KorAP: Find »[drukola/base=cit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...189 190 191 ...206 >

5,146 matches

Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561

de la Maiorescu. Veridic sau nu, chipul de astru dezorbitat printr-o aventură sentimentală al poetului ne este mai dinainte cunoscut". 108 E. Lovinescu, "Eminesciana", în Adevărul, an 50, nr. 16086, 4 iulie 1936 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 560). 109 Mihai Zamfir, "Constituirea mitului eminescian", în volumul Din secolul romantic, Editura Eminescu, București, 1989, pp. 233 ș.u. 110 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în op. cit., p. 35. O foarte ingenioasă explicație

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
poetului Eminescu e și un model moral; 7. descrierea metaforică a sufletului lui Eminescu; și, în fine: 9. mesianismul și ideea reprezentativității naționale" (op. cit., pp. 94-95). 117 G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu (subcapitolul "Venera serafică", capitolul "Cadrul psihic"), ed. cit., vol. III, p. 254. 118 Vezi Krafft-Ebing, Psychopathia Sexualis (1886), Cesare Lombroso, Genio e follia (1864), Max Nordau, Entartung und Genie (1894). 119 Vezi "episodul Milly", relatat succint în Bălăuca. Abia la Berlin va trece poetul printr-o experiență amoroasă

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
care, în anii formării, prefera să-l cultive pe obscurul D. Evolceanu, iar nu pe Maiorescu sau Iorga (vezi notele Gabrielei Omăt despre relația lui E. Lovinescu și D. Evolceanu în volumul E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. VI, ed. cit., pp. 612-616). După cum observă René Girard, "pretutindeni, în secolul XIX, spontaneitatea devine dogmă, detronând imitarea" (op. cit., p. 35). Plecând de la observația lui Max Scheler, potrivit căreia sursele resentimentului ar fi invidia, gelozia, rivalitatea, Girard trage concluzia că "starea sufletească romantică

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
dus o viață destrăbălată și a murit în balamuc în urma morburilor câștigate prin punerea în pracsă a idealurilor acelora, pe care le cântă în poeziile sale" (apud Iulian Costache, op. cit., p. 122). Vezi, pentru amănunte, capitolul "Semioza extraliterară", în op. cit , pp. 175-221). 130 Constantin Dobrogeanu Gherea, "A. Vlahuță", în op. cit., p. 249. 131 Constantin Dobrogeanu Gherea, "Eminescu", în op. cit., p. 186. Caius Dobrescu identifica, în aceeași ordine de idei, un "complex naturalism- estetism", specific Decadenței: "Dacă Nietzsche a exaltat corpul

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
unui prieten cugetător, convins că poeziei nu-i trebuie decât izvoare de durere" (Nicolae Iorga, "Istoria literaturii românești contemporane. Crearea formei", în op. cit., p. 255). 138 La fel explica Lovinescu "legea" cauzalității inverse vezi E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 272. Pentru înțelegerea implicațiilor corporalității în procesul creator, vezi Richard Shusterman, Conscience du corps. Pour une soma-esthétique, tr. Nicolas Viellescazes, Éditions de l'éclat, 2007. 139 Într-o cronică la roman, Călinescu ținea să se delimiteze tranșant de interpretarea

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
qualités agit sur beaucoup d'hommes et même sur la plupart; elle peut être considérée comme le vrai principe de l'individualisation en amour". (http://www.gutenberg.org/). 143 Krafft-Ebing, Psychopathia sexualis (avec recherches spéciales sur l'inversion sexuelle), loc. cit.: "Cette prédilection pour certains traits distincts du caractère physique de personnes de l'autre sexe, prédilection à côté de laquelle il y a aussi quelquefois une préférence manifeste pour certains caractères psychiques, je l'ai désignée par le mot "fétichisme

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Mite Kremnitz, "Amintiri fugare despre Eminescu", în op. cit., p. 443. 150 Neiertător cu vanitatea feminină, Nicolae Iorga susține că "Mite Kremnitz își atribuia pe nedrept versurile din Atât de fragedă..." ("Istoria literaturii românești contemporane. Crearea formei", în volumul Eminescu, ed. cit., p. 259). 151 Observațiile lui Lovinescu vor fi confirmate, în timp, de cercetătorii manuscriselor eminesciene. Iorga e primul care înțelege "metoda" de lucru a poetului, și de aceea tot el respinge clasificarea poemelor eminesciene în antume și postume: "Eminescu dădea

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
și din cea mai nouă ediție", în op. cit., p. 176). În același sens, Petru Creția lăuda inițiativa lui Maiorescu, demonstrând că Eminescu nu ar fi fost un editor bun al propriilor sale creații (vezi Petru Creția, Testamentul unui eminescolog, ed. cit., capitolul "Problemele editării"). 152 Povestea relatată de Mite are, nici nu-i de mirare, un caracter melodramatic-sentimental, ce impresionează inima simțitoare a poetului (copilul îl zărește pe "nenea Mihai" cum lăcrimează, neputincios), stârnind însă comentariile ironice ale îngăduitorului soț, doctorul

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Werther e vorba despre "Noul Werther (mai fericit)", în volumul Heinrich von Kleist, Logodna din Santo Domingo. Povestiri și anecdote, traduceri de Alice Voinescu și H.R. Radian, Editura Univers, București, 1989, pp. 284-285. 153 Apud D. Caracostea, Creativitatea eminesciană, ed. cit., p. 62. 154 D. Caracostea, op. cit., p. 33. E vorba de o "experiență fundamentală a lui Eminescu, nu numai în iubire, ci în toate domeniile vieții". Caracostea numește "transsubstanțiere" trecerea aceasta "de la jocul formei pe marginea vieții la expresia menită

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
în schimb, rolul major al imaginii, al vizualității; ca atare, el înțelege prin "personalitate" principala "proiecție occidentală despre realitate", ce reprezintă "condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan Petru Culianu (Eros și magie în Renaștere, ed. cit.), care a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu Reforma. Pentru un filosof ca Bacon, de pildă, fantasmele sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea trebuie să scape. Or, de la Aristotel și până în perioada Renașterii, "cunoașterea" se rezuma exclusiv la

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
vreme deschide o cale de acces către inconștient) este inima: "orice cugetare serioasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă" (apud Ilina Gregori, op. cit., p. 100). 169 Vezi Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
despre Eminescu", în op. cit., p. 437. 176 Un "dosar" complet al problemei în cauză e de găsit studiul Adrianei Babeți, Dandysmul. O istorie, Editura Polirom, Iași, 2004. 177 Vezi și episodul relatat de E. Lovinescu în Memorii. Aqua forte (ed. cit., pp. 268-272). Criticul invocă, pentru a explica modul în care expresia generează o realitate sufletească specifică, următoarea amintire personală: "[...] mi-aduc aminte a fi citit pe una din băncile Volksgartenului o nuvelă a unui scriitor vienez, a cărei anecdotă am

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Pârvulescu, în volumul Caiete, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 23-46. 181 Vezi comentariile Gabrielei Omăt la articolul lovinescian "Psihologia erotică a lui Eminescu" (publicat în Rampa, an. 17, nr. 5088, 25 dec. 1934), din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 341-342. Vezi, de asemenea, E. Lovinescu, Scrisoare către o persoană neidentificată, 13 iulie 1934: "Mite avea pentru Eminescu o afecție sigură, deși nu de natură erotică, maternă aproape, pornită dintr-o adorație incontestabilă și, ce e dreptul

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
etapa finală, "agonică", a romantismului. Pentru că, precizează Praz, romantismul agonizează de la bun început. De aceea, romantismul și decadentismul sunt fenomene sincronice. Pentru "dosarul" complet al problemei, vezi și Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, ed. cit., pp. 178-195 (capitolul VII, "Romantism și decadentism"). 184 Camille Paglia, op. cit., p. 22: "Androginy is a cancellation of male concentration and projection". "Male concentration and projection are self-enhancing, leading to supreme achievements of Apollonian conceptualization". 185 Mario Praz, op. cit., p.

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
literatura noastră (op. cit., p. 19). Mai mult, universitarul bucureștean subliniază faptul că la Eminescu se observă "atenția analitică, deopotrivă estetică și intelectuală, concentrată asupra însuși procesului introspecției" (op. cit., p. 110). 187 Tudor Vianu, "Poezia lui Eminescu", în volumul Eminescu, ed. cit., p. 67. 188 Ibidem. 189 Mario Praz, op. cit., p. 57. Vezi și Ilina Gregori, op. cit., p. 120: modernitatea timpurie se caracterizează printr-un "amestec indecantabil de dinamism optimist-progresist și de o angoasă morbid-crepusculară". 190 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed.

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
p. 67. 188 Ibidem. 189 Mario Praz, op. cit., p. 57. Vezi și Ilina Gregori, op. cit., p. 120: modernitatea timpurie se caracterizează printr-un "amestec indecantabil de dinamism optimist-progresist și de o angoasă morbid-crepusculară". 190 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 310. 191 O. Șuluțiu, " E. Lovinescu, Mite", în Familia, seria III, an I, nr. 9, ian. 1935. 192 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, Mite (roman)", în Vremea, an VIII, nr. 371, 13 ian. 1935, pp. 354-355. 193 Mihail Sebastian, "Despre

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
asemeni, "E. Lovinescu, Mite, roman", în Rampa, an XVIII, nr. 5128, 15 febr. 1935. 194 G. Călinescu, "E. Lovinescu, Mite, roman", în Adevărul literar și artistic, an XIV, nr. 740, 10 febr. 1935 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 367). 195 Idem, p. 366: "Bizuit mai ales pe anecdotă autentică, pe discuțiuni și teorii, d-sa, și asta nu fiindcă este critic, e lipsit de pătrundere psihologică în imagini (nu și de aceea morală în maxime

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
literară, dar de creațiune tipică în felul caracterelor lui La Bruyère". 196 Idem, p. 367. 197 E. Lovinescu, "Eminesciana", în Adevărul, an 50, nr. 16086, 4 iulie 1936 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 558-560). 198 E. Lovinescu se pronunță despre Mite în cadrul rubricii "La ce lucrează scriitorii noștri?" din Reporter, an II, nr. 37-39, 3 oct. 1934, p. 3 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p.

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 558-560). 198 E. Lovinescu se pronunță despre Mite în cadrul rubricii "La ce lucrează scriitorii noștri?" din Reporter, an II, nr. 37-39, 3 oct. 1934, p. 3 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 324). 199 "Un nou roman eminescian: Bălăuca", în Adevărul, an 49, nr. 15812, 6 aug. 1935; și "Iașii în epoca romantică a lui Creangă și Eminescu", în nr. 15838, 5 sept. 1935: "[...] am pretenția că toate situațiile

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
cuvânt, am voit să fac operă de creator: romanul meu pornește dintr-o viziune căreia i-am subordonat amănunte istorice într-atât de voluntară, încât nu numai că am inventat, ci am preschimbat". (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 412). Vezi și scrisoarea lui E. Lovinescu către Virginia Gruber, 10 august 1935: "Fac o reconstituire psihologică; pentru aceasta îmi trebuie oarecare fapte reale, adevărate repere, între care să pot întinde plasa unor situații și evenimente fictive

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
și creația unui Eminescu viabil și integral în care scop i-am atribuit fapte și vorbe de o calitate și mai eminesciană decât cele pe care le va fi avut și rostit în realitate" (E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 182). 200 "De vorbă cu d. E. Lovinescu sau cum devine un critic romancier", în Facla, an XV, nr. 1457, 5 dec. 1935. Gabriela Omăt afirmă că E. Lovinescu e cel mai important critic român care și-ar fi sacrificat

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
de ceas cu d. E. Lovinescu", interviu cu Pericle Martinescu, în Reporter, an II, nr. 78, 20 sept. 1935. 202 "Cu d. E. Lovinescu despre Bălăuca", în Vremea, an VIII, nr. 413, 10 nov. 1935. 203 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 244. Numai romanul îmi va da iar gustul realității", îi mărturisește el Hortensiei Papadat Bengescu într-o epistolă datată 2 august 1932, pentru ca, doar câțiva ani mai târziu (pe 12 mai 1935), să i se destăinuie iar: "Romanul meu

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
în volumul Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, București, 1972, pp. 337-338. 205 Ion Biberi, "La vie sentimentale de M. Eminesco", în Le Moment, nr. 259, 25 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 448-449). 206 Apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 484: "Fuziunea procedeelor atestă la d-l Lovinescu acel caracter factice, care alterează ficțiunea și care o înlocuiește cu un soi de comentariu istorico-critic

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Biberi, "La vie sentimentale de M. Eminesco", în Le Moment, nr. 259, 25 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 448-449). 206 Apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 484: "Fuziunea procedeelor atestă la d-l Lovinescu acel caracter factice, care alterează ficțiunea și care o înlocuiește cu un soi de comentariu istorico-critic: De fapt, și Eminescu, și Veronica Micle, și Creangă vorbesc, pe la 1880, cu

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
mai e nevoie să recurgi la diavol pentru a vorbi de libidou". 212 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, Bălăuca (roman) ", în Vremea, an VIII, nr. 417, 8 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt, în E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 432-434). 213 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Mite", în Gazeta, an II, nr. 281, 19 febr. 1935, 383 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed. cit., pp. 136-140). 214 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]