73,900 matches
-
fond, apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 13. Președintele Senatului apreciază că obiecția de neconstituționalitate este inadmisibilă, nefiind semnată de 50 de deputați sau de 25 de senatori, astfel cum prevede art. 146 lit. a) din Constituție. ... 14. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului comunicate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 89 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252557]
-
și procurorilor este de competența legiuitorului, care s-a raportat, în cazul de față, ca și în alte situații privitoare la răspunderea disciplinară a altor categorii de funcționari publici, la un criteriu obiectiv, și anume cel al datei săvârșirii faptei. Apreciază că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere nici prevederilor art. 52 alin. (3) din Constituție, din care rezultă că revine legiuitorului competența de a reglementa cadrul legal și condițiile în care operează răspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile
DECIZIA nr. 816 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252512]
-
din Codul de procedură penală, în ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul pentru exercitarea căii extraordinare de atac a contestației în anulare. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată în acest sens că rațiunea instituirii unui termen de prescripție a răspunderii disciplinare este întemeiată pe necesitatea respectării principiului securității și stabilității raporturilor juridice, principiu care reprezintă unul dintre fundamentele statului de drept
DECIZIA nr. 816 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252512]
-
a fi analizată dintr-o dublă perspectivă, întrucât aceasta instituie, pe de o parte, un termen de decădere a organelor judiciare din dreptul de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni, iar, pe de altă parte, un termen, apreciat de legiuitor ca fiind suficient de mare, pentru ca societatea să uite faptele de natură penală săvârșite și efectele acestora, ca urmare a diminuării treptate a impactului lor asupra relațiilor sociale. Astfel, prescripția răspunderii penale este, din punctul de vedere
DECIZIA nr. 816 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252512]
-
2010 și respinsă de Parlament la 19 martie 2012 și care nu a fost indexată/majorată, cu toate că în cei 9 ani prețurile de consum au cunoscut creșteri însemnate. ... 6. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Reține că reclamantul-autor al excepției a făcut trimitere la o serie de drepturi garantate de Constituție care sunt asigurate prin nivelul de salarizare existent în plată. Totodată, potrivit art. 16 alin. (1) și (2
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
temeiul dispozițiilor art. 339 și 340 din Codul de procedură penală. Consideră că procurorul nu poate să procedeze din oficiu la redeschiderea unei urmăriri penale care, din punct de vedere procedural, depinde strict de manifestarea de voință a persoanei vătămate. Apreciază că începerea urmăririi penale și redeschiderea acesteia reprezintă acte procedurale cu caracter identic, ce au ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, identificarea persoanelor care le-au săvârșit și stabilirea răspunderii penale a acestora, în scopul de
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
prealabilă a persoanei vătămate, acest drept nu este consacrat legislativ și pentru situația în care urmărirea penală urmează să fie redeschisă, după pronunțarea unei soluții de clasare și dezînvestirea, în acest mod, a organului de urmărire penală. ... 6. Judecătoria Caransebeș apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Astfel, împrejurarea că infracțiunile pentru care se solicită confirmarea redeschiderii urmăririi penale sunt urmăribile la plângerea prealabilă a persoanei vătămate nu este de
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
soluția - sub rezerva confirmării de către judecătorul de cameră preliminară - inclusiv în situația în care redeschiderea urmăririi penale vizează infracțiuni pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată. Curtea apreciază că soluția legislativă care permite într-o astfel de situație revocarea ordonanței de clasare și redeschiderea urmăririi penale în absența unei noi manifestări de voință a persoanei vătămate nu aduce nicio atingere dispozițiilor constituționale privind principiul legalității, dreptul la un
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
face o scurtă prezentare a circumstanțelor cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Susține că noțiunea „aparținând“ din cuprinsul textului de lege criticat nu este definită și, în consecință, nu are un sens sau înțeles juridic precis. Apreciază că, în lipsa unei definiții în Codul penal, drepturile procesuale ale subiecților procesuali principali pot fi cu ușurință încălcate. Arată că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție și ale art. 8 din Legea nr. 24/2000, textul legislativ trebuie
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție și ale art. 8 din Legea nr. 24/2000, textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure și echivoce. ... 6. Judecătoria Buzău - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, în considerarea faptului că aceasta vizează interpretarea legii, petentul solicitând clarificarea înțelesului sintagmei „bun aparținând altuia“ din cuprinsul dispozițiilor art. 253 alin. (1) și (2) din Codul penal. Curtea Constituțională a reținut că „interpretarea
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
legii în practica tuturor instanțelor de judecată a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii“ (Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 8 septembrie 2000). Totodată, instanța apreciază că acest motiv de inadmisibilitate nu ar putea fi reținut, întrucât condițiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții Constituționale pe care trebuie să le verifice sunt strict cele prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr.
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora. ... 19. Or, Curtea apreciază că, prin raportare la exigențele mai sus arătate, prevederile art. 253 alin. (1) din Codul penal respectă standardele de calitate a legii, impuse de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, sensul cuvântului „aparținând“ putând fi determinat de către destinatarii
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
prin care se solicită admiterea acesteia. Învederează că notelor scrise le sunt atașate documente din dosarul de fond. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată. Apreciază că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (3), ale art. 124 și 131 din Legea fundamentală. Susține că textul de lege criticat este interpretat diferit. Astfel, în
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
incidente. În faza de urmărire penală se consideră că textul de lege criticat trebuie interpretat ca instituind o procedură derogatorie de la dispozițiile procesual civile, în sensul că expertul este numit de către organul de urmărire penală, în lipsa părților. Apreciază că modalitatea de interpretare a textului de lege în faza de urmărire penală încalcă principiul previzibilității legii penale, deoarece textul nu prevede criteriile după care expertul este desemnat în această fază procesuală. Susține că se încalcă și principiul egalității de
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
acest mod, pe de o parte, actul de justiție nu mai este imparțial, fiind contrar cerințelor art. 124 alin. (2) din Constituție, iar, pe de altă parte, se conferă avantaje procurorului, încălcându-se principiul egalității de arme în procesul penal. Apreciază că în cadrul procesului penal trebuie să se asigure garanția de imparțialitate și independență a experților. Independența și imparțialitatea expertului sunt valori menite să asigure calitatea raportului de expertiză, pentru ca, raportat inclusiv la concluziile acestuia, magistratul să poată stabili
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
obiectivă privind fapta și autorul ei. Mai mult, se creează o inegalitate de tratament între inculpații cărora li se admite administrarea probei cu expertiza în faza urmăririi penale și cei cărora li se admite administrarea aceleiași probe în faza judecății. Apreciază că cei din urmă beneficiază de un expert independent și imparțial, pe când primii sunt supuși unor proceduri netransparente și oculte. ... 9. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Făcând referire la jurisprudența Curții Europene
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
și cei cărora li se admite administrarea aceleiași probe în faza judecății. Apreciază că cei din urmă beneficiază de un expert independent și imparțial, pe când primii sunt supuși unor proceduri netransparente și oculte. ... 9. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește imparțialitatea, atât sub aspectul subiectiv, cât și sub aspectul obiectiv al acesteia, susține că garanțiile dreptului de acces la un tribunal
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
acesteia, susține că garanțiile dreptului de acces la un tribunal imparțial presupun și un examen detaliat al circumstanțelor cauzei care să determine dacă există sau nu o suspiciune obiectiv justificată cu privire la lipsa imparțialității. ... 10. Judecătorul de cameră preliminară apreciază că legiuitorul a prevăzut mecanisme procedurale pentru a exclude orice bănuială asupra părtinirii expertului desemnat în vederea efectuării procedeului probator al expertizei judiciare prin reglementarea, în cadrul art. 174 din Codul de procedură penală, a faptului că incompatibilitățile reglementate conform
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
o certitudine privind caracterul părtinitor al procurorului de caz și al expertului desemnat, abătându-se astfel de la principiile care guvernează dreptul penal, administrativ, constituțional. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale a României nr. 76 din 26 februarie 2015, apreciind că scopul reprezentantului Ministerului Public este acela de a respecta principiul aflării adevărului, astfel cum a fost reglementat de art. 5 din Codul de procedură penală. ... 11. Astfel, a considera că inculpații sunt privați de un proces echitabil prin modul
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
1) din Codul de procedură penală, criticat în prezenta cauză, expertul este numit prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței. Deși dispozițiile de lege criticate nu detaliază modalitatea efectivă prin care organul judiciar realizează numirea expertului, Curtea apreciază că aceste dispoziții trebuie interpretate și aplicate în conexiune cu ansamblul legislativ în materie. Astfel, dispozițiile Codului de procedură penală trebuie coroborate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
să fie clare și neechivoce. Totodată, în cursul urmăririi penale sau al judecății, expertul poate fi audiat de organul de urmărire penală sau de instanță, la cererea procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului [art. 179 alin. (1) din Codul de procedură penală], iar când organul de urmărire penală sau instanța constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, iar această
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
a conferi procesului penal un caracter echitabil, în condițiile în care, potrivit art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau a inculpatului. ... 27. Așa fiind, Curtea apreciază că cele reținute prin Decizia nr. 787 din 15 decembrie 2016, precitată, sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, neputându-se reține încălcarea prevederilor constituționale și convenționale invocate de autoarele excepției de neconstituționalitate. ... 28. Pentru considerentele expuse mai sus
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
permite autorităților interne să aplice sancțiuni. Susține că dispozițiile art. 104 din Legea nr. 254/2013 încalcă art. 3 din Convenție și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Stancu împotriva României. Apreciază că art. 104 din Legea nr. 254/2013 încalcă art. 11 și 20 din Constituție, deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră aceste practici ca fiind contrare Convenției, deoarece produc presiuni suplimentare asupra persoanelor deținute. Art. 104 din Legea nr. 254/2013
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
consideră aceste practici ca fiind contrare Convenției, deoarece produc presiuni suplimentare asupra persoanelor deținute. Art. 104 din Legea nr. 254/2013 creează o presiune psihică prin aplicarea de sancțiuni în penitenciar pentru fapte comise în penitenciar. ... 6. Judecătoria Timișoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că sancțiunea este parte a normei juridice care stabilește consecințele ce decurg din nerespectarea dispoziției normei respective în împrejurările stabilite de ipoteza ei, precum și eventualele măsuri pe care autoritățile competente le pot
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
parte a normei juridice care stabilește consecințele ce decurg din nerespectarea dispoziției normei respective în împrejurările stabilite de ipoteza ei, precum și eventualele măsuri pe care autoritățile competente le pot lua împotriva subiectului de drept care a încălcat norma. Instanța apreciază că dispozițiile legale criticate sunt conforme art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care prevede că nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Instanța reține că aplicarea de sancțiuni
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]