8,235 matches
-
distinge între mai multe categorii ale asemănării: 1. asemănarea perfectă, cănd formă este împartă sita în aceeași proporție (rațio) și în același mod; 2. asemănarea imperfecta, cănd formă este împa rtasita în aceeași proporție, dar nu în același mod; 3. asemănarea agenților univoci, agenții care sunt de același fel după specie, gen sau analogie, care poate avea trei cazuri posibile: 3.1. cand agentul și efectul aparțin aceleiași specii; 3.2. cand agentul și efectul nu aparțin aceleiași specii, dar aparțin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
1. cand agentul și efectul aparțin aceleiași specii; 3.2. cand agentul și efectul nu aparțin aceleiași specii, dar aparțin aceluiași gen; 3.3. cand agentul și efectul nu aparțin nici aceleiași specii, nici aceluiași gen, caz în care avem asemănare prin analogie. Voi oferi câte un exemplu pentru fiecare categorie de ase mânare în parte. Primul caz poate fi exemplificat prin două cești de cafea, la fel de aromate și la fel de cal de, făcute din același tip de cafea columbiana. Cele două
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tip de cafea columbiana. Cele două cești vor fi asemănătoare în ceea ce privește aroma și tem peratura (1). Dacă însă într-una dintre cești vom pune un strop de lapte, nu vom mai putea spune că între cele două cești avem o asemănare perfectă, ci una imperfecta, pentru că aroma, culoarea și temperatura celor două cafele vor fi diferite (2). În cazul în care formă nu este împărtășită în funcție de aceeasi rațiune, ne aflăm în cea de a treia câte gorie a asemănării și vorbim
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
avem o asemănare perfectă, ci una imperfecta, pentru că aroma, culoarea și temperatura celor două cafele vor fi diferite (2). În cazul în care formă nu este împărtășită în funcție de aceeasi rațiune, ne aflăm în cea de a treia câte gorie a asemănării și vorbim despre obiecte diferite, cum este cazul agenților univoci între care se pot instaură cele trei tipuri de relații de asemănare sus-menționate, în funcție de genul și specia cărora le aparțin agenții. Astfel, daca agentul și efectul aparțin aceleiași specii, si
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care formă nu este împărtășită în funcție de aceeasi rațiune, ne aflăm în cea de a treia câte gorie a asemănării și vorbim despre obiecte diferite, cum este cazul agenților univoci între care se pot instaură cele trei tipuri de relații de asemănare sus-menționate, în funcție de genul și specia cărora le aparțin agenții. Astfel, daca agentul și efectul aparțin aceleiași specii, si automat și aceluiași gen, cum se întâmplă în cazul omului care dă naștere altui om sau în cazul oricărui animal care dă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
daca agentul și efectul aparțin aceleiași specii, si automat și aceluiași gen, cum se întâmplă în cazul omului care dă naștere altui om sau în cazul oricărui animal care dă naștere unor pui, ne vom afla în primul caz al asemănării (3.1.). Pentru cel de-al doilea caz, exemplul oferit de Toma din Aquino este cel al soarelui, care generează lucruri asemănătoare lui, cum ar fi căldură (3. 2.). Atunci cand între agent și efect există și o diferență de specie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forma agentului doar prin analogie, cum se întâmplă cu ființă care este creată de Dumnezeu, principiu prim și universal al întregii ființări, cel în care ființă și esență sunt una (3.3.). În care dintre aceste cazuri putem vorbi despre asemănarea implicată în procesul cunoașterii, fie ea senzorială sau intelectiva? Din moment ce cunoașterea este un proces care începe de la simțuri, iar acestea sunt mai întâi afectate de formele unor obiecte externe sufletului, putem spune, cu siguranta, că primele două categorii ale asemănării
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asemănarea implicată în procesul cunoașterii, fie ea senzorială sau intelectiva? Din moment ce cunoașterea este un proces care începe de la simțuri, iar acestea sunt mai întâi afectate de formele unor obiecte externe sufletului, putem spune, cu siguranta, că primele două categorii ale asemănării nu pot fi cognitive, deoarece nu putem vorbi în aceste cazuri despre agenți, ci despre obiecte din natură care nu interacționează unul cu altul, sau cel puțin nu este necesar să interacționeze în vreun fel pentru a putea spune că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau cel puțin nu este necesar să interacționeze în vreun fel pentru a putea spune că sunt perfect sau imperfect asemenea. Așadar, rămâne posibilitatea ca cea de-a treia categorie să poată circumscrie și cazuri cognitive, deoarece aici relația de asemănare are loc între agenți și efectele lor. Pentru a putea înțelege mai clar diferența dintre asemănarea implicată în procesul de cunoaștere și cea neutră din punct de vedere epistemic, este util să vedem ce anume spune Toma din Aquino în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt perfect sau imperfect asemenea. Așadar, rămâne posibilitatea ca cea de-a treia categorie să poată circumscrie și cazuri cognitive, deoarece aici relația de asemănare are loc între agenți și efectele lor. Pentru a putea înțelege mai clar diferența dintre asemănarea implicată în procesul de cunoaștere și cea neutră din punct de vedere epistemic, este util să vedem ce anume spune Toma din Aquino în Summa con tra Gentiles: (ÎI.2.3.) Similitudo autem unius invenitur în altero du pliciter: uno
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în altero du pliciter: uno modo, quantum ad esse naturae, sicut simili tudo caloris ignei est în re calefacta per ignem; alio modo, secundum cognitionem, sicut similitudo ignis est în visu vel tactu (S. c. G., ÎI, 46, n. 6). Asemănarea unuia poate fi găsită în altul în două moduri: într-un fel în acord cu modul de a fi natural, cum este asemănarea căldurii focului în obiectul încălzit de foc; în alt fel, potrivit cunoașterii, cum este asemănarea focului în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
secundum cognitionem, sicut similitudo ignis est în visu vel tactu (S. c. G., ÎI, 46, n. 6). Asemănarea unuia poate fi găsită în altul în două moduri: într-un fel în acord cu modul de a fi natural, cum este asemănarea căldurii focului în obiectul încălzit de foc; în alt fel, potrivit cunoașterii, cum este asemănarea focului în vaz sau în simțul tactil. Cum lesne se poate observa, asemănarea implicată în procesul cunoașterii este diferită de categoriile asemănării din pasajul (ÎI
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
n. 6). Asemănarea unuia poate fi găsită în altul în două moduri: într-un fel în acord cu modul de a fi natural, cum este asemănarea căldurii focului în obiectul încălzit de foc; în alt fel, potrivit cunoașterii, cum este asemănarea focului în vaz sau în simțul tactil. Cum lesne se poate observa, asemănarea implicată în procesul cunoașterii este diferită de categoriile asemănării din pasajul (ÎI.2.2.). Dar, dincolo de faptul că aflăm cum anume nu este asemănarea epistemică, exemplul lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un fel în acord cu modul de a fi natural, cum este asemănarea căldurii focului în obiectul încălzit de foc; în alt fel, potrivit cunoașterii, cum este asemănarea focului în vaz sau în simțul tactil. Cum lesne se poate observa, asemănarea implicată în procesul cunoașterii este diferită de categoriile asemănării din pasajul (ÎI.2.2.). Dar, dincolo de faptul că aflăm cum anume nu este asemănarea epistemică, exemplul lui Toma din Aquino din fragmentul (ÎI.2.3.) nu aduce mari cla rificari
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
natural, cum este asemănarea căldurii focului în obiectul încălzit de foc; în alt fel, potrivit cunoașterii, cum este asemănarea focului în vaz sau în simțul tactil. Cum lesne se poate observa, asemănarea implicată în procesul cunoașterii este diferită de categoriile asemănării din pasajul (ÎI.2.2.). Dar, dincolo de faptul că aflăm cum anume nu este asemănarea epistemică, exemplul lui Toma din Aquino din fragmentul (ÎI.2.3.) nu aduce mari cla rificari: aflăm doar că asemănarea epistemică este de felul focului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterii, cum este asemănarea focului în vaz sau în simțul tactil. Cum lesne se poate observa, asemănarea implicată în procesul cunoașterii este diferită de categoriile asemănării din pasajul (ÎI.2.2.). Dar, dincolo de faptul că aflăm cum anume nu este asemănarea epistemică, exemplul lui Toma din Aquino din fragmentul (ÎI.2.3.) nu aduce mari cla rificari: aflăm doar că asemănarea epistemică este de felul focului care există în vaz sau în simțul tactil. Nu focul, ci asemănarea lui, specia lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterii este diferită de categoriile asemănării din pasajul (ÎI.2.2.). Dar, dincolo de faptul că aflăm cum anume nu este asemănarea epistemică, exemplul lui Toma din Aquino din fragmentul (ÎI.2.3.) nu aduce mari cla rificari: aflăm doar că asemănarea epistemică este de felul focului care există în vaz sau în simțul tactil. Nu focul, ci asemănarea lui, specia lui sensibilă este în ochi, deoarece între ochi și foc nu există nici o asemănare naturală, nici una de specie sau de gen
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anume nu este asemănarea epistemică, exemplul lui Toma din Aquino din fragmentul (ÎI.2.3.) nu aduce mari cla rificari: aflăm doar că asemănarea epistemică este de felul focului care există în vaz sau în simțul tactil. Nu focul, ci asemănarea lui, specia lui sensibilă este în ochi, deoarece între ochi și foc nu există nici o asemănare naturală, nici una de specie sau de gen, ci doar una dintre agent și efect, dintre actualizator și actualizat. Așadar, în cazul cunoașterii senzoriale, subiectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aduce mari cla rificari: aflăm doar că asemănarea epistemică este de felul focului care există în vaz sau în simțul tactil. Nu focul, ci asemănarea lui, specia lui sensibilă este în ochi, deoarece între ochi și foc nu există nici o asemănare naturală, nici una de specie sau de gen, ci doar una dintre agent și efect, dintre actualizator și actualizat. Așadar, în cazul cunoașterii senzoriale, subiectul cunoscător împărtășește cu obiectul simțit formă accidentala a acestuia, forma care însă este în cunoscător altfel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
deficeret etiam a repraesentatione generis, repraesentaret autem secundum convenientiam analogiae tan tum; tunc nec etiam secundum rationem generis cognosce retur, sicut și cognoscerem substantiam per similitudinem accidentis (De ver., q. 8, a. 1, co.). În toată cunoașterea care este prin asemănare, modul cunoașterii este potrivit acordului dintre asemănare și cel a cărui asemănare este; și spun acord potrivit reprezen țării, precum specia din suflet este în acord cu obiectul din afara sufletului, si nu în acord cu modul ei natural de a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
secundum convenientiam analogiae tan tum; tunc nec etiam secundum rationem generis cognosce retur, sicut și cognoscerem substantiam per similitudinem accidentis (De ver., q. 8, a. 1, co.). În toată cunoașterea care este prin asemănare, modul cunoașterii este potrivit acordului dintre asemănare și cel a cărui asemănare este; și spun acord potrivit reprezen țării, precum specia din suflet este în acord cu obiectul din afara sufletului, si nu în acord cu modul ei natural de a fi. Și, de aceea, dacă o asemănare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tunc nec etiam secundum rationem generis cognosce retur, sicut și cognoscerem substantiam per similitudinem accidentis (De ver., q. 8, a. 1, co.). În toată cunoașterea care este prin asemănare, modul cunoașterii este potrivit acordului dintre asemănare și cel a cărui asemănare este; și spun acord potrivit reprezen țării, precum specia din suflet este în acord cu obiectul din afara sufletului, si nu în acord cu modul ei natural de a fi. Și, de aceea, dacă o asemănare este ineficientă în a reprezenta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asemănare și cel a cărui asemănare este; și spun acord potrivit reprezen țării, precum specia din suflet este în acord cu obiectul din afara sufletului, si nu în acord cu modul ei natural de a fi. Și, de aceea, dacă o asemănare este ineficientă în a reprezenta specia, dar nu în a reprezenta genul, [atunci] obiectul va fi cunoscut în acord cu rațiunea genului, nu cu rațiunea speciei. Dacă însă nu reușește să reprezinte nici macar genul, atunci va reprezenta [obiectul] doar în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
genului, nu cu rațiunea speciei. Dacă însă nu reușește să reprezinte nici macar genul, atunci va reprezenta [obiectul] doar în acord cu analogia. În acest caz, [obiectul] n-ar fi cunoscut prin rațiunea genului, cum se întâmplă când cunosc substanță prin asemănarea unui accident. În acest moment, ținând cont de cele specificate de Toma din Aquino în acest pasaj, ne putem întoarce la ceea ce spunea Dominik Perler în fragmentul (ÎI.2.1.) și îi putem da dreptate, cel puțin în ceea ce privește speciile sensibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și o voi aborda în subcapitolele aferente cunoașterii la nivelul simțurilor interne și la nivelul intelectiv. Odată stabilit sensul termenului similitudo că împărtășire sau comunicare a unei forme putem să avansăm și să ridicăm o nouă întrebare: ceea ce percepem este asemănarea, din moment ce aceasta se află în ochi, sau este forma a cărei asemănare este specia din organul de simt? Mai exact, în termeni tomiști, speciile sensibile sunt id quo-ul cunoașterii senzoriale (cele prin care cunoaștem), sau id quod-ul acesteia (cele pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]