16,557 matches
-
puțin dependenți de stat, nu mai stau "la mila altora", sunt mai liberi. Cei care au "tot ce le trebuie" se pot gândi și la vocația, la menirea, la recunoașterea lor. Aspirațiile sunt construite însă în familii, în grupuri de apartenență, în comunități, în medii diferite. Ele pot avea o "istorie", pot fi transmise din generație în generație, dar omul (nefiind "idiot cultural") își poate modifica aspirațiile (uneori chiar în ruptură totală cu cele din familie, din comunitatea de apartenență). Românii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de apartenență, în comunități, în medii diferite. Ele pot avea o "istorie", pot fi transmise din generație în generație, dar omul (nefiind "idiot cultural") își poate modifica aspirațiile (uneori chiar în ruptură totală cu cele din familie, din comunitatea de apartenență). Românii pot trăi în mai multe Românii, în mai multe "sfere" în care aspirațiile diverse le inspiră comportamentele (din ce în ce mai consumatoriste). Sărăcie rurală Sărăcia rurală este o problemă a României membră a Uniunii Europene. Populația rurală (peste 10 milioane, în circa
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fac aprovizionarea în altul, se pot instrui, se pot distra în alte locuri... Oamenii mobili contactează mereu alte locuri, alți oameni, văd alte comportamente și pot contribui la instituționalizarea unor noi moduri, noi stiluri de viață. Prin constituirea de noi apartenențe, acești oameni pot fonda noi interrelații, conexiuni, rețele. Sociabilitatea de proximitate poate fi înlocuită cu sociabilitatea în rețea, pot apare noi identificări și pot fi construite noi identități. Prin toate formele: deplasări cotidiene, hebdomadare, sezoniere, naveta între domiciliu și locul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o valoare culturală de cea mai mare importanță"271. Orașele în care trăim astăzi au fost construite în bună parte conform logicii societății industriale, civilizației "mașiniste", adică au urmărit cu obstinație dezvoltarea "materialistă", pierzând din vedere semnificațiile spirituale, sentimentul de apartenență. Ca să recuperăm timpul pierdut, apelăm la ...educație. Deceniul 2005-2015 este Deceniul educației în vederea dezvoltării durabile pentru a spori precauția copiilor și tinerilor, în timp ce adulții și maturii continuă să se comporte față de orașul pe care-l avem, ca față de o pradă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de inserție (ca să se arate că politicile luau în seamă particularitățile, respectau diferențele, că trăim laolaltă, cu toate diferențele dintre noi). Inserția a devenit leitmotivul politicilor urbane atunci când munca era marele integrator social ce permitea regăsirea demnității, a sentimentului de apartenență la societate 275. Inadecvarea politicilor de inserție la realitățile din teren a dus treptat la o nouă viziune, a integrării prin care se suscita participarea activă a persoanelor. Politica de integrare pune accent pe egalitatea drepturilor și responsabilităților, pe exigența
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cotidiană în cartier. Propunerile locuitorilor erau luate în seamă, se acționa coerent, eficient, imediat. Ameliorarea participării s-au datorat informării și formării prin reuniuni, vizite, expoziții, expuneri teoretice. Treptat chiar locuitorii au ajuns să depună proiecte, să-și dezvolte conștiința apartenenței la cartier, la oraș. Cartierul L este situat în partea de nord a unei mari aglomerații urbane. Are circa 42 000 locuitori, o zonă industrială, o primărie etc. Cartierul construit între 1968-1980, are o populație tânără (40% are sub 25
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
loc de muncă. El se bate să nu mai fie șomer, nu pentru ameliorarea condiției "clasei șomerilor"... Șomerii, exclușii nu formează clase sociale, ci o mare de indivizi cu traiectorii sociale eterogene, trăind în situații diverse. Șomerii nu împărtășesc sentimentul apartenenței la un grup, la o clasă socială. Ei nu au motive să lupte împreună pentru a schimba condițiile existenței, iar să se bată cu excluderea este foarte greu atunci când lupta e solitară și nu are loc pentru a schimba societatea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
interesul oamenilor pentru zonă, a dat naștere unor idei de proiecte esențiale pentru restabilirea încrederii în viitorul acesteia. Este importantă restabilirea încrederii prin consolidarea valorilor identitare, prin consolidarea atașamentului față de teritoriul local. În Gwynedd (Țara Galilor) exista un puternic simț al apartenenței la cultura celtică și o dorință comună a locuitorilor de a se diferenția de vecina Anglie. Un grup local s-a preocupat de revalorizarea vieții economice specifice, de reînvierea limbii și culturii Țării Galilor. Proiectul a obținut un imens sprijin popular
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
gândire, zeitatea avea rol principal (bolile, în special epidemiile, erau rezultatul voinței zeilor ...). Crearea universităților (care, mult timp, au analizat în spirit dogmatic scrierile anticilor) nu a schimbat cu mult situația, dar medicul avea să câștige un statut privilegiat prin apartenența la universitate. Denumirea de "doctor" datează din 1140, dar și în secolul al XVII-lea, de îngrijirea regilor și prinților se ocupau în primul rând ... vracii și preoții; medicul anunța iminența morții dar nu intervenea asupra corpului fizic (aceasta ținea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de alte relații sociale ale pacientului 371). Un studiu longitudinal realizat în Oldenburg asupra a 1000 bărbați victime ale unor crize cardiace 372, a arătat că după șase luni de la infarct, rata de recuperare variază semnificativ în funcție de grupul profesional de apartenență (rata de recuperare e de 66% în rândul cadrelor, de 52% în rândul funcționarilor, de 49% în rândul personalului de execuție, de 32% în rândul muncitorilor). Desigur că prognosticul medical nefavorabil descurajează reluarea lucrului, iar variabilele "frică", "depresie", "perspectiva de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cercetării recursului la îngrijire ar trebui deci să vizeze: semnificația momentului și a modului în care sunt identificate și declarate simptomele, etiologia problemei declarate, fiziopatologia (cum acționează asupra organismului), evoluția (gravitatea și comportamentul specific al individului după mediul socio-cultural de apartenență), remediul identificat, persoanele care acordă îngrijire etc. În general, recursul la îngrijire depinde de: • caracteristicile bolnavului (persoană grav bolnavă, copil 388, bătrân etc.); • caracteristicile problemei (ușoară, cronică, gravă); • percepțiile, reprezentările sociale privind sănătatea și boala; • statutul membrului familiei care poate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ci un tip de om ideal pentru sociocultura care îl formează, în care trăiește, pentru mediul sociocultural căruia îi este destinat. Orice societate trebuie să inculce idei, sentimente, practici comune pentru a-și asigura coerența minimală, indiferent de grupurile de apartenență, pentru a-și asigura liantul social. Prin educație sunt temperate simțămintele, atitudinile, comportamentele egoiste și sunt încurajate cele altruiste. "A acționa moral nu înseamnă doar să respecți disciplina, să fii atașat grupului, ci să te supui regulilor, să te atașezi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
La Distinction ș.a.), școala funcționează ca una dintre instanțele de selecție, favorizând favorizații și defavorizând defavorizații. S-a spus că școala contribuie la emanciparea oamenilor, la ridicarea lor, la reușita lor socială indiferent de originea socială, de categoria socială de apartenență etc., dar se constată că aceia care frecventează școlile cele mai bune, care obțin diplomele cele mai râvnite, recunoscute, cei care acced la posturi înalte de decidenți sunt, în proporție însemnată, cei favorizați din naștere, cei care au origine socială
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Răspunderea pentru creșterea și dezvoltarea copilului revine în primul rând familiei, apoi colectivității locale în care trăiesc copilul și familia lui, statului (intervenția acestuia este considerată complementară). Drepturile sunt garantate copiilor fără discriminare în funcție de culoare, sex, limbă, religie, opinie, naționalitate, apartenență etnică, origine socială, situație materială, gradul și tipul unor deficiențe, statutul la naștere sau dobândit, dificultăți de formare și dezvoltare sau de alt gen. Principiile frumoase se referă și la responsabilizarea parinților, la descentralizarea serviciilor de protecție a copilului, la
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
-l oblige să adere la o anumită religie sau un anumit cult religios. Sunt interzise prin lege acțiunile menite să influențeze convingerile religioase ale copilului! Copilul aparținând unei minorități naționale, etnice, religioase are dreptul la viață culturală proprie, la declararea apartenenței etnice, la practicarea propriei religii, la folosirea limbii proprii, a limbii comunității din care face parte. Copilul are dreptul să i se respecte personalitatea și individualitatea și nu poate fi supus pedepselor fizice sau tratamentelor umilitoare, degradante. El are dreptul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
integrat în structura învățământului preuniversitar, se desfășoară în conformitate cu standardele cuprinse în pacte, tratate, convenții și protocoale cu privire la drepturile și educația copilului, în baza principiilor democratice, a dreptului la educație și la protecție, indiferent de condiția socială, materială, de rasă, naționalitate, apartenența politică sau religioasă a părinților. Învățământul preșcolar de stat este gratuit. Unitatea de învățământ preșcolar este grădinița de copii, care poate avea personalitate juridică. Învățământul preșcolar asigură dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității copilului potrivit ritmului propriu și trebuințelor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
locuință, de ocupație, de statutul socio-economic, de familia proprie (căsătorie reușită, nașterea unui copil sau divorț), de rolurile asumate (inginer, medic, muncitor calificat, activist politic etc.), în funcție de afilieri ideologice sau religioase, în funcție de starea de sănătate. Individul interiorizează din grupurile de apartenență, dar și din cele de referință, pe parcursul unui proces marcat de rupturi și "crize", niciodată încheiat. Sfârșitul adolescenței 488 este un important moment de introspecție, de apariție a unor noi întrebări identitare. Confruntat cu o situație specifică, tânărul trebuie să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a studentului. În Anglia, tânărului i se cere să se descurce financiar cât mai curând posibil (de la douăzeci de ani tinerii se definesc ca adulți). În Spania, cu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor, cu norme care promovează apartenența familială, tinerii așteaptă de la părinți condiții necesare facilitării trecerii la viața de adult. În Franța, formarea inițială este considerată crucială pentru viață și viitorul statut profesional. Liantul comunitar implică împărtășirea unor "convingeri colective", "rădăcini comune", legături de sânge, cu elementele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este, în imaginația colectivă, unul al tinereții. În mediul academic, studenții de toate vârstele au tendința să se comporte tinerește. Însă în acest mediu, folosirea timpului, ritmul vieții etc. sunt organizate în funcție de cursuri și seminarii, de alte caracteristici obiective ale apartenenței la grupul studenților 490. În același timp, reprezentarea de sine ca persoană depinde de cunoștințele pe care le însușește, de atitudinile, convingerile, valorile, aptitudinile, obiectivele, proiectele, aspirațiile pe care și le recunoaște sau i se atribuie 491. Bandura 492 spunea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de inserție ca să se arate că politicile luau în seamă particularitățile, respectau diferențele ("Să trăim împreună cu toate diferențele dintre noi"). Inserția a devenit și leitmotivul politicilor sociale atunci când munca era "marele integrator social" ce permitea regăsirea demnității, a sentimentului de apartenență la societate. Inadecvarea politicilor de inserție cu realitățile din teren a dus treptat la o nouă viziune: integrarea (Legea descentralizării din 1982 din Franța permitea colectivităților locale o mai mare putere de decizie; Înaltul Consiliu al Integrării considera integrarea nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Idem, p. 53. 395 Respectul demnității umane și considerarea oamenilor ca membri competenți, convingerea că societatea poate și trebuie să ofere fiecăruia un loc de "membru competent", de actor social, convingerea că fiecare ființă umană are valoare unică, indiferent de apartenența etnică, socială, sex, vârstă, credință religioasă, nivel de pregătire școlară, status, convingerea că fiecare are dreptul la viață demnă, decentă (dacă respectă și recunoaște același drept celorlalți), datoria de a-și pune toate cunoștințele, abilitățile, competențele în serviciul persoanelor, grupurilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a ideologiei, conceptul este asociat celui de propagandă, care implică manipularea simbolurilor pentru obținerea unui anumit efect controlat. Funcția de integrare a ideologiei consistă din strângerea legăturilor între membrii unei colectivități prin configurarea unei identități comune și a sentimentului de apartenență. Motivarea ideologică este, în fapt, o altă expresie pentru a delimita caracterul acțional al ideologiei, câtă vreme se presupune că aceasta deține, întotdeauna, un program pe care intenționează să-l pună în practică. Ideologia are și funcția de a legitima
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cadrele rigide impuse de concepția negativă asupra ideologiei. Preocupându-se de modul în care realitatea este construită social 122, ideologia vizează prin excelență modul în care cunoașterea pe care noi o avem asupra lumii se află într-o relație de apartenență cu mediul nostru social și istoric, cu un ceva care ne precede și, în același timp, ne orientează. Aici putem regăsi, așa cum anunțam mai sus, funcția esențială a ideologiei, și anume aceea integratoare. Mai mult decât atât, putem deduce că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
condițiile istorice care au favorizat apariția statului-națiune. Dincolo de posibilitatea utilizării propriilor resurse extractibile și de succesul în războaie, se poate remarca existența unei poziții relativ protejate în spațiu și timp513. Nu doar la nivel social, ci și la nivel individual, apartenența populației subiect al omogenizării naționale la statul-națiune a fost însoțită de ceea ce Giddens numește "securitate ontologică"514. Cu timpul însă, etapa formării statelor-națiune se transformă în circumscrierea unei ordini mondiale, care se bazează tocmai pe aceste entități autonome și suverane
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
influențată datorită interconexiunilor de dimensiunea economică a globalizării, aceasta din urmă nu poate determina emergența unei culturi globale care, ideologic, ar integra întreaga umanitate, conferindu-i un tip de identitate care să o înlocuiască pe aceea proprie grupurilor locale de apartenență. În cel de-al doilea sens, manifestând o tendință "universalistă", civilizația occidentală ar urmări să-și impună, în manieră ideologică, propriul stil cultural ca pe unicul posibil la nivel global, transformându-se astfel într-o totalitate manifestată la scară mondială
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]