57,386 matches
-
fiscale Investițiile sunt excluse din țintele fiscale Legea stabilește o serie de reguli numerice privind indicatorii fiscali - de exemplu, ținte multianuale privind soldul bugetar, cheltuielile bugetare și datoria publică. Dacă țintele sunt încălcate, sunt prevăzute acțiuni corective și sancțiuni. Există clauze exoneratorii atunci cînd PIB real se reduce cu mai mult de 1% și în cazul calamităților naturale, dar ele pot fi invocate doar cu aprobarea Congresului. Bulgaria ER (2006) DR (2003) ER - plafonarea cheltuielilor bugetare la 40% din PIB DR
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
În condiții de recesiune, deficitul bugetului general consolidat nu poate depăși 1% din PIB. Ținta poate crește cu 0,5% din PIB care urmărește finanțarea investițiilor publice (condiții expres prevăzute) Spania a adoptat și Legea responsabilității fiscale, dar a activat clauzele de exonerare în timpul crizei Marea Britanie BBR, DR (1997) BBR - Golden Rule - Guvernul nu se poate împrumuta decât pentru investiții, nu pentru cheltuieli curente DR - Sustainable investment rule - datoria netă a sectorului public ca pondere în PIB trebuie menținute stabilă, în raport cu
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cheltuieli curente DR - Sustainable investment rule - datoria netă a sectorului public ca pondere în PIB trebuie menținute stabilă, în raport cu ciclul economic (40% din PIB) În vigoare și Legea responsabilității fiscale Sunt excluse investițiile publice din calculul deficitului S-au adoptat clauze derogatorii în timpul crizei România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Fiscal Stress. Indicii de monitorizare fiscală Indice Ce măsoară indicele Variabile fiscale de bază r-g (media pe 10 ani) Indică efectul asupra solvabilității fiscale a diferenței de creștere a ratei
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
achiziții, ori pe alte criterii; d) aplicarea, în privința partenerilor comerciali, a unor condiții inegale la prestații echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziția concurențială; e) condiționarea încheierii unor contracte de acceptare de parteneri a unor clauze stipulând prestații suplimentare care, nici prin natura lor și nici conform uzanțelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte; f) participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte; g
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
obsesia sinuciderii și a morții sunt atât de vii În jurnalele sale, Încât el poate fi considerat un prototip al scriitorului pentru care jurnalul este locul ideal al dialogului cu moartea. Jurnalul cu autodestinație respectă În cel mai Înalt grad clauza secretului. Autorul dobândește astfel nu doar exclusivitatea lecturii, ci și posibilitatea deschiderii unui dialog intratextual. Autorul din această categorie (căreia Îi asociem și pe Kafka, Pavese și Virginia Woolf) privilegiază meditația care pornește de la notații anterioare. Transformat Într-un fel
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
vorbă fără acoperire: jurnalul Începe să existe doar atunci când a depășit granița constrângătoare a anonimatului și intră În circuitul public. Oricât de mult ar vrea autorul să păstreze secretul notației din pagina de jurnal, aceasta va mina din interior orice clauză care Încearcă să-l mențină departe de posibilii destinatari. Există o tentație a auto-comunicării În orice text, iar autorul nu face decât să lucreze, conștient sau inconștient, În direcția aceasta. Totodată, el adaugă, involuntar, amănunte care inițial nu intrau În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu i se Întrevede finalul. O avansare, așadar, În bezna unui prezent luminat pe măsură ce e străbătut. Fărâmițările detectate În jurnal sunt, de fapt, Încercări de a aduna laolaltă materia alunecoasă a realității. Percepția fragmentaristă e mărturisirea imposibilității de a respecta „clauza regularității”27. Din masa nestructurată a realului sunt reținute doar eșantioanele. Nu are nici o importanță că prea puțini autori au respectat promisiunea de a ține la zi Însemnările de jurnal. Important e că ei sunt conștienți de această regulă a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În experiența intelectuală a autorului. Inert atâta vreme cât rămâne simplă „literatură de sertar”, jurnalul creează În juru-i surse de tensiune În momentul În care devine public. Nu e vorba doar de fireasca reacție a posibililor cititori-actori ai săi, ci de Încălcarea clauzei secretului. La rândul său, aceasta presupune absența unei credințe reale În clauza de sinceritate: nimeni nu spune tot adevărul (cel neplăcut, desigur) dacă știe că, odată și odată, el va fi cunoscut de persoanele implicate. Într-un sens mai general
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
jurnalul creează În juru-i surse de tensiune În momentul În care devine public. Nu e vorba doar de fireasca reacție a posibililor cititori-actori ai săi, ci de Încălcarea clauzei secretului. La rândul său, aceasta presupune absența unei credințe reale În clauza de sinceritate: nimeni nu spune tot adevărul (cel neplăcut, desigur) dacă știe că, odată și odată, el va fi cunoscut de persoanele implicate. Într-un sens mai general, legătura dintre realitate și ficțiune se rezolvă prin Însăși existența jurnalului intim
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
jurnalul intim rămâne un text cu autodestinație 70. Oricâți cititori ar avea În vedere, de la unul singur - autorul Însuși -, ca În atâtea cazuri, sau trei-patru, cum pretinde Stendhal ori, pur și simplu, un public larg, jurnalul intim e dominat de clauza secretului 71. Tendință facilitată și de idealul fragmentarismului: suprema condensare. O reducere nu a sensului, ci a formei. Aceasta este și una din rațiunile pentru care jurnalul intim nu este preocupat de stil. Dacă nu admitem că stilul său e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
urmări pentru ceea ce s-a petrecut în trecut; dacă nu va avea chef s-o facă, nu voi mai cere băiatului nici să mă sărute, nici să mă îmbrățișeze ori să împartă patul cu mine. De nu voi respecta aceste clauze, să fiu amendată cu o sută de denari. Și eu, Lichas, declar pe cuvântul meu de onoare că nu-l voi mai jigni pe Encolpius nici cu vorba, nici cu privirea și nici nu mă voi mai sinchisi de locul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
al Ministerului Apărării Naționale. Acest compartiment supraveghea îndeaproape activitatea din obiectivele economice și semnala tentativele de spionaj, sabotaj, acte de subversiune, distrugeri, angajarea unor elemente suspecte etc. În același timp, erau supravegheați îndeaproape furnizorii armatei, compartimentul semnalând cazurile suspecte, nerespectarea clauzelor contractuale, alte tentative de subminare sau dereglare a producției destinate domeniului apărării. Spre deosebire de agentura Grupei I Contrainformații, agentura Grupei a II-a Industrii includea un număr de patru echipe: 1. Echipa I-a Industrii ale armatei și instituții de stat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
prietenia maghiară era „mai importantă pentru Londra decât cea a României”. Practic, această percepție din mediile engleze de atitudine și de decizie față de statul român va încuraja pe vecinii săi (U.R.S.S., Ungaria) să acționeze pe toate planurile pentru „revizuirea clauzelor Tratatului de la Trianon” din 1919. În acest sens, al III-lea Reich va exercita puternice presiuni asupra statelor pe care le viza, iar regimul horthyst în pretențiilor sale teritoriale din zona Europa centrală și de sud-est va profita atunci când se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sau supleanți de patru naționalități și care nu trebuie să depășească 200 de cuvinte. Adunarea Parlamentară are în competență punerea în practică a prevederilor convențiilor adoptate în cadrul Organizației 248. În acest sens, ea încurajează semnarea și ratificarea convențiilor și acceptarea clauzelor facultative; asigură condițiile pentru retragerea, de către guvernele implicate, a eventualelor rezerve și declarații; obține informații despre politica guvernelor în materie de ratificare a convențiilor și punerea în practică a convențiilor; asigură interpretarea uniformă a tratatelor; adaptează tratatele la evoluțiile înregistrate
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ființe umane. În cazul de față, avem, pe de o parte, H1 = Ion Iliescu și H2 = macro, nivelul societății românești (cetățenii votanți). Alte elemente esențiale ale pactului care se transferă asupra acestei tranzacții discursive sunt: responsabilitățile celor doi semnatari, beneficii, clauze, cadrul juridic și clauze de reziliere. Nu trebuie uitat contextul situațional în care se încheie un pact. În plan discursiv acest context social este dominat de un sentiment de nemulțumire. Totul trimite mai degrabă la domeniul memoriei prin imaginea obiectivă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de față, avem, pe de o parte, H1 = Ion Iliescu și H2 = macro, nivelul societății românești (cetățenii votanți). Alte elemente esențiale ale pactului care se transferă asupra acestei tranzacții discursive sunt: responsabilitățile celor doi semnatari, beneficii, clauze, cadrul juridic și clauze de reziliere. Nu trebuie uitat contextul situațional în care se încheie un pact. În plan discursiv acest context social este dominat de un sentiment de nemulțumire. Totul trimite mai degrabă la domeniul memoriei prin imaginea obiectivă și subiectivă a țarii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
al funcționarilor. Acești 2% nu sunt pre văzuți în actul de donație al d lui Hamangiu, Lipsa însă se va pu tea acoperi fie luându-se din prelevările Academiei, fie din sumele premiilor ce eventual nu s ar acorda. Asupra clauzelor actului s-ar putea ridica discuții și dorințe, pe care însă e nefolositor să le facem, așa fiind voința donatorului. În general nu vede nici o piedec ă pe ntru primirea donațiunii, iar dacă se vor mai ivi mici greutăți pentru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și Regulamentele sale. D-l OCT. GOGA, Vicepreședinte, își exprimă bucuria că suma ce donează Academiei agonisită prin carte de d-l Hamangiu, tot pentru carte se donează. Voința donatorul ui va fi respectată punct cu punct, înfăptuirea însă a clauzei privitoare la traducerea operei poetice a lui Eminescu în limbile franceză, engleză și germană o socotește anevoioasă, dacă nu chiar imposibilă în durata celor trei ani consecutivi fixați prin actul de donație. Traducerea lui Eminescu e cu putință, opera lui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
politici și reabilitarea graduală a oamenilor de cultură interziși în anii anteriori. Eliberarea din 1964 vine după mai bine de un deceniu și jumătate de teroare, crimă, tortură, umilință. Mărturiile foștilor deținuți ilustrează experiența sumbră a detenției. Există însă o clauză a eliberării: deținuților li se cere să nu vorbească despre viața în penitenciare, și, absurd, să colaboreze cu Securitatea. O astfel de propunere primește și Constantin Noica din partea unui colonel: ""mâine veți fi liber". A adăugat: "Vreți să rămâneți în legătură cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Washington / 260 Congresul și comerțul Est-Vest, 1968 / 263 Ceaușescu și invazia cehoslovacă / 268 Capitolul X. Vizitele reciproce Nixon-Ceaușescu / 272 Comerțul Est-Vest și o vizită la București /272 Reacția Congresului la această vizită / 281 Ceaușescu vizitează America / 288 Capitolul XI. Ratarea Clauzei națiunii celei mai favorizate / 294 Consiliul de Politică Economică Internațională / 294 Washingtonul și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda I / 296 București-Moscova-Beijing / 301 Washington și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda a II-a / 303 Washingtonul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
X. Vizitele reciproce Nixon-Ceaușescu / 272 Comerțul Est-Vest și o vizită la București /272 Reacția Congresului la această vizită / 281 Ceaușescu vizitează America / 288 Capitolul XI. Ratarea Clauzei națiunii celei mai favorizate / 294 Consiliul de Politică Economică Internațională / 294 Washingtonul și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda I / 296 București-Moscova-Beijing / 301 Washington și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda a II-a / 303 Washingtonul și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda a III-a rundă pierdută
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresului la această vizită / 281 Ceaușescu vizitează America / 288 Capitolul XI. Ratarea Clauzei națiunii celei mai favorizate / 294 Consiliul de Politică Economică Internațională / 294 Washingtonul și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda I / 296 București-Moscova-Beijing / 301 Washington și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda a II-a / 303 Washingtonul și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda a III-a rundă pierdută / 309 Administrația și Moscova / 312 Bucureștiul între Moscova și Washington / 315 Congresul și Moscova
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
celei mai favorizate / 294 Consiliul de Politică Economică Internațională / 294 Washingtonul și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda I / 296 București-Moscova-Beijing / 301 Washington și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda a II-a / 303 Washingtonul și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda a III-a rundă pierdută / 309 Administrația și Moscova / 312 Bucureștiul între Moscova și Washington / 315 Congresul și Moscova / 318 Capitolul XII. Corelații greșite: Amendamentul Jackson-Vanik / 321 Politica externă multilaterală a României / 321
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
III-a rundă pierdută / 309 Administrația și Moscova / 312 Bucureștiul între Moscova și Washington / 315 Congresul și Moscova / 318 Capitolul XII. Corelații greșite: Amendamentul Jackson-Vanik / 321 Politica externă multilaterală a României / 321 Proiectul legii de reformă comercială din 1973 / 324 Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România / 329 Amendamentul Jackson / 332 Ceaușescu în așteptarea unei invitații la Washington / 335 Congresul, comerțul și Războiul din Yom Kippur / 336 Ceaușescu vizitează Washingtonul / 339 Proiectul Legii reformei comerciale, de la Camera Reprezentanților la Senat / 343
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Războiul din Yom Kippur / 336 Ceaușescu vizitează Washingtonul / 339 Proiectul Legii reformei comerciale, de la Camera Reprezentanților la Senat / 343 Washington și București, 1974 / 347 Președintele Ford și proiectul Legii reformei comerciale / 352 Capitolul XIII. Un acord comercial româno-american și Clauza națiunii celei mai favorizate / 358 Negocierea acordului comercial / 358 Congresul și acordul comercial / 362 Ceaușescu îl vizitează pe Ford / 365 Ford vizitează Bucureștiul / 369 Primele roade ale tratatului / 371 Prima prelungire a derogării / 376 Ultimele luni ale mandatului lui Ford
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]