7,234 matches
-
episoadele sociale, și nu oricum, ci în cadrul unei istoriografii dramatice și moralizatoare: Având Radul-vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, ieșind pre o fereastră din curțile domnești din cetatea Hârlăului. Și s-au ascuns în codru. Și au făcut Radul-vodă năvod de oamen și au găsit-o în mijlocul codrului, la o fântână ce să chema Fântâna Cerbului, lângă podul de lut. Deci pre slugă l-au omorât, i-au tăiat capul, iar pre dânsa au dat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Radul-vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, ieșind pre o fereastră din curțile domnești din cetatea Hârlăului. Și s-au ascuns în codru. Și au făcut Radul-vodă năvod de oamen și au găsit-o în mijlocul codrului, la o fântână ce să chema Fântâna Cerbului, lângă podul de lut. Deci pre slugă l-au omorât, i-au tăiat capul, iar pre dânsa au dat-o la călugărie, de-au călugărit-o. (Neculce 20) În timp ce etica înaltă a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
i-au tăiat capul, iar pre dânsa au dat-o la călugărie, de-au călugărit-o. (Neculce 20) În timp ce etica înaltă a Curții se sprijină mai ales pe exemplele majore ale bătăliilor câștigate împotriva otomanilor (doar câteva cazuri: lupta de la Codrul Cosminului, de la Țuțora sau de la Stănilești) și pe transformarea în modele a unora dintre figurile voievodale, anecdotica și insolitul, completând fața "istoriei", țin de comploturi, de crime domnești sau boierești, de capturări și de evadări. Există însă și un al
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fereastra cu minuni (1960), Bună ziua, fulgilor (1961), Ce poezie știi tu? (1961), Făt-Frumos, curcubeul (1961), Cum mi-am învățat băiatul cifrele și număratul (1963), Făgurași (1963), Mulțămim pentru pace (1963), Soarele cel mic (1963), Duminica cuvintelor (1969), Trei iezi (1970), Codrule, codruțule (în colaborare cu Spiridon Vangheli, 1970), Mama (1975), Un verde ne vede (1976), Albinuța (1979). În 1970, împreună cu Spiridon Vangheli, realizează primul abecedar cu litere latine în Basarabia postbelică. Volumele sale sunt încununate cu Premiul „Iosif Glavan” al Komsomolului
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
pace, Chișinău, 1963; Soarele cel mic, Chișinău, 1963; Ceasornicul pădurii, Chișinău, 1965; Versuri, pref. Ion Druță, Chișinău, 1965; Poezii de sama voastră, Chișinău, 1967; Numele tău, pref. Ion Druță, Chișinău, 1968; Duminica cuvintelor, cu ilustrații de Igor Vieru, Chișinău, 1969; Codrule, codruțule (în colaborare cu Spiridon Vangheli), Chișinău, 1970; Trei iezi, pref. Raisa Suveică, Chișinău, 1970; Versuri, Chișinău, 1971; Aproape, pref. Liviu Damian, Chișinău, 1974; Numărătoarea, Chișinău, 1974; Mama, cu ilustrații de Igor Vieru, Chișinău, 1975; Un verde ne vede, Chișinău
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
pe Maria Cunțan, poeta se destăinuie ca într-o corespondență particulară versificată, amintindu-și clipe de intimitate: „Atunci strâns în brațe-ntâia oară, / Te-aș fi certat, poate, ca pe copii, / Dar se strânsese vânt de primăvară, / Prin inimă, prin codri, peste Jii”. În efortul de înfrângere a sentimentalismului, a intimismului, pe alocuri dulceag și chiar ușor impudic, Z. cedează intermitent unei tentații diametral opuse. Există, chiar în cărțile de după 1964 (moment de schimbare benefică în scrisul poetei, ca și în
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
așternerea acestui văl e nemeritată, cu atît mai mult astăzi, cînd integrarea în marea familie europeană reclamă din partea fiecărei comunități etnice contribuții proprii la sporirea patrimoniului european cu tot ce are mai valoros. FOLCLOR BUCOVINEAN - POPOR UCRAINEAN <footnote Apărut în „Codrul Cosminului“, 2000 - 2001, nr. 6-7. footnote> La Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și-a susținut doctoratul Iosif Selejan cu teza Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic în Bucovina de nord, realizată
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în aceeași frază, un predicat este la singular, altul la plural). Substantivele colective care impun un astfel de acord sunt nărod, familie (sub forma mai apropiată de etimon fămeaia), sfat, dihanie 51, împărăție și gloată (ex. Nărodul văzură Hristos în codru suind. - Diaconul Coresi, Carte cu învățătură (1581), București, 1914, apud Carabulea, 1965: 596; pentru celelalte exemple, vezi Carabulea, 1965: 596). În limba română modernă și contemporană, posibilitatea ca un substantiv colectiv plin referențial să impună acordul semantic, la plural, s-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de liniște În țară cât, mai ales, În zilele de restriște, când năvălirile vremelnice ale unor hoarde hrăpărețe Îi obligau să-și părăsească așezările și să se ascundă pe căile tainice ale codrilor prielnici. Materia primă medicinală din flora noastră, mai puțin poluată decât În restul Europei, este tot mai mult solicitată de fitoterapeuți și fabricanți, români și străini, care Își manifestă interesul valorificării covorului vegetal din România În scopul obținerii de produse
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
vindecați sau nu de "complexul sfâșierii". Fisura, ca figură ontologică, apare în poezia lui Ion Vatamanu, ușor de echivalat cu "antitezele neîmpăcate" ale lui Eminescu. Ființa creatoare este urmărită în evoluția ei firească prin câteva personalități reprezentative: Grigore Vieru, Anatol Codru, Andrei Țurcanu, Leo Butnaru sau Nicolae Rusu. Peste toate însă autorul nu uită să se răfuiască cu postmoderniștii de pe ambele maluri ale Prutului. Primul este calificat ca "miticist", mimetic și vidat de sacralitate, pe când postmodernismul de la Chișinău, o copie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Nu căutați valori spirituale la scriitorii basarabeni, apreciați curajul acestei literaturi-tampon între cultura română și expansiunea rusească. În sărăcie și opresiune nu pot apărea idei revoluționare, doar conservatoare. Spre deosebire de puternicul crez românesc în salvgardarea statului în obediență: Grigore Vieru, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Andrei Țurcanu, Leo Butnaru, Nicolae Rusu ș.a. Vieru "contrazice falsa incompatibilitate dintre românism și europenism. Prin Grigore Vieru Basarabia nu mai este "o închidere ce se deschide". Dacă am vorbit de literatura de rezistență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Vieru este neîndoielnic, un excepțional poet al apei divine, în pura ei naturalețe, sfințită, adică, direct de către Cer"; Imaginea primă a apei vierene este izvorul. Desigur, modelul este izvorul din natură, dar poetul îl transfigurează la modul ontologic. Ca în codrul eminescian, izvorul vierean este "veșnic tânăr și bun", iar, peste toate, e punct arheal: "Toate se schimbă în viață, / Numai izvorul nu" (Izvorul). În Biblie, apa este matrice a creației [...]. Propriu-zis, apa întemeiază civilizația. Grigore Vieru, în plus, încarcă izvorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o vastă activitate cultural-literară. „Membru în comitetul de conducere al revistei Avânturi culturale, în care a publicat articole ca: „Opinia publică poloneză și Moldova înainte de Ștefan cel Mare”, „Ștefan cel Mare și Polonia lui Cazimir IV”, „Polonia și lupta din Codrul Cosminului”, „Opinia publică poloneză și Moldova la începutul sec. XVI lea”; ca profesor a izbutit să trezească interesul pentru istorie, disciplină pe care a predat-o cu pasiune. Ca inspector școlar s-a dovedit un îndrumător dintre cei mai pricepuți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
șeful Chesturii, chestorul Lipoveanu, că nu a cunoscut și nu a aflat cele ce se petrec în subordinea sa. Mai mult, chestorul a avut „o încredere oarbă într-o serie de hoți care, la adăpostul legii, au furat ca în codru pângărind instituția aceasta, pe care toată lumea se străduiește s-o înalțe”. O altă analiză asupra siguranței statului, efectuată în 1942, a arătat că Poliția de Informații (sau de Siguranță) reprezintă acțiunea de apărare a ordinei publice și de stat. După
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
județul Arad, România, cu domiciliul actual în Germania, 8550 Forchheim, Langgassestr. nr. 29. 21. Sterea Adrian Raimond, fiul lui Ioan și Ana, născut la data de 1 martie 1971 în Brașov, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Brașov, str. Codrul Cosminului nr. 64, bl. 409, sc. C, et. 4, ap. 18, județul Brașov. 22. Bartusch Maria, fiica lui Tafalan Vasile și Floare, născută la data de 10 august 1950 în localitatea Ardusat, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Germania
HOTĂRÎRE nr. 66 din 12 februarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]
-
6 A. 784. Vida Elisabeta, născută la 15 martie 1951 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Ioan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 84453 Muhldorf, Oderstr. 36. 785. Schuster Claudia, născută la 21 ianuarie 1969 în localitatea Poiana Codrului, județul Satu Mare, România, fiica lui Bonte Gavril și Mărginean Clara, cu domiciliul actual în Germania, 90441 Nurnberg, Resedenweg 9. 786. Palicska Miodrag Zoran, născut la 9 ianuarie 1964 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Chitescul Milivoi și Branca, cu
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
nr. 392, județul Arad. 28. Adam Monica, născută la 6 septembrie 1969 în localitatea Soars, județul Brașov, România, fiica lui Kovacs Adolf și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, 64367 Muhltal, Schlossgartenstr. 22, cu ultimul domiciliu din România, Sighișoara, Str. Codrului nr. 55, județul Mureș. 29. Degenhardt Dorina Elenă, născută la 13 iunie 1967 în localitatea Curtici, județul Arad, România, fiica lui Gheorghies Ioan și Iuliana, cu domiciliul actual în Germania, 44263 Dortmund, Wilhelm Schmidtstr. 11, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
str. Petre Constantinescu nr. 5, județul Vâlcea. 248. Miroslav Florin, născut la 12 august 1960 în București, România, fiul lui Tudor și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 55743 Idar Oberstein, Finsterheckstr. 17, cu ultimul domiciliu din România, București str. Codrii Neamțului nr. 70, bl. N18, ap. 19, sectorul 3. 249. Schuster Daniela, născută la 10 mai 1968 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Csukor Dionisie și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 74081 Helibronn, Max Planckstr. 32, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
B, ap. 31, județul Bistrița-Năsăud. 496. Fulop Sigismund Alexander, născut la 13 februarie 1949 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Mircea și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 75181 Pforhzeim, Enzstr. 226, cu ultimul domiciliu din România Brașov, str. Codrul Cosminului nr. 48, bl. 407C, județul Brașov. 497. Fulop Anneliese, născută la 18 noiembrie 1953 în localitatea Reciu, județul Albă, România, fiica lui Lutsch Michael și Katarina, cu domiciliul actual în Germania, 75181 Pforzheim, Enzstr. 226, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
bl. 407C, județul Brașov. 497. Fulop Anneliese, născută la 18 noiembrie 1953 în localitatea Reciu, județul Albă, România, fiica lui Lutsch Michael și Katarina, cu domiciliul actual în Germania, 75181 Pforzheim, Enzstr. 226, cu ultimul domiciliu din România, Brașov. str. Codrul Cosminului nr. 48, bl. 407C județul Brașov. 498. Fleischer Aurica, născută la 3 mai 1967 în localitatea Caineni, județul Vâlcea, România, fiica lui Heresanu Andrei și Aurica, cu domiciliul actual în Germania, 85716 Unterschleissheim, St. Benediktstr. 1, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
nr. 450, județul Hunedoara, 239. Radovici Valentin Dan, născut la 30 ianuarie 1954 în București, România, fiul lui Radovici Paul Alexandru și Steluța, cu domiciliul actual în Danemarca, 4700 Naesved, Parkvej 118/2, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Codrii Neamțului nr. 70 bl. N18, sc. C, et. 2, ap. 26, sectorul 3. 240. Radovici Cristina Anca, născută la 19 iulie 1955 în București, România, fiica lui Selbinski Emil și Florica, cu domiciliul actual în Danemarca, 4700 Naesved, Parkvej 118
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
2, ap. 26, sectorul 3. 240. Radovici Cristina Anca, născută la 19 iulie 1955 în București, România, fiica lui Selbinski Emil și Florica, cu domiciliul actual în Danemarca, 4700 Naesved, Parkvej 118/2, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Codrii Cosminului nr. 70, bl. N18, sc. C, et. 2, ap. 26, sectorul 3. 241. Botea Marin, născut la 13 aprilie 1969 în localitatea Balaciu, județul Ialomița, România, fiul lui Dumitru și Elisabeta, cu domiciliul actual în Ucraina, reg. Ihano Francovsc
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Tataranu, sătul Martinesti, județul Vrancea. 598. Neustadter Maria, născută la 10 decembrie 1938 în Ploiești, județul Prahova, România, fiica lui Vlad Ioan și Niculina, cu domiciliul actual în Germania, 70329 Stuttgart Weinklinge 10, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Codrul Cosminului nr. 76, bl. 14, sc. B, ap. 15, județul Brașov. 599. Sienerth Eduard, născut la 19 ianuarie 1915 în localitatea Darlos, județul Sibiu, România, fiul lui Michael și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, 86169 Augsburg Hammerschmiedweg 5b, cu
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Paraschiva, cu domiciliul actual în Germania, 91541 Rothenburg o.d. Tauber, Alter Stadtgrabenstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, comuna Santandrei, Str. Principala nr. 180, județul Bihor. 16. Fratianu Veronica, născută la 23 mai 1968 în comuna Păltinoasa, sătul Capu Codrului, județul Suceava, România, fiica lui Onea Mihai și Garafina, cu domiciliul actual în Germania, 88045 Friedrichshafen, Kornstr. 5, cu ultimul domiciliu din. România, localitatea, Câmpulung Moldovenesc, Str. Molidului nr. 2, bl. PA 2, sc. D, ap. 52, județul Suceava. 17
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
nr. 72, județul Albă. 393. Graef Doina, născută la 22 ianuarie 1953 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Banaga Adrian și Matia, cu domiciliul actual în Germania, 86343 Konigsbrun, Boschstr. 6 A, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Codrii Cosminului nr. 76, sc. A, ap. 4, județul Brașov. 394. Holzmann Antoaneta, născută la 12 martie 1972 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiica lui Dragomir Ionel și Oltean Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 87439 Kempten, Kantstr. 2, cu
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]