5,129 matches
-
deținuți? G. S.: Nu. Eram separat cu încă doi despre care n-am știut niciodată ce hram poartă. Ni s-a și spus să nu discutăm între noi, să nu vorbim, că altfel ne duc la cărat piatră. Eu am cărat piatră cu roaba și am săpat la șanțuri cam o lună de zile. După care stăteam toată ziua și curățam, spălam veceuri, la cantină curățam cartofi, morcovi, adică au încercat și ăia de acolo să mă protejeze cât de cât
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vârstă, mai slabi și mai bicisnici treceau în dreapta, cei care erau mai tineri erau trimiși în stânga. Cei triați la stânga am fost duși în colonie la Grind și ne-au dat câte o loazbă de lemn. Trei kilometri a trebuit să cărăm în spate acea loazbă pentru focul de la bucătărie. Și bătea un vânt care spulbera zăpada și nisipul, noi eram slăbiți, cădeam deseori, te lua vântul, cădeam la pământ iar eu aveam în spate și rucsacul meu. Caralii și bandiți la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ceea ce se realiza. Dacă săteanul obținea învoirea să facă eleșteu de pește pe locul acestuia sau al săucă era și un monopol asupra apelor de hotar, datora zeciuială la partea din peștele prins, spune Radu Rosetti (op. cit.). Dijma nu se căra de sătean la hambarul stăpânului, ci pe câmp se hotăra și depozita, la fața locului, iar căratul ei era treaba stăpânului. Dijma din fân era atunci mai importantă decât cea din pâine pentru că „bogăția de căpetenie a sătenilor erau vitele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bile, ghile sau grinzi mari; se cereau tot pentru oștire, pentru cetăți și nevoile marinei turcești. Serveau la făcutul podurilor peste ape și pe unde trebuiau să treacă oștile, iar locuitorii, unii tăiau lemnele, alții le scoteau din munte, le cărau le destinație... „la Cartalu pe Dunăre, să facă podu"...; - angărăile erau servicii impuse cu sila și cu nedreptul, ele s-au numit mai apoi și beilicuri, adică servicii silite și neplătite, în folosul Beiului, cum numeau turcii pe Domn. Mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce sunt pe târg", spunea Vasile Vodă în cartea sa la 1650, către șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții de Huși, pentru scutirea satelor Episcopiei, unde printre alte angării este enumerată și gloaba numită gheața. Gheața care se tăia și se căra la Domnie de către cei globiți. Seul, ceara și mierea serveau tot curții domnești și se luau pentru a servi unor trebuințe ale curții, la făcutul săpunului, a lumânărilor și a opaițurilor pentru luminarea curții palatului. La început ele s-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vor să saie cu toții ca să dea ajutor; se dă poruncă cum să sară cu toții și să puie și câte un om să fie de rând la odaie, câte o săptămână și să aducă câte un car de lemne și două cară de iarbă pe săptămână". În ce privește spusele că vasluienii deveniseră refractari, că se sustrăgeau ospeției, în afară de adevăr există și destulă exagerare. Gh. Ghibănescu, ca și mine, care am străbătut sat cu sat zona Bârlad-Vaslui-Huși, știm, totuși, cât de ospitalieri deveniseră localnicii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
când se spăla grâu. Acest obicei de pe vremuri nu s-a mai păstrat în zilele noastre. După ce se triera grâul, el se strângea în saci, anume pentru curte. Înainte de a fi dus la moară, oamenii duceau grâul la spălat. Ei cărau sacii la malul Șiretului prin locurile pe unde veneau boerii să se scalde. Oamenii spălau grâul, îl întindeau apoi să se usuce, în timp ce Alecsandri cu musafirii săi se scăldau în Siret și făceau haz, lucru mare. Ei se scăldau, înotau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
musafirii săi se scăldau în Siret și făceau haz, lucru mare. Ei se scăldau, înotau și râdeau rămânând în apă până, ce grâul se usca bine de tot la arșița soarelui, după care în alți saci și mai curați era cărat din nou la curte», zise bătrâna sub farmecul acestor amintiri. - Și mai mare alai era la curtea din Mircești în zilele când se făcea recrutarea. Ofițerii cu recrutarea erau găzduiți la Mircești și chiar la curte se făcea recrutarea. Flăcăii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a făcut bine" cu 200 lei. Împrumutul s-a făcut pe 105 zile, de la 22 Mai până la 7 Septembrie, și ca procent i-au muncit una sută prăjini de păpușoi pe cari i-au prășit, i-au cules, i-au cărat în Bacău, i-au desfăcat și i-au urcat în coșer. Cât face această muncă? M-am adresat unui mare proprietar din județul Suceava, care-și cultivă singur moșiile, senator care a votat toate legile din 1907, deci nu poate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făcut socoteala următoare: Un om poate prăși 6 prăjini pe zi, ceia ce însemnează că-i trebuiesc 27 zile pentru a prăși, de 2 ori, o falce de păpușoi, întrebuințează 3 zile pentru a tăia strujenii, 8 zile pentru a căra recolta, socotind că lanul nu-i prea departe de ogradă, și 14 zile pentru a desfăca, a urca păpușoii în coșer și a rândui glugele de strujeni. În total 52 zile pentru 80 prăjini. Care era prețul muncii în 1839
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spre miază-zi, până unde cade Jurăvățul în Bârlad", dar încuviința Bârladului și anumite privilegii, „după obiceiul lor cel vechi", ca nici unul din oamenii care trăiesc în Bârlad să „nu plătească vama cea mică" de la nici o marfă „afară de cei ce vor căra pește, iar aceștia să dea de la maje un pește iar de la o căruță tot un pește - altceva nimic", întărește hrisovul. Cum potrivit obiceiului pământului, Domnii puteau dărui satele de pe moșia proprie vitejilor sau slujbașilor săi, ca răsplată pentru credința cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
230). 860 Ibidem. 861 Arhiepiscopul Cisar a contactat toate diecezele latine pentru ai acorda sprijinul necesar monseniorului Gabor în vederea pregatirii expoziției: "Azi scriu și celorlalte trei Eparhii. Acum va fi timp să tipăriți pe scurt întrebările necesare pe latinește, pe cari trimițându-le la cei respectivi, ei să aibă timp a le pregăti răspunsurile, ca venind la data ce veți indica, să aflați deja gata istoricul recerut. Ar fi bine ca să luați contact și cu P. Canonic Georgescu, ca să fie un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al vieții pe care Ulise îl dă mateloților săi precum o mamă, deoarece prima sa datorie este aceea de a-i hrăni bine: ajunși pe insula lui Circe, el ucide cerbul uriaș cu coarnee de zece ramuri pe care îl cară singur și cu greu și-l aduce oamenilor săi ca să se sature, iar, când se întoarce la corabia să-i aducă și pe cei rămași, la ospățul dat de Circe, imaginile folosite pentru a descrie spectacolul regăsirii sunt foarte semnificative
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
În acele ore pe străzile orașului. Cadavrele aveau semne de Împușcare și erau oribil mutilate. Pe măsură ce orele treceau, erau din ce În ce mai multe victime... La Început scoteau victimele din furgoane cu tărgi iar apoi, pe măsură ce numărul cadavrelor sporea, eram obligați să-i cărăm cu spinarea, aruncându-i direct În gropile comune, ce Între timp fuseseră săpate. Din cauza căldurii puternice și a emoției prin care treceam am fost cuprins de greață și vomitări, În timp ce totul se Învârtea În jurul meu. Executam munca ca un automat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evreiesc. Dar Întrucât mai erau și alte trei camioane și atât de multe căruțe care n-au descărcat cadavre acolo, deși au „Încărcat continuu morți”, fiecare căruță transportând câte zece cadavre de fiecare dată, „eu bănuiesc că au mai fost cărați morți și În altă parte decât la Cimitirul Israelit”. Numărul de cadavre pe care numai acest șofer le-a transportat a fost de 254, numărul de morți comunicat În mod oficial că au fost Înhumați În cimitir 40. Într-adevăr
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
i-a cerut căruțe „pentru a transporta cadavrele dela acel gunoi la cimitirul evreiesc”41. Dar fără succes. O evreică ce a Îndrăznit să-și caute soțul a fost martoră la această scenă: „La 30 iunie am văzut când se cărau cadavrele și duși la vărsătoare și acolo locuitori dela periferie dezbrăcau morții”42. Adjunctul prefectului, Alexandru Isacovici XE "Isacovici, Alexandru" , nu a știut dacă prefectul a cerut primăriei „să nu se arunce În vărsătoarea de gunoi a orașului cadavrele dimpreună
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cu batistele la nas. Fiind zi de sărbătoare, țăranii din Împrejurimi au fost adunați ca să vadă pe comuniștii care au tras În trupele române și În armata germană, și de departe se auzeau strigătele lor: «Omorâți-i, ce-i mai cărați cu trenul!»”8. Aceasta este, cum am spus, o descriere scurtă a suferinței din momentul plecării trenului și până la sosirea lui la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" , descrierea unui evreu care a avut de două ori noroc: o dată când și-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
numai polițiști, soldați, comandanți și Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" s-au opus ca evreii să primească apă atunci când s-au deschis vagoanele. La fel au procedat primarul și medicul-șef Gheorghiu. Unul dintre țiganii din localitate care fuseseră mobilizați să care cadavrele (vezi infra), Mihai Ungureanu, a povestit, Într-un limbaj simplu, ce a văzut cu ochii săi când a fost adus la gară Împreună cu alți țigani: „Militarii au deschis vagoanele și au Început să arunce morții jos din vagoane... Pe
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pământ pe gropi, după ce am plecat pentru că În oraș se spunea că este dezordine șel s-a referit la temerea că evreii din localitate se vor răscula - n.m.ț. Nu-mi amintesc să-mi fi spus cineva că printre cei cărați În camion șcadavrele - n.m.ț, la groapă ar fi fost și unii vii care, venindu-și În fire, Începeau să strige”203. Și, Într-adevăr, nici unul dintre evrei, care au gemut În camion sau În groapa comună, care au fost
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
continuat drumul, a mobilizat alți țărani, le-a ordonat să sape pe izlazul satului o groapă de 30 m lungime, 3 m lățime și 3 m adâncime. „Când groapa a fost aproape gata, soldații cu două camioane au Început să care cadavre.”48 Totul s-a făcut la repezeală, pentru a purifica repede spațiul Înconjurător - Înainte ca trenul generalului Antonescu XE "Antonescu, Ion" să treacă, poate, prin stație. Din cauza grabei, mormântul comun a fost săpat lângă satul Jugani, XE "Jugani" fără
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și să-i mobilizeze pentru misiune: „S’a săpat două gropi de circa 12 metri lungime, vreo 4 metri lățime și adâncă de vreo 2 metri. Când prima groapă a fost gata, un camion escortat de soldați a Început să care cadavrele.” Jandarmii au călătorit cu camioane, după modelul voiajului făcut de soldați la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" . „Cadavrele au fost aruncate unele peste altele” și, În sfârșit, au fost acoperite cu pământ. Sergentul-major Cipoiu XE "Cipoiu" i-a spus
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pe care le-am dus În locul unde erau oamenii șevreiiț. Când am sosit dimineața În gară, n-am mai găsit nici morții și nici pe cei vii, aceștia erau reîmbarcați În vagoane, iar cei morți, am aflat că au fost cărați cu camionul și aruncați peste gardul cimitirului șevreiescț lângă gropile ce erau pregătite cu mult Înainte, fără a se ști cu ce scop”108. „Jumătate din noi am rămas complet goi”, a descris situația inginerul Schleier XE "Schleier, Israel" , iar
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Am adus evreii din Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" și jandarmii din ordinul celor mai de sus și am dat jos morții din vagoane și s’au făcut stive de cadavre lângă linia de CFR, pe urmă morții au fost cărați la cimitir”23. În afară de faptul că evreii târgului n-au primit permisiunea să se apropie de tren În acea zi, dar au fost aduși a doua zi pentru a Încărca morții În căruțe, aproape totul este adevărat. Farmacistul Hirschzielle XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
spus că este direct gravă și chiar disperată deoarece din cauza lipsei complecte de hrană, din cauza lipsei parțiale a apei, din cauza insuficienții cazării, din cauza lipsei unei împrejmuiri solide cu gard de sârmă, suntem expuși la fiecare moment la mișcări de mase cari deja s'au schițat și numai prin măsuri energice dar de moment au putut fi stăpânite, nu însă excluse pe viitor din cauzele arătate mai sus, care agravează situația pe zi ce trece. 3. Din punct de vedere sanitar nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Răsboiu face cunoscut că nu mai dispune de prizonieri sovietici deoarece aceștia sunt repartizați la munci agricole. Deoarece din cauză că lucrările nu sunt încă terminate, iar viiturile apelor amenință lucrările, suntem în situația de a pierde și partea de lucrări cari fiind în curs de execuție riscă să fie luată de ape. * * * Totdeodată raportăm că Depozitul de Materiale și Ateliere Găești se găsește astăzi în imposibilitate de a face față tuturor cerințelor de pază, servicii și gospodărie cu efectivul de 480
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]