5,141 matches
-
scrutinul de liste, și ale nu mai știu căror altor ilustrități, nomoluri de cuvinte fără nici un miez, bășici umflate cu aer gol - o ade vărată epidemie a frazeologiei.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare..., vol. III (1881- 1888), ed. cit., p. 121.</ref> Predilecția pentru cultivarea unei politici care privilegiază abstracțiunile și ignoră contextul de aplicare a grefelor operate este consecința educației politice situate sub semnul raționalismului - critica maioresciană continuă textele de la 1868 și 1876. Occidentalizarea nu este dublată de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
nouă începe. Dacă începe o eră nouă, este că era veche sa dus; și, în adevăr, era veche a luptelor constituționale s a terminat și începe era nouă a organizării Statului nostru.<ref id=”1”>P.P. Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 185. </ref> În această „eră nouă“ ce va defini întreaga lui acțiune politică până la 1914 Carp întrevede o ocazie pentru pragmatismul politic de a încuraja dezvoltarea unor elemente de organicitate și de solidaritate. În cadrul schițat la 1866 și amendat
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
tot în mâna sa, poporul tace o vreme; dar vine un moment când zguduiri teribile se produc și pune în pericol chiar existența statului.<ref id=”1”>P.P. Carp, „Descentralizare administrativă și comunală și problema libertăților“, în Discursuri parlamentare, ed. cit., pp. 317-318.</ref> Și, dacă moderația junimistă este antiteza fanatismului secular, ea nu e mai puțin interesată de modul în care evoluția poate întări insulele de normalitate și de organicitate în economia unei societăți. Descentra lizarea se cere pusă în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
libere nu sunt decât acolo unde guvernul este pus în neputință, căci țările serioase nu cer de la guvern libertatea de alegeri, ci o iau în neputință, ziceam, a și manifesta voința lor.<ref id=”1”>P.P. Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 587. </ref> Și, dacă abordarea gradualistă le apare celor seduși de utopii umanitare ca o trădare a națiunii, ea devine, odată cu trecerea timpului, asemenea unei voci de Casandră ce anunță viitorul pe cale de a se constitui sub ochii tuturor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
evident că nu. Ei nu sunt decât productul muncii anterioare și vă mărturisesc că, dacă nu iam avea pe aceștia, nu știu, zău, dacă omenirea ar merita să ne ocupăm de dânsa.<ref id=”1”>P.P. Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 595. </ref> Recitită astăzi, după un secol de la pronunțarea ei, alocuțiunea lui P.P. Carp își păstrează acea actualitate paradoxală care definește majoritatea textelor juni miste. Și, chiar dacă istoria a ales să ignore alternativa organicistă schițată de Carp, nu a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
rațiunii, disecarea lor cu scalpelul criticii curat obiective. Dar cum poate fi simpatic celor mai mulți un asemenea sistem, care scoate la lumină, fără cruțare, atâtea minciuni sau goliciuni? <ref id=”1”>Ioan C. Filitti, „Școala junimistă“, în Conservatorii și junimiștii..., ed. cit., p. 6. </ref> Puține texte sunt mai potrivite pentru a figura ca epilog al acestei încercări de reexaminare a imaginarului ideologic junimist decât melancolica confesiune a lui Ioan. C. Filitti. El însuși junimist, parte a ultimei generații care lucrează, în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de Externe”; 6. „Condiții din Penitenciarul Central Aiud”; 7. „Organizarea Serviciului de Securitate românesc, 1948-1965” (acest document este reprodus ca „Anexa 3” și într-o altă lucrare a autorului, Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidență în România anilor ’65-1989, ed. cit., pp. 80-82); 8. „Arestarea și anchetarea lui Herbert (Belu) Zilber”. Merită subliniat că miniportrete ale liderilor comuniști Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodnăraș, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Valter Roman ș.a. ne sunt oferite în text sau în note. Sunt veritabile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Sun Lake, 1983. Vezi cartea lui Charles Murray, Losing Ground: American Social Policy, 1950-1980, Basic Books, New York, 1984, pentru o ilustrare a modului `n care iluzia politică a funcționat `n legătură cu „războiul american `mpotriva sărăciei”. Benda, Trădarea cărturarilor, ed. cit. Herbert Read, „Julien Benda and the New Humanism”, `n Julien Benda, The Betrayal of the Intellectuals, Beacon Press, Boston, 1955, p. xxiv. 21 Donald W. Treadgold, Freedom: A History, New York University Press, New York, 1990. 22 Richard Pipes, Property and Freedom
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Julien Benda, The Betrayal of the Intellectuals, Beacon Press, Boston, 1955, p. xxiv. 21 Donald W. Treadgold, Freedom: A History, New York University Press, New York, 1990. 22 Richard Pipes, Property and Freedom, Alfred A. Knopf, New York, 1999. 23 Treadgold, Freedom..., ed. cit, p. 5. 24 Unul dintre cercetătorii români care au abordat `ntr-o oarecare măsură aceste probleme este Daniel Barbu, `n Șapte teme de politică românească, Editura Antet, București, 1997. 25 Citat `n Pipes, Property..., ed. cit., p. 282. Tema lui Popper
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1999. 23 Treadgold, Freedom..., ed. cit, p. 5. 24 Unul dintre cercetătorii români care au abordat `ntr-o oarecare măsură aceste probleme este Daniel Barbu, `n Șapte teme de politică românească, Editura Antet, București, 1997. 25 Citat `n Pipes, Property..., ed. cit., p. 282. Tema lui Popper este o reminiscență a discuției lui Hayek din Drumul către servitute, ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 139-153, despre tensiunea dintre „Securitate și libertate”, `n care `l citează pe Benjamin Franklin: „Cei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mă de siguranță pe moment nu merită nici libertate, nici siguranță” (p. 153). 26 Despre „dirijism” și „ideea de libertate”, vezi și Thomas Sowell, Conquests and Cultures. An International History, Basic Books, New York, 1998, pp. 352-357. 27 Pipes, Property..., ed. cit., pp. xii-xiii. A se compara cu pp. 116-120. 28 Ibidem, p. xii. 29 Ibidem, p. xii. 30 Ibidem, p. 63. 31 Pentru mai multe detalii despre Hayek, vezi prefața mea, „Viața și opera lui Hayek: o apreciere”, la F.A. Hayek
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. xii. 30 Ibidem, p. 63. 31 Pentru mai multe detalii despre Hayek, vezi prefața mea, „Viața și opera lui Hayek: o apreciere”, la F.A. Hayek, Constituția libertății, Institutul European, Iași, 1998, pp. 5-19. 32Vezi Hayek, Drumul către servitute, ed. cit., și Hayek, Constituția libertății, ed. cit. 33 Richard A. Epstein, Principles for a Free Society: Reconciling Individual Liberty with the Common Good, Perseus Books, Reading, Massachusetts, 1998. 34 Richard A. Epstein, Simple Rules for a Complex World, Harvard University Press
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
31 Pentru mai multe detalii despre Hayek, vezi prefața mea, „Viața și opera lui Hayek: o apreciere”, la F.A. Hayek, Constituția libertății, Institutul European, Iași, 1998, pp. 5-19. 32Vezi Hayek, Drumul către servitute, ed. cit., și Hayek, Constituția libertății, ed. cit. 33 Richard A. Epstein, Principles for a Free Society: Reconciling Individual Liberty with the Common Good, Perseus Books, Reading, Massachusetts, 1998. 34 Richard A. Epstein, Simple Rules for a Complex World, Harvard University Press, Cambridge, 1995. 35 David S. Landes
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Press, Cambridge, 1995. 35 David S. Landes, The Wealth and Poverty of Nations, W.W. Norton, New York, 1999. 36 Ibidem, p. xi. 37 Ibidem, p. xxi. Pentru o apărare a „Ideii de Vest”, vezi Guess, From Plato to NATO, ed. cit.. Pentru o istorie a dezvoltării Vestului, vezi J.M. Roberts, The Triumph of the West, Little, Brown, Boston, 1985. 38 Landes, op.cit., pp. 276 și urm. 39 Ibidem, p. 296. 40 Ibidem, p. 516. 41 Thomas Sowell, Race and Culture, Basic
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n cultura română, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 1999; Daniel Barbu (coord.), Firea românilor, Editura Nemira, București, 2000, și studiul incitant al lui Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001. 42 Sowell, Conquests and Cultures..., ed. cit., pp. 334-335. 43 Ibidem, p. 338. 44 Ibidem, p. 337. 45 Ibidem, p. 338. Sowell observă că „diferențele enorme dintre popoare `n materie de productivitate” nu reprezintă „`n mod necesar diferențe `ntre grupuri rasiale sau etnice. `n 1994 s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din diaspora, răsp`ndiți peste tot `n lume, au produs la fel de multă avuție ca și miliardul de trăitori `n China `nsăși”, pp. 329-330. 46 Pentru detalii despre difuzia culturală, `mprumutul cultural și rezistența culturală, vezi Sowell, Conquests and Cultures..., ed. cit., pp. 376 și urm. 47 Ibidem, p. 342. 48 Ibidem. 49 Ibidem, p. 343. 50 Ibidem. 51 Ibidem, p. 344. 52 Vezi, `n continuare, secțiunea 14. 53 Sowell, Conquests and Cultures..., ed. cit., pp. 344-345. 54 O deschidere excelentă, potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
culturală, vezi Sowell, Conquests and Cultures..., ed. cit., pp. 376 și urm. 47 Ibidem, p. 342. 48 Ibidem. 49 Ibidem, p. 343. 50 Ibidem. 51 Ibidem, p. 344. 52 Vezi, `n continuare, secțiunea 14. 53 Sowell, Conquests and Cultures..., ed. cit., pp. 344-345. 54 O deschidere excelentă, potrivit de sceptică, `n acest domeniu a fost realizată de Alina Mungiu-Pippidi și Denisa Mundruta `n studiul lor „Social Capital in a Post-Totalitarian Society: The Case of Romania”, Politica externă, vol. 4 (2000), nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o analiză, vezi Paul și Jean Michelson, Voluntarism and the Restructuring of Romanian Society, o prelegere nepublicată, ținută `n cadrul Romanian Embassy Lecture Series, Washington DC, 17 martie 1994. 55 Pentru cele ce urmează, vezi Sowell, Conquests and Cultures..., ed. cit., pp. 339-341. 56 Pentru mai multe detalii despre educație și influența sa asupra dezvoltării, vezi ibidem, pp. 349-352. 57 Ibidem, p. 341. 58 Ashutosh Varshney, „Ethnic Conflict and Civil Society: India and Beyond”, World Politics, vol. 53, 2001, pp. 362-398
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pp. 349-352. 57 Ibidem, p. 341. 58 Ashutosh Varshney, „Ethnic Conflict and Civil Society: India and Beyond”, World Politics, vol. 53, 2001, pp. 362-398. 59 Ibidem, pp. 362-363. 60 Vezi Lord Acton, „Naționalitatea”, 1862, `n Lord Acton, Despre libertate, ed. cit., pp. 180-182. 61 Vezi pentru o analiză recentă a fenomenului, cu note extinse, concentrată asupra lucrării lui Benedict Anderson din 1983/1991, Imagined Communities, ediție revăzută, Verso, London, 1991, articolul lui Robert Wiebe, „Imagined Communities, Nationalist Experiences”, The Journal of
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
The Formation of Soviet Man, Alfred Knopf, New York, 1988, pp. 31-32. 65 Ibidem, pp. 29-30. 66 Alan Keith-Lucas, Giving and Taking Help, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1972. 67 Rezumat `n David Gress, From Plato to NATO, ed. cit. 68 Landes, Wealth..., ed. cit., p. 498. 69 Vezi www.heritage.org/research/features/index. 70 Se poate consulta la www.freedomhouse.org. 71 www.globalcorruptionreport.org. Capitolul „România” deține un site la www.transparency.ro și oferă informații valoroase
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Alfred Knopf, New York, 1988, pp. 31-32. 65 Ibidem, pp. 29-30. 66 Alan Keith-Lucas, Giving and Taking Help, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1972. 67 Rezumat `n David Gress, From Plato to NATO, ed. cit. 68 Landes, Wealth..., ed. cit., p. 498. 69 Vezi www.heritage.org/research/features/index. 70 Se poate consulta la www.freedomhouse.org. 71 www.globalcorruptionreport.org. Capitolul „România” deține un site la www.transparency.ro și oferă informații valoroase despre corupția din România. 72
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
frunte `n realizarea unor astfel de lucrări. 75 Nathan Rosenberg și L.E. Birzell Jr., How the West Grew Rich: The Economic Transformation of the Industrial World, Basic Books, New York, 1986. 76 Ibidem, p. ix. 77 Adam Smith, Avuția națiunilor, ed. cit., vol. I, p. 305. 78 Rosenberg și Birzell Jr., op.cit., p. x. 79 Ibidem, p. 20. 80 Ibidem, pp. 21-32. 81 `n România, un efort remarcabil `n această direcție `l constituie lucrarea lui Daniel Barbu, Șapte teme de politică românească
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
I, p. 305. 78 Rosenberg și Birzell Jr., op.cit., p. x. 79 Ibidem, p. 20. 80 Ibidem, pp. 21-32. 81 `n România, un efort remarcabil `n această direcție `l constituie lucrarea lui Daniel Barbu, Șapte teme de politică românească, ed. cit., respectiv articolul de aici care tratează modernizarea. O colecție recentă care discută această chestiune și altele este Mihaela Czobor-Lupp și J. Ștefan Lupp (coord.), Moral, Legal and Political Values in Romanian Culture, Council for Research in Values and Philosophy, Washington
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
2000, p. 505. Pentru o critică a argumentației din Bowling Alone, vezi John Clark, „Shifting Engagements: Lessons from the «Bowling Alone» Debate”, Hudson Briefing Paper, nr. 196, octombrie 1996. Pentru o critică românească, vezi Mungiu-Pippidi și Mundruta, „Social Capital”, loc.cit. 84 Putnam, Cum funcționează democrația..., ed. cit., pp. 98 și urm. A se compara această abordare cu aceea a lui Dahrendorf expusă mai sus. 85 Varshney, „Ethnic Conflict”, art.cit., pp. 391-392, arată că `n cadrul organizațiilor civice se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
argumentației din Bowling Alone, vezi John Clark, „Shifting Engagements: Lessons from the «Bowling Alone» Debate”, Hudson Briefing Paper, nr. 196, octombrie 1996. Pentru o critică românească, vezi Mungiu-Pippidi și Mundruta, „Social Capital”, loc.cit. 84 Putnam, Cum funcționează democrația..., ed. cit., pp. 98 și urm. A se compara această abordare cu aceea a lui Dahrendorf expusă mai sus. 85 Varshney, „Ethnic Conflict”, art.cit., pp. 391-392, arată că `n cadrul organizațiilor civice se manifestă un element naționalist care ar putea juca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]