605,622 matches
-
adică fapta de a supune o persoană, În alte cazuri decât cele prevăzute de dispozițiile legale, la prestarea unei munci contra voinței sale sau la o muncă obligatorie (art. 191 C. pen.). În același sens art. 4 alin. 3 din Codul muncii prevede că nu constituie muncă forțată munca sau activitatea impusă de autoritățile publice: pentru Îndeplinirea obligațiilor civice stabilite prin legi; În baza unei hotărâri judecătorești de condamnare, rămasă definitivă, În condițiile legii; În caz de forță majoră, respectiv În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
contract individual de muncă, dreptul de a pune capăt, prin demisie, contractului său de muncă, dreptul de a participa la stabilirea condițiilor de muncă și salarizare În cadrul negocierilor colective și individuale. Ne raliem opiniei conform căreia texul art. 3 din Codul muncii, (ca și cel constituțional - art. 41. alin. 1), nu proclamă În mod direct, dreptul la muncă, așa cum o fac importante documente internaționale (Declarația universală a drepturilor omului - art. 23 pct. 1, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și culturale - art. 6 pct. 1, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - art. 15 alin. 1). Așadar, România, ca stat membru al Uniunii Europene, ar trebui să coreleze atât dispoziția constituțională (art. 41 alin. 1), cât și pe cea din Codul muncii (art. 3 alin. 1) cu art. 15 alin. 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit căreia „orice persoană are dreptul la muncă și dreptul de a exercita o ocupație aleasă sau acceptată În mod liber”. Pentru caracterizarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Virtuțile autoreglatoare ale ei depind Într adevăr de echilibrul dintre toți participanții la această piață. Constituția României stabilește că „cetățenii sunt egali În fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări” (art. 16 alin. 1). În același sens Codul muncii În art. 5 alin. 1 dispune că În cadru relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament juridic față de toți salariații și angajatorii. Este interzisă orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat bazată pe criterii de sex, orientare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
discriminare directă actele și faptele de deosebire, excludere, restricție sau preferință Întemeiate pe unul sau mai multe din criteriile prevăzute mai sus, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea sau Înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute În cod. Constituie discriminare indirectă actele și faptele Întemeiate În mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute anterior, dar care produc efectele unei discriminări directe. Se interzice condiționarea participării la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii exercitării libere
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
realizarea de către Consiliu a unor programe de informare și conștientizare a prevederilor legislației antidiscriminare În colaborare cu instituțiile specializate (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) și cu organizații neguvernamentale; elaborarea de către Consiliu, În colaborare cu instituțiile specializate, a unor coduri de conduită pentru angajatorii din sectorul public și privat privind prevenirea și combaterea discriminării; adoptarea de către Consiliu a unor instrucțiuni privind eliminarea oricăror forme de discriminare În domeniul economic, În materie de angajare și profesie, adresate sectorului public și privat
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
fie neacordarea sau Încălcarea unor drepturi tot ale unui grup de salariați. Angajatorul vinovat de săvârșirea unui act discriminatoriu față de un salariat/salariată sau un grup de salariați/salariate este pasibil să răspundă disciplinar potrivit art. 263 și urm. din Codul muncii. Sub aspectul naturii sale, dispoziția dată de un superior ierarhic ca un salariat să fie discriminat constituie ea Însăși un act de discriminare. Dreptul muncii instituie această egalitate pe plan colectiv, egalitate imposibil de realizat pe plan individual. Acest
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
angajați. 4.6. Libertatea profesională Constituția României consacră acest principiu În art. 41, conform căruia dreptul la muncă nu poate fi Îngrădit, iar alegerea profesiei și a locului de muncă este liberă, iar munca forțată este interzisă. De asemenea, potrivit Codului muncii (art. 43): „orice persoană este liberă În alegerea locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează să o presteze”. Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească Într-un anumit loc de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică. În ceea ce privește formarea profesională generală, actul normativ de bază Îl constituie Legea Învățământului nr. 84/1995. Cadrul special, Însă, al formării profesionale este stabilit de Codul muncii (art. 188-213) și de Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților. În aplicarea prevederilor acestei ordonanțe au fost emise Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003. Alte acte normative referitoare la formarea profesională sunt
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
2005 2010. Hotărârea Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea și desfășurarea studiilor universitare de masterat etc. În cazul funcționarilor publici, reglementarea specială În materie o reprezintă Hotărârea Guvernului nr. 1066/2008. 3. Obiectivele principale ale formării profesionale Art. 188 din Codul muncii stabilește aceste obiective. Ele constau În: obținerea unei calificări profesionale; adaptarea salariatului la cerințele postului sau ale locului de muncă; actualizarea cunoștințelor și deprinderilor specifice postului sau locului de muncă și perfecționarea pregătirii profesionale pentru ocupația de bază; reconversia
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pe perioada cât participă la pregătirea profesională, dacă nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la o distanță mai mare de 50 km de aceasta. 8. Formarea profesională a salariaților 8.1. Modalități Art. 190 din Codul munciiinstituie obligația angajatorilor de a asigura participarea la programele de formare profesională pentru toți salariații, astfel: a) cel puțin o dată la doi ani, dacă au cel puțin 21 de salariați; b) cel puțin o dată la trei ani, dacă au sub
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
puțin 21 de salariați; b) cel puțin o dată la trei ani, dacă au sub 21 de salariați. Acestei obligații Îi corespunde dreptul salariaților „de a avea acces la formarea profesională”, prevăzut de art. 39 alin. 1 lit. g din același Cod. Modalitățile de formare profesională sunt enumerate la art. 189 din același Cod: a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizori de servicii de formare profesională din țară sau din străinătate; b) stagii de adaptare profesională la cerințele postului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
au sub 21 de salariați. Acestei obligații Îi corespunde dreptul salariaților „de a avea acces la formarea profesională”, prevăzut de art. 39 alin. 1 lit. g din același Cod. Modalitățile de formare profesională sunt enumerate la art. 189 din același Cod: a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizori de servicii de formare profesională din țară sau din străinătate; b) stagii de adaptare profesională la cerințele postului și ale locului de muncă; c) stagii de practică și specializare În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mai mult de 20 de salariați cu consultarea sindicatului sau, În lipsa acestuia, a reprezentanților salariaților. Un astfel de plan face parte integrantă din contractul colectiv de muncă, iar salariații au dreptul să fie informați cu privire la conținutul lui, (art. 191 din Codul muncii) . Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 20072010 prevede că la Încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unități, pentru partea privind formarea profesională se va ține seama de cel puțin următoarele: identificarea posturilor pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
adiționale la contractul individual de muncă În vederea formării profesionale, vor putea fi obligați să suporte cheltuielile ocazionate de aceasta, dacă părăsesc unitatea din motive imputabile lor Înainte de Împlinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii cursurilor (art. 84). Dispozițiile Codului muncii (art. 191) se Întregesc cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, conform cărora planurile de formare profesională elaborate de angajatori trebuie să fie În concordanță cu programele de dezvoltare și cu strategiile sectoriale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă Între 25-64 de ani; susținerea Înființării și funcționării comitetelor sectoriale; absorbția eficientă a resurselor financiare europene destinate dezvoltării resurselor umane astfel Încât să se asigure suportul de formare profesională și ocupațională. Participarea la formarea profesională, În baza art. 193 din Codul muncii, poate avea loc la inițiativa angajatorului sau la cea a salariatului. Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile și obligațiile părților, durata formării profesionale, precum și orice alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligația salariatului de a presta munca În favoarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligația salariatului de a presta munca În favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională se stabilesc prin acordul părților și fac obiectul unor acte adiționale la contractele individuale de muncă. Deoarece Codul muncii nu prevede alte elementele esențiale ale programelor de formare profesională, trebuie avute În vedere dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, conform căreia, programele respective trebuie să cuprindă: obiectivul, exprimat În competența profesională ce urmează
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și va decide, În termen de 15 zile de la primirea solicitării, cu privire la cererea formulată, condițiile În care va permite salariatului participarea la forma de pregătire profesională, inclusiv dacă va suporta În totalitate sau În parte costul pregătirii (art. 196 din Codul muncii). 8.2. Cheltuielile privind formarea profesională Regula privind cheltuielile privind formarea profesională, prevăzută de art. 194 din Codul muncii, este că toate cheltuielile ocazionate de formarea profesională inițiată de angajator se suportă de către acesta. În cazul În care, participarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
salariatului participarea la forma de pregătire profesională, inclusiv dacă va suporta În totalitate sau În parte costul pregătirii (art. 196 din Codul muncii). 8.2. Cheltuielile privind formarea profesională Regula privind cheltuielile privind formarea profesională, prevăzută de art. 194 din Codul muncii, este că toate cheltuielile ocazionate de formarea profesională inițiată de angajator se suportă de către acesta. În cazul În care, participarea la cursurile și stagiile de formare presupune scoaterea parțială din activitate, salariatul va beneficia de drepturile salariale astfel: 166
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă aplicabil sau În contractul individual de muncă. Pe perioada suspendării contractului, salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare În sistemul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu dispozițiile art. 197 din Codul muncii, salariații care au Încheiat acte adiționale la contractul de muncă cu privire la formarea profesională pot primi În afara salariului corespunzător și alte avantaje În natură. Prin actul adițional se stabilește, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul muncii, durata obligației salariatului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
dispozițiile art. 197 din Codul muncii, salariații care au Încheiat acte adiționale la contractul de muncă cu privire la formarea profesională pot primi În afara salariului corespunzător și alte avantaje În natură. Prin actul adițional se stabilește, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul muncii, durata obligației salariatului de a presta munca În favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, precum și orice alte aspecte În legătură cu obligațiile salariatului, ulterioare pregătirii sale. Salariații care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
infracțiune În legătură cu munca lor, precum și În cazul În care instanța penală a pronunțat interdicția de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv(art. 195. alin. 3). 9. Contracte speciale de formare profesională 9.1 . Categorii de contracte Potrivit art. 190 din Codul muncii, „angajatorii au obligația de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații” (alin. 1). Este o obligație cu caracter general; angajatorul propune salariatului să urmeze cursuri, stagii sau alte forme de pregătire profesională, atunci când consideră că
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a salariatului, iar acesta are obligația de a desfășura munca la care s-a angajat, dar și aceea de a urma cursurile, stagiile sau alte modalități de formare profesională convenite și de a se prezenta la examene. Art. 198 din Codul muncii, prevede că sunt contracte speciale de formare profesională organizate de angajator, contractul de calificare profesională și contractul de adaptare profesională. 9.2. Contractul de calificare profesională Prin intermediul lui salariatul se obligă să urmeze cursurile de formare profesională organizate de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
angajator, contractul de calificare profesională și contractul de adaptare profesională. 9.2. Contractul de calificare profesională Prin intermediul lui salariatul se obligă să urmeze cursurile de formare profesională organizate de angajator pentru dobândirea unei calificări profesionale (art. 199 alin. 1 din Codul muncii). Pentru Încheierea acestui contract trebuie Îndeplinite următoarele condiții: a) salariatul să fi Împlinit vârsta de 16 ani; b) el să nu aibă o calificare sau, deși a dobândit o calificare, aceasta să nu Îi permită menținerea locului de muncă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
una Îl privește pe salariat, cealaltă pe angajator. În privința salariatului, condiția impusă constă În Împlinirea vârstei de 16 ani, adică cel În cauză să aibă capacitate deplină de a Încheia un contract individual de muncă (art. 13 alin. 1 din Codul muncii); la vârsta de 16 ani se prezumă și că tânărul respectiv a absolvit Învățământul general obligatoriu. În privința angajatorului, condiția prevăzută de lege este ca acesta să fie autorizat de cele două ministere (Ministerul Muncii, Familiei și Inovării și Ministerul Educației
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]