în hainele mele Jennyșimark, nu aș fi reușit să uit niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
putea chiar ca mânuirea de timpuriu a guldenilor, din perioada orașului liber până la aceea a sumelor în pfennigi, apoi, începând din ‘39 de la începutul războiului, încasarea mărcilor imperiale - râvnitele monede de cinci mărci - să-și fi pus atât de puternic amprenta asupra practicii, încât am dat dovadă de o ușurință lipsită de scrupule atunci când a trebuit să țin cu fermitate la preț, fie în epoca postbelică, în comerțul la negru cu articole deficitare precum pietrele de brichetă sau lamele de ras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și care, tocmai de asta, nu mi-au rămas în memorie - vor fi fost supă la cazan, gulaș cu găluște, iar duminica tocătură la tavă cu sos de ceapă și piure de cartofi - rațiile foamei concepute de Morgenthau își puneau amprenta asupra cotidianului nostru îngrădit. Se poate și ca succesiunea de imagini, având o precizie de fotografii, ale asistentelor a căror prezență o simțisem până de curând pe piele ori fața unei școlărițe cu cozi căreia îi duceam dorul să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
alegătorilor, după o întrunire electorală, i-am povestit candidatului local al SPD despre activitatea mea din subteran ca băiat la cuple și despre penele de curent saturate de dispute. Așa a aflat el de când începuseră ezitările social-democrate să-și pună amprenta asupra gândirii mele politice. Dar, fiindcă relatarea mea presărată cu anecdote îi va fi apărut tovarășului ca mult prea fantastică ori ca o continuare la Ani de câine, după plecarea mea a aruncat o privire în registrele din primii ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
bănui o origine sudică, mai degrabă Balcanii decât Italia. Căznit burghez, poartă o cravată, pare însă a se afla în acea stare de spirit care, imediat după război, a fost la modă sub numele de existențialism și și-a pus amprenta pe gestica și mimica din filmele neorealiste - atât de uitat de Dumnezeu și de sumbru și de închis în sine însuși privește în obiectiv. Nu încape îndoială, precizările referitoare la persoană și semnătura proprie, prețuind liniile lungi pe dedesubt, confirmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
acest crematoriu de gunoi, nu le-a păstrat. Abia sub influența noului meu profesor Otto Pankok lucrurile s-au mai schimbat un pic; Sepp Mages nu era maestrul meu respectat, și abia dacă sărea în ochi, necum să-și pună amprenta asupra mea. Niciodată nu vorbea despre artă. Noțiunea lui solidă despre formă, parcă de nedislocat, elogia simplitatea. Iar pe la începutul anilor ‘60 a publicat o carte cu titlul Monumente de granit, în care simplitatea își găsea, cu efecte didactice, expresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să vadă cum e. Speriat el însuși și mânat de frică, ajungea să-i gonească și să-i înspăimânte pe alții. Se vedea urmărit, ieșea din camere mergând de-a-ndăratelea, evita trotuarele, încerca, mergând pe stradă, să-și șteargă urmele, înlătura amprentele, voia să fie ascuns de amenințătorii bărbați întunecați în galeria atelierului meu și m-a rugat să-i cumpăr un aparat de fotografiat special, tocmai de aceea nu chiar ieftin, cu care, așa spunea el în șoaptă, se putea fotografia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care Îi datora deja chiria pe un an. Conjuncția acelor circumstanțe potrivnice i-a pecetluit soarta: declarațiile martorilor (cu toții mahalagii din Labă Sfântă) au coincis, iar judecătorul l-a condamnat la douăzeci și unu de ani de pârnaie. Viața sedentară Își pusese amprenta asupra ucigașului din 1919: era acum un cuadragenar sentențios, obez, cu capul ras și priviri neobișnuit de Înțelepte. Ele Îl fixau momentan pe tânărul Molinari. — Ce dorești, amice? Vocea nu-i era prea cordială, dar Molinari știa că lui Parodi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o convorbire În care, vorbindu-i altui pasager, un oarecare colonel Harrap, din Texas, doamna baronne a folosit calificativul „imbecil“, făcând aluzie, fără doar și poate, la ce pauvre M. Goliadkin. Revin la Goliadkin: un rusnac, un evreu, a cărui amprentă pe placa fotografică a memoriei mele e, hotărât lucru, palidă. Era mai curând blond, robust, cu ochi buimaci; Își cunoștea locul: se repezea mereu să-mi deschidă ușile. În schimb, nu pot, deși ar fi de dorit, să-l uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În același an și de promotorul său, care nicicând nu a refuzat să-l Îmbărbăteze, contele Isidoro Fosco. Spun și repet fără urmă de șovăială: don Commendatore era În pragul nebuniei. Cuptorul crematoriu Îi masticase carnea soției; rămânea produsul ei, amprenta sa: unicul fiișor. Adevărat monolit moral, tatăl s-a devotat educării și adorării sale. Subliniez contrastul: acest Commendatore - dur și dictatorial Între mașinile lui, precum presa hidraulică - a fost at home cel mai plăcut dintre micii polichinelles ai fiului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de grădină, cum nu se poate mai comună, zvârlită - pe foarte bună dreptate - câțiva metri mai Încolo. Pe coada folclorică a lopeții, gaborii (incapabili de avânturi geniale și adepți obstinați ai amănunțirii) au dat de nici n-am idee ce amprente digitale ale lui Nemirovsky. Intuitiv, Înțeleptul Își râde de toată bucătăria asta științifică; el are misiunea să Înalțe, cărămidă cu cărămidă, o construcție trainică și sveltă. Dar mă opresc aici: păstrez pentru viitor clipa anticipării și dăltuirii În piatră a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]