222,545 matches
-
cort cu generalul biruit de vin... Văzând aceasta, femeia se apropie de el, îl prinse de păr pe vrăjmașul poporului său, zicând: ,,Întărește-mă, Doamne Dumnezeule!... Apoi îl lovi peste gât de două ori din toate puterile și-i reteză capul"... Neamul femeiesc, adorat, le aprinse de atâtea ori bărbaților imaginația... Iubirea însă dădu îndărăt înaintea incestuoasei Fedre... tenacei lady Macbeth... răzbunătoarei Iudita, caractere eterne ale prozei mondiale.
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
apoi, din câte-mi amintesc, după o ședință de lectură, când manuscrisul purta încă titlul Vestitorii, după-amiază petrecută, probabil, în casa colonelului Barbu Slătineanu, tema era de un grav patetism, în capitolul citit, un tânăr legionar, Vasia, rămânea prăbușit cu capul pe masă, după o noapte a celor mai chinuitoare întrebări. Aspect prin care nu avea cum plăcea nici profesorului Călinescu, autor el însuși al unui roman cu legionari, dar de o factură net satirică, nici profesorului Vianu, care va fi
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
lot masiv de adversari politici - diferența între cei activi sau cei potențiali nu se făcea -, prin mărturiile smulse lui s-a completat lotul. Îndelung torturat, închis într-un sac și lovit cu o rangă de fier mai cu seamă în cap, Dinu Pillat a cunoscut soarta martirilor și, aidoma lor, a simțit lângă sine prezența Providenței, a lui Iisus, susținându-l, alinându-l. Din noaptea de 25 spre 26 martie 1959, când s-a produs arestarea și timp de opt luni
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
caz unic de ereditate artistică pe trei generații - un cumul de factori ce ar justifica liniar titlul exegezei efectuată de Carmen Brăgaru, numind un destin împlinit, fie că sfârșitul i s-a tras din neiertătoarea acutizare a loviturilor primite în cap din timpul anchetei, fie că nu. Când luăm însă în considerație opera pe care Dinu Pillat n-a mai scris-o, din ceasul în care și-a jugulat vocația de romancier, o gravă întrebare se ridică, susținută, în principal pe
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
un eventual ajutor de șomaj. Vă puteți întreba de ce acceptă ziariștii această situație. Simplu: pentru că nu au de ales. Cui nu-i convine, e liber. Iar oficialitățile nu se înghesuie să protejeze o categorie profesională care le dă bătăi de cap. Cui te poți plînge? Nimănui. Personalul din televiziunea și radioul de stat a reușit să-și construiască sindicate puternice, care le apără interesele. În restul presei nu există sindicate, din același motiv ca și în cazul sistemului de salarizare: cine
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
pe Traian Băsescu or fi intrînd în panică. Iar iubitorii de cîini se vor bucura. Prematur, și unii, și alții. Dobrescu e fost primar general. Se cuvenea menționat detaliul ori anii între care a fost ce a fost. Măcar la capetele străzilor tăblițele trebuie să fie capabile de astfel de informații. Ca să afle și cei care nu știu, tinerii, în primul rînd, cine a fost Spiru Haret, de exemplu. Numele de străzi fac parte din cultura orașului. Și din educația lui
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
uită cum l-au ridicat în slăvi după victoria de la Budapesta. Și tot ei uită sau se fac că uită că în fotbal mai există și neșansă. Toți cei care au aclamat aducerea lui la conducerea echipei naționale îi vor capul. Într-un editorial de bun-simț în JURNALUL NAȚIONAL, Marius Tucă le reamintește acest lucru și altele celor care s-au repezit la Hagi. Mulți dintre ei supărați probabil că nu vor mai vedea Campionatul Mondial de la fața locului. Lăsînd deoparte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
prima ediție: "Nu colegii apărură însă de după tufișuri, ci profesoara de matematică. Ea se uită în jur, la nici zece metri de el și începu să se dezbrace. Nu-l observase. își scoase întîi bluza, o bluză verde, trăgînduși-o peste cap și dezvelindu-și sînii. Semănau cu două coifuri culcate, cum văzuse el într-o vizită la Muzeul Județean de Istorie, și aveau și ei vîrfuri ascuțite, mai închise la culoare, ca niște țepușe. El nu mișca, ținîndu-și respirația. Profesoara se
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
noastre acțiuni, împreună cu celelalte, fiecare cu minciuna, crima, fărădelegea sa, ori cu adevărul, cu cerul senin, neîntinat de păcate, răi și buni, cu o infinită prelucrare a Răului și Binelui de toate categoriile, contribuind la instituirea Justiției supreme domnind peste capetele tuturor... Era, în sfârșit, Comunismul, dacă vreți, și în cu totul alt fel, de pe la finele mileniului al doilea. Atâta doar că, în loc de eroarea comună, se credea că binele comun face dreptul, odată cu desființarea claselor și cu întocmirea unei societăți gregare
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
actualul partid de guvernămînt acuza fosta putere. Protecția socială e la pămînt, bugetarilor li se cer noi sacrificii, încît acest Buget e unul de sărăcire națională, drept care nu poate fi votat. Numai PRM-ul lui Vadim Tudor joacă la două capete, atacîndu-și fostul aliat din opoziție, dar părînd dispus să-l susțină la votul final. Ceea ce probabil că se va și întîmpla, deoarece PRM-ul are tot interesul să pozeze în victimă a nerecunoștinței partidului de guvernămînt. Strategia PRM-ului e
Bugetul ca piesă de teatru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15739_a_17064]
-
scene din mai 1682 îl marcară, cu înfricoșare, pe tînărul țar pe jumătate, care își vedea de jocurile sale la Preobrajenskoe. Dar consecințele acelor sinistre scene i s-au întipărit, pentru totdeauna, pe figură: un tic al feței și al capului - un fel de strîmbătură a gurii și o aruncare înapoi a capului. Avea, evident, nervii dezechilibrați. Află că e urmărit pentru a fi ucis. Fuge la o mînăstire. Dar adepții săi veniră să-l scoată la lumină. Sofia și amantul
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
jumătate, care își vedea de jocurile sale la Preobrajenskoe. Dar consecințele acelor sinistre scene i s-au întipărit, pentru totdeauna, pe figură: un tic al feței și al capului - un fel de strîmbătură a gurii și o aruncare înapoi a capului. Avea, evident, nervii dezechilibrați. Află că e urmărit pentru a fi ucis. Fuge la o mînăstire. Dar adepții săi veniră să-l scoată la lumină. Sofia și amantul ei fură surghiuniți, partizanii lor au fost uciși și tînărul Petru, înalt
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
înarmare. Acum îi dau Anschluss-ul. Personal, cred că pînă la urmă acesta o să fie o piatră care o să ne rămînă în gît; dar, evident, asta e o problemă politică și ei nu înțeleg. Nu-și dau seama ce înseamnă. Sunt capete pătrate". Și: "Hitler ăsta lucrează mai ales ca o gumă de șters... Hitler desființează unul după altul paragrafele tratatului de la Versailles". Mărturisește că ar voi să revină în România. Dar, azi, imbecilii și nebunii care conduc Germania, vor să ajungă
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
Dar, azi, imbecilii și nebunii care conduc Germania, vor să ajungă ei mai întîi, firește ca ocupanți. Ultimele cuvinte rostite de Kronprinz: "Și dacă ar ști ce ți-am spus azi m-ar expedia într-un lagăr de concentrare". Firește, capul de afiș în acest jurnal berlinez din 1938 e Hermann Göring care, ca aviator ce era, și mai marele aviației germane în reconstrucție rapidă, era amfitrionul Congresului Internațional de Aeronautică. Primește oaspeții de vază, dîndu-le o recepție, în castelul său
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
mare, din bronz, de pe soclu, în plină zi, în mijlocul Bucureștiului asta este curat din Caragiale. Tocmai dumnealui să-i facă miticii una ca asta? Nici nu cred că l-au privit ca lumea. Ar fi observat că expresivul și ironicul cap al bibicului a fost așezat pe un trup ce nu-i aparține. Al cui să fie oare? Al lui Lenin, fraților! Numai în Istoria ieroglifică mai întîlnim asemenea alcătuiri: capul unui dramaturg, poate cel mai important al nostru, stă pe
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
privit ca lumea. Ar fi observat că expresivul și ironicul cap al bibicului a fost așezat pe un trup ce nu-i aparține. Al cui să fie oare? Al lui Lenin, fraților! Numai în Istoria ieroglifică mai întîlnim asemenea alcătuiri: capul unui dramaturg, poate cel mai important al nostru, stă pe trunchiul unui dictator, comunist și criminal. Pentru cine o fi mai greu să conviețuiască cu celălalt? Pentru Lenin sau pentru monșerul Caragiale? Hoții ăia poate n-au fost chiar niște
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
deopotrivă, nestînjeniți unii de prezența celorlalți. Patroanele unor bordeluri ascunse pufăie Carpațiul în colțul gurii și scuipă iarba dracului pe pereții scorojiți, pe care doar imensele șolduri par să-i mai sprijine, așteptînd clienții. Cîțiva olteni grăbiți cu papornițele pe cap se amestecă cu cîțiva danezi, la fel de grăbiți, dar fără papornițe pe cap. Nu știu unde este Hotel IBIS. Întreabre mă lovește ca un trăznet. Nu mi-aș fi imaginat că poate exista așa ceva tocmai aici, unde civilizația este necunoscută. Absentă. Caut niște
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
în colțul gurii și scuipă iarba dracului pe pereții scorojiți, pe care doar imensele șolduri par să-i mai sprijine, așteptînd clienții. Cîțiva olteni grăbiți cu papornițele pe cap se amestecă cu cîțiva danezi, la fel de grăbiți, dar fără papornițe pe cap. Nu știu unde este Hotel IBIS. Întreabre mă lovește ca un trăznet. Nu mi-aș fi imaginat că poate exista așa ceva tocmai aici, unde civilizația este necunoscută. Absentă. Caut niște brînză și îmi tîrîi ochii din dugheană în dugheană pînă la sibienii
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
se afla chiar în textul lui Judt. Cine să fie de vină că dl Brezianu ori dl Iorgulescu nu l-au văzut? Nevestele la nivel înalt Face ce face președintele Iliescu și se mai trezește cu cîte o avere pe cap. Fostul inamic al boierilor s-a văzut în situația de a devni administratorul averii logofătului Anastasie Bașotă, boier moldav, care a lăsat prin testament ca, la un caz de neînțelegere, executorul său testamentar să fie șeful statului român și ,,Măria Sa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
Acestea corespund unui sens suplimentar al cuvîntului (desemnînd subtipuri, aspecte concrete, varietăți: bucurii, tristeți, prostii, deșteptăciuni, mătăsuri, cărnuri etc.) sau doar unei nuanțe stilistice - de exemplu de intensificare expresivă ("adînci bătrîneți", "vai de tinerețile lui", "a-și băga mințile în cap" etc.). Nu e pe deplin clar dacă sîntem în fața unui fenomen vechi și constant, sau - cum s-a afirmat de mai multe ori - a unei tendințe actuale. Că extinderea pluralului există mai de mult o dovedesc chiar exemplele de mai
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
obicei. Cum reacțiile la articol nu vor întîrzia să apară, date fiind unele din aprecierile din el, mă simt obligat să pledez pentru o lectură de bună credință și fără prejudecăți. Excepția românească la care Tony Judt se referă din capul locului este îndeobște acceptată și de către comentatorii politici români. Nu e nevoie să insist nici asupra laturii politice, pusă limpede în evidență de alegerile din 2000, nici asupra celei economice, unde decalajul dintre România și restul țărilor foste comuniste este
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
-i înainte! Și ce dacă ceilalți nu pricep o iotă din vîltoarea unui monolog fără sfîrșit? Nu-i nimic. Nu-l întrerupe! Îi poți domina prin simplul fapt că ploaia de vorbe cade cu picături mari, grele, îi lovește în cap, îi năucește. Și nu se oprește. Ridicolul deriziunii e fără margini. Un ochi al meu rîde, celălalt plînge. Cine este adevăratul clovn? Actorul Bruscon este în turneu și dă năvală cu trupa lui, una și aceeași cu familia - soția, fiul
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
os. Paranoia este singura care se dă în spectacol într-un spațiu al paradoxurilor. În Utzbach, Bruscon repetă obsedant numele localității ca un exercițiu de a se obișnui cu realitatea în care a plonjat, de-a și-o vîrî în cap, în Utzbach așadar, Roata istoriei nu se va învîrti. Reprezentația nu va avea loc. Deși totul este jilav în jur, cu cîteva minute înainte de începerea spectacolului, biserica ia foc! Spectatorii pleacă, în cap cu primarul, să stingă incendiul. Vorbele lui
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
plonjat, de-a și-o vîrî în cap, în Utzbach așadar, Roata istoriei nu se va învîrti. Reprezentația nu va avea loc. Deși totul este jilav în jur, cu cîteva minute înainte de începerea spectacolului, biserica ia foc! Spectatorii pleacă, în cap cu primarul, să stingă incendiul. Vorbele lui Bruscon nu au nici o finalitate, nici o formă concretă decît aceea a delirului în sine. Acesta este spectacolul pe care-l privim. Cel finit, cel care presupune coerență, acțiune, logică, concretețe este amînat mereu
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
partizanul sintezelor, partizanul referințelor fundamentale, mă lovesc de obstrucția și de critica așa-zisei "critici de întîmpinare", a criticii de actualitate". Pentru nedreptățile suferite are aerul a cere o compensație himerică: dacă nu unicitatea, măcar situarea formulei d-sale, din capul locului, pe treapta cea mai înaltă. Cîtă dreptate are hermeneutul, se poate vedea și din altă aserțiune pe care o face: " Dar a existat și există în continuare și o recepție pentru astfel de cărți. Ca dovadă că este așa
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]