6,134 matches
-
c) Creștinii, născuți din părinți de religie mozaică nebotezați, adică copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de filme, acordate evreilor sau societăților în care aceștia sunt interesați sub orice titlu. Acest Decret-Lege nu mai caracterizează societățile după capital, ci socotește evrei pe cei născuți din ambii părinți evrei, sau numai unul, fără deosebire dacă au fost botezați. 14/. Decretul-Lege No. 3968 (Monitorul Oficial No. 286 din 4 Decembrie 1940), expropriază vasele și plutitoarele maritime și fluviale, aparținând evreilor și societăților evreești. Societatea se determină după majoritatea capitalului aparținând evreilor. Acțiunile se nominalizează. Societățile în nume colectiv sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
excepții care privesc pe cei naturalizați individual până la 15 August 1916, răniții, decorații, citații cu ordin de zi, descendenții celor căzuți în război, celor botezați, căsătoriți cu românce sau români de cel puțin 10 ani dacă au copii botezați, evreii botezați de 30 ani și descendenților tuturor acestora. Decretul-Lege mai prevede excepții pentru acei care au arătat devotament excepțional față de țară. Societățile sunt socotite evreești când 40% din capital aparține evreilor, sau unul din asociații în nume colectiv este evreu. 18
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
693 (Monitorul Oficial No. 65 din 18 Martie 1941) prevede că contractele de închiriere nu se prelungesc față de evrei. Decretul nu vorbește despre societățile evreești. Evreu este acela ai cărui părinți sunt ambii sau unul evreu, indiferent dacă a fost botezat. Se exceptează voluntarii și invalizii de război și cei ce au luptat pe linia de foc, precum și urmașii tuturor acestora. 20/. Decretul-Lege publicat în Monitorul Oficial No. 68 din 21 Martie 1941, privitor la modificarea art. 44 din Legea pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
control și impulsuri produc lucru, rămânând singuri nu dau nici un randament fără supraveghetori, și nu ar mai avea nici un rost menținerea lor până la orele 15. Dispozițiunile Dvs. rugăm a ni se ordona. COMANDANTUL BATAL. IV. ADM-TIV Locot. Colonel, C-tin Botez Ofițer cu Cazarmarea Plut. Major, Bulgaru D. *Adnotare: Rez. favorabil. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 32, dosar 7241, fila 486. Document nr. 176 CABINETUL MILITAR B 1 NOTĂ 1943, luna Noembrie, ziua 11 SUMAR Formarea de detașamente de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Dolgan, O revărsare lirică a sufletului, „Nistru”, 1987, 12; Ion Ciocanu, Însemnele evoluției, LA, 1994, 10 noiembrie; Tudor Palladi, Dezlegarea de sine sau Culoarea supratimpului rondelic, LA, 1996, 25; Mihai Cimpoi, O formulă artistică bine închegată, LA, 1996, 26; Eliza Botezatu, „Ne caută o veste”, „Moldova literară”, 1997, 5 februarie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 236; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 55-56. M.Dg.
FURDUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287116_a_288445]
-
cultură germană și franceză. A moștenit de la părinți o casă și o vie la Baziaș. Aici îl cunoaște pe tânărul ofițer de grăniceri Petre Dumitriu. Limba lor comună a fost, la început, franceza. Primul lor născut, Petru, viitorul prozator, este botezat în religia tatălui (ortodox). La fel al doilea copil, Carolina (Lia), născută în 1926, la Turtucaia, în Cadrilater. În privința limbii, mama - fire voluntară - tranșează: „Copiii mei sunt copiii soțului meu; el e român, copiii vor fi români; n-am să
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
vesele, Chișinău, 1963; Dragostea noastră cea de toate zilele, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; De la mic la mare, Chișinău, 1968; Cartea dorului, Chișinău, 1968; Destăinuire, Chișinău, 1970; Ala bala portocala, Chișinău, 1972; Scrieri, I-II, pref. S. Cibotaru și Eliza Botezatu, Chișinău, 1976; Poezii, Chișinău, 1991; O sută poezii de dragoste și dor, Chișinău, 1996; Epigrame cu adresă, Chișinău, 1999; Răscolite tăceri, coordonator Baca Deleanu, îngr. Vasile Romanciuc și Nicolae Rusu, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: A.P. Samson, „Oglinzi fermecate”, RP, 1930
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
Romanciuc și Nicolae Rusu, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: A.P. Samson, „Oglinzi fermecate”, RP, 1930, 3720; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; Șt. Popescu, Critice, București, 1947, 61-64; Mihail Dolgan, Creația lui Liviu Deleanu în școală, Chișinău, 1983; Eliza Botezatu, Liviu Deleanu: formulă poetică și expresivitate, RLSL, 1991, 2; Liviu Deleanu, DCS, 89-90; Baca Deleanu, Drumețiile noastre, Chișinău, 1992; Mihail Dolgan, Virtuțile estetice ale „stilului clasic”, LA, 1997,1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 175, 394. D.M.
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
pref. edit., București, 1992; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, pref. edit., București, 1992; Sim Fl. Marian, Sărbătorile la români, I-II, introd. edit., București, 1994; N. Iorga, Neamul românesc în Basarabia, I-II, București, 1995-1997; Grigore Botezatu, Făt-Frumos și Soarele. Povești populare din Basarabia, pref. edit., București, 1995; Ion Barbu, Riga Crypto și Lapona Enigel, București, 1995; Ion Pop-Reteganul, Zâna Apelor. Povești ardelenești culese din gura poporului, pref. edit., București, 1997; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, introd
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
sunt remarcabile: adolescenta care descoperă că părinții i-au ascuns, prin omisiune, adevărul despre opoziția reală față de lumea în care trăiește; adolescenta care descoperă, pe rând, ipocrizia părinților prea bine adaptați și a iubitului inconsistent psihic; formele împotrivirii - bătrânul evreu botezat în închisoare care refuză compromisul (modelul Steinhardt este lesne de recunoscut), bătrâna savantă care ocrotește pe medicul protestatar ce-și părăsește profesiunea pentru a nu face concesii; scriitoarea amatoare, îndrăgită de har, care-și distruge opera scrisă pentru a fi
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
maliție, dar și cu o caldă compasiune, aparent din fuga condeiului, de fapt cu percutantă pregnanță. Galeria de personaje e pestriță și pitorească (inclusiv onomastic: Mardirosian, avocatul Zadic, generalul Macoviță, inginerul Riksakievici, domnul Goilav și doamna Repsimé, cizmarul de lux Botezatu, sărmanul Naftuli Blecher, lucrător la fabrica Filderman ș.a.). „Semnele epocii” nu lipsesc din micul univers al străzii provinciale, iar unele dintre ele sunt grave, zguduitoare chiar pentru percepția copilului, cu toate că, în principiu, aceasta e oarecum ocrotită de impactul prea dur
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
este semnalat în ultimul număr al revistei Sociologie Românească apărut în timpul războiului. Am publicat în Revista Română de Sociologie (anul XII, nr. 3-4, 2001) o serie de corespondențe din anii ’30, printre care și o scrisoare a lui Ștefănucă. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu au publicat două volume cu lucrările lui Petre Ștefănucă, reunite sub titlul Folclor și tradiții populare (Chișinău, 2001). Conferința d-lui Dimitrie Gusti. „Doctrină și acțiune politică” Am primit cu plăcere să vorbesc astăzi la Chișinău, mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
elegie, Chișinău, 1980; Inima și tunetul, Chișinău, 1981; Melcul, Chișinău, 1981; Coroana de umbră, Chișinău, 1982; Pâinea în două cânturi (în colaborare cu Imants Ziedonis), I-II, Chișinău, 1984; Cavaleria de Lăpușna, Chișinău, 1985; Scrieri alese, I-II, pref. Eliza Botezatu, Chișinău, 1985; Poezii și poeme, Chișinău, 1986; Aștept un arici, Chișinău, 1988; Sunt verb, îngr. și pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1990; Melcul și steaua, Chișinău, 1996; Rânduri de rând, București, 2000; Coroana de umbră, pref. Mihai Cimpoi, București, 2002; Saltul
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
2002; Saltul din efemer, Chișinău, 2003. Traduceri: Pablo Neruda, Patru anotimpuri ale inimii, Chișinău, 1969, O sută de sonete de dragoste, Chișinău 1972; Iannis Ritsos, Martorul, Chișinău, 1977; Jules Verne, Un căpitan de cinsprezece ani, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Poemul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1981, passim; G. Mazilu, Cu scut și fără, Chișinău, 1983, 115-121; Ana Bantoș, Creație și atitudine, Chișinău, 1985, 91-104; Mihai Cimpoi, Piramida logică a lui Platon (Gânduri pentru un portret al lui L. Damian), „Nistru”, 1987
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
din urmă traduce În fapt atractivitatea pieței pe termen mediu pentru firma respectivă (Glueck, 1980). Un astfel de model a fost dezvoltat prin anii ’70 ai secolului XX, la inițiativa concernului General Electric, cu colaborarea celebrei Harvard Business School. Modelul, botezat PIMS (Profit Impact of Marketing Strategy), deține informații de la peste 5.000 de activități diferite și urmărește identificarea variabilelor ce pot influența rentabilitatea firmei. Toate aceste modele de analiză strategică prezintă o importanță deosebită În trasarea marilor orientări ale firmei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pref. Cristina Rădulescu-Pașcu, București, 1990; Ion Căliman, Cornel Veselău, Poezii populare românești. Folclor din Banat, București, 1996; Const. Catrina, Folclor muzical, Brașov, 1997; Ion Cuceu, Cântecul de cătănie, Cluj-Napoca, 1997; Tatiana Gălușcă, Ioan Nicola, Folclor român din Basarabia, îngr. Grigore Botezatu și Tudor Colac, Chișinău, 1999; Nicolae Ionel, Floarea florilor. Antologie de lirică populară, postfață Lucia Cireș, Iași, 1999; Andrei Ciornei, Mihai Iacobescu, La izvor de joc și cânt, Suceava, 2000; Pavel Ciobanu, Isidor Chicet, Ilie Mărțuică, Liliac de la Ponoare, Drobeta-Turnu
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Chișinău, 1981; Strugur dulce, lan de aur, Chișinău, 1983; Vârsta teiului, Chișinău, 1984; Despre-o viță și-o bobiță..., Chișinău, 1986; Spicul și steaua, Chișinău, 1990; Flori de tei deasupra noastră..., București, 1995; Cântecele mântuirii, București, 2001. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Substanța unei deveniri, „Nistru”, 1971, 10; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 131-137; Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, passim; Andrei Țurcanu, Dintre sute de catarge ’77, Chișinău, 1977, 150-162; Alexandru Burlacu, Poezii inspirate și versuri nedesăvârșite, „Nistru”, 1981, 9
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
fi distribuitorul mâncării și apei); sau o sursă de stimuli potrivnici (de exemplu, o lumină puternică sau un grătar electric care să producă șocuri). Orice stimul ridicându-se din spațiu (operandum) sau mecanisme speciale de stimulare anterioare unui răspuns este botezat abstract „SD”. Un răspuns, cum ar fi presarea pârghiei sau a discului, este R. Mâncarea dată unui organism înfometat este un întăritor pozitiv („Srein”), o lumină puternică sau un șoc e un întăritor negativ. Interrelațiile dintre SD, R, Srein formează
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu dorise să zugrăvească un Don Quijote negativ și caraghios; descriindu-i însă idealurile nobile, acestea au copleșit nu numai eroul, ci și pe povestitor; autorul însuși a căzut victimă idealurilor nobile ale teoriei armoniei învățării interumane pe care nu a botezat-o cum se cuvine. 8. Teoriile umaniste ale învățăriitc "8. Teoriile umaniste ale învățĂrii" „Skiaî" o!na" a!nqrwpo".” („Omul este visul unei umbre.”) Pindar Psihologiile umaniste au apărut ca reacție la psihologiile reducționiste (freudismul și behaviorismul); adică acele psihologii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
psihoterapeutului (sau a profesorului) este, mai degrabă, de a ajuta o persoană să afle ceea ce este deja înăuntrul său, decât să-l întărească, să-l formeze (învețe) după un calapod prestabilit pe care altcineva l-a realizat a priori. Maslow boteza acest travaliu biologie introspectivă (introspective biology). Dar ce este „biologia introspectivă” și care este relația sa cu noile idei despre educație? Explicația lui Maslow este simplă. Dacă se acceptă noțiunea de „esență umană” sau noțiunea „sinelui ca miez” (core-self), material
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de-a 60-a aniversări), J.-J. Rousseau (două secole de la naștere). Volumul din 1913 reproduce după „Moftul român” schița, „prea puțin cunoscută” la acea dată, Națiunea română de I. L. Caragiale. Victor Ion Popa ține rubrica „Pictură-sculptură” în 1924, Octav Botez face bilanțul anului literar 1926-1927, Alice Gabrielescu se ocupă de „Cronica modei”, Tudor Arghezi își intitulează un eseu Sportul unanim, Al. Davila glosează despre Visul unui popor, în vreme ce Adrian Maniu oferă poemul dramatic Înmormântarea feciorului de domn. Reportajul e, și
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
și ochii inimii încețoșați, caută izvorul spiritual al Domnului, care a zis: "Dacă cineva nu se va fi născut din nou, din apă și din Spiritul Sfânt, nu va putea intra în împărăția Dumnezeului cerurilor". Și dacă nu "vei fi botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Spirit" și nu-ți vei ridica ochii inimii către Domnul, care este "soarele dreptății", tinerețea ta nu va înnoită asemenea celei a vulturului"19. De aici pornind, toate bestiarele medievale (Guillaume Le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de muzică hard rock foarte dur și un mod de reprezentare a sinelui extrovertit, popularizat în primul rând de grupul Sex Pistols. Articularea prefixului "cyber" și a vocabulei "punk" va fi efectuată de un critic SF din Statele Unite pentru a boteza producțiile unui grup de scriitori care s-au făcut remarcați după succesul romanului Neuromantul (William Gibson, 1985) și al antologiei prefațate de Bruce Sterling Mirrorshades: The Cyberpunk Antology ⁄ Bruce Sterling prezintă Cyberpunk (1986)76. Mișcarea cyberpunk datează deci din anii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
2.2. Iubiri exotice SF-ul propune reveriei și reflecției texte ce permit aprofundarea raportului oamenilor cu dorința sub diverse forme, inclusiv cele mai fantasmagorice, legate uneori de un anume exotism, diferit în fiecare epocă. Chiar înainte ca Gernsback să boteze cu numele de "science-fiction" acest domeniu al imaginarului, unii autori fuseseră fascinați de iubirile exotice înlesnite de explorarea lumii și de colonizarea Asiei și Africii de către occidentali. H. Rider Haggard prezintă, între-o Africă semiimaginară, femei fatale și aproape nemuritoare
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]