9,252 matches
-
legături conjugate ce aparțin diferitelor structuri aromatice (benzenice, naftalenice sau antrachinonice) formează cromogenul substanței organice colorate. Cromoforii, deși sunt purtători de culoare, nu se manifestă ca substanțe colorante pentru suportul pe care se depun. Pentru a conferi proprietăți tinctoriale substanțelor colorate este necesară introducerea grupărilor auxocrome în sistemul conjugat al colorantului. Principalii auxocromi întâlniți în structura coloranților sunt: gruparea amino (-NH2), gruparea aminică substituită (-NHR, -NR1R2), gruparea hidroxil (-OH, -OR), unde R reprezintă un radical alchil cu unul sau doi atomi
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
mari ale lui l, așa numitul efect batocrom, corespunde cu o închidere a culorii. Deplasarea maximului de absorbție spre valori mai mici ale lui l, așa numitul efect hipsocrom, corespunde cu o deschidere a culorii (de exemplu, galbenul-verzui la corpurile colorate este considerată cea mai deschisă culoare, deoarece el corespunde absorbției în regiunea limită a spectrului vizibil, regim cu valoarea cea mai mică a lui l). Intensificarea absorbției, adică mărirea valorii lui e, se numește efect hipercrom, de intensificare a culorii
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
vedere chimic pot fi sulfați sau cloruri de diazoniu (I) săruri duble (II), arilsulfonați (III), iar din categoria diazocomponentelor pasive fac parte nitrozaminele (IV), diazosulfonații (V) și diazoaminele (VI). 1.8. Pigmenți Pigmenții utilizați în sectorul industriei textile sunt substanțe colorate, cristaline, fin divizate, insolubile în mediile uzuale folosite în tehnologia chimică textilă (apă, soluții alcaline, acide, reducătoare, oxidante). Ei nu au afinitate față de suportul textil, pe care se fixează prin intermediul unui liant. Caracteristicile fizice ale pigmenților, cum ar fi dimensiunile
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și o strălucire mai redusă. Culoarea pigmenților este determinată în primul rând de constituția lor chimică, dar și de modul cum sunt aranjate moleculele în rețeaua cristalină. Astfel, în funcție de condițiile de sinteză pigmenții se pot prezenta în forme cristaline, diferit colorate (Grindea și al., 1983). Din punct de vedere chimic, pigmenții cuprind o gamă sortimentală largă (pot fi: azoici, dioxazinici, chinacridinici, ftalocianinici, azometinici, policiclocetonici) (Asiri, 2004; Diver, 2004; Sadeghi și Safari, 2006). Pigmenții azoici (monoazoici și diazoici) dețin ponderea cea mai
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
sorbenți. Pentru a accelera interacțiunea lor cu coloranții, suprafața silicei poate fi modificată utilizând agenți de cuplare silanici cu grupări funcționale aminice (Krysztafkiewicz și al., 2002), silicea modificată având o capacitate mai bună de a îndepărta coloranții acizi din efluenții colorați (Phan și al., 2000). Alte materiale silicatice pentru îndepărtarea coloranților sunt dolomita, perlitul și sticla. Dolomita prezintă o capacitate bună de reținere a coloranților (Walker și al., 2003). Dolomita carbonizată are o capacitate mai mare de a îndepărta coloranții reactivi
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de colorare simple, de orientare (colorația cu fuxină diluată sau cu albastru de metilen); - metode de colorare elective, diferențiale, care scot în evidență particularitățile chimice și structurale ale bacteriilor (colorația Gram, Ziehl-Neelsen, sau colorații pentru capsulă, spori etc.). Pătrunderea soluției colorate în celulă este un fenomen fizico-chimic și constă în fixarea colorantului, combinarea acestuia cu materia celulară, în special cu proteinele celulare. Natura chimică a procesului de fixare a colorantului de către celulă este ilustrată de constatarea că albastrul de metilen, după
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
coloranți bazici respectă ordinea: B-47 > R-18 > V-3 > R-29 > Y-24 > B-54 > B-3. Rezultatele obținute au condus la concluzia că o serie de caracteristici ale colorantului influențează capacitatea de adsorbție a biomasei de nămol activ: structura chimică (structura moleculară a grupelor colorate, astfel ca antrachinonă, monoazo, oxazina, tiazol, azo sau triarilmetanice); tipul, numărul și poziția substituenților în molecula de colorant; caracterul bazic al colorantului datorită grupelor cromofore; masa moleculară a coloranților bazici. O abordare interesantă întâlnită în studiul biosorbției unor coloranți de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
are în aer un mod de a fi imaterial și intențional. Redau aici două astfel de pasaje: (I.8.) Șed propter aliam rationem diaphaneitatis în me dio perspicuo, sequitur quod medium recipiat alio modo speciem coloris quam sit în corpore colorato, în quo est diapha num terminatum, ut infra dicetur. Actus enim sunt în susceptivis secundum modum ipsorum: et ideo color est quidem în corpore colorato sicut qualitas completă în suo esse naturali; în medio autem incompletă secundum quoddam esse intenționale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
me dio perspicuo, sequitur quod medium recipiat alio modo speciem coloris quam sit în corpore colorato, în quo est diapha num terminatum, ut infra dicetur. Actus enim sunt în susceptivis secundum modum ipsorum: et ideo color est quidem în corpore colorato sicut qualitas completă în suo esse naturali; în medio autem incompletă secundum quoddam esse intenționale; alioquin non posset secundum idem medium videri album et nigrum. Albedo autem et nigredo, prout sunt formae completae în esse naturali, non possunt simul esse
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
opposita simul în eodem (De sensu, tr. 1, l. 5, n. 4). Dar, datorită diferitei proporții de diafan din mediul transparent, rezultă că mediul receptează specia culorii într-un mod diferit de modul în care [formă] este în cor pul colorat, în care diafanul este delimitat, cum se va arăta mai jos. Într-adevăr, actualizările [adică formele] sunt în cei care le primesc în acord cu modul [de a fi] al acestora din urmă: și, de aceea, culoarea este în tr-adevar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
diafanul este delimitat, cum se va arăta mai jos. Într-adevăr, actualizările [adică formele] sunt în cei care le primesc în acord cu modul [de a fi] al acestora din urmă: și, de aceea, culoarea este în tr-adevar în corpul colorat că o calitate completă în modul său de a fi natural; dar în mediu [culoarea este în mod] incomplet, în acord cu un mod de a fi intențional; de altfel, prin același mediu nu se poate vedea și ceva alb
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
alia spiritualis. Naturalis quidem, secundum quod formă immutantis recipitur în immutato secundum esse naturale, sicut calor în calefacto. Spiritualis autem, secundum quod formă immutantis recipitur în immutato secundum esse spirituale; ut formă coloris în pupilla, quae non fit per hoc colorată. Ad operationem autem sensus requiritur immutatio spiritualis, per quam intențio formae sensibilis fiat în organo sensus. Alioquin, si sola immutatio naturalis sufficeret ad sentiendum, omnia corpora naturalia sentirent dum alterantur. Șed în quibusdam sensibus invenitur immutatio spiritualis tantum, sicut în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ldura [este receptata] în cel încălzit. [Schimbarea] este spirituală atunci cand formă celui care produce schimbarea este receptata în cel schimbat în acord cu modul de a fi spiritual, așa cum formă culorii este [receptata] în pupila care nu devine prin această colorată. Pentru operația sensului este necesară o schimbare spirituală prin care intenția formei sensibile este produsă în organul de simt. Altfel, dacă doar schimbarea naturală ar fi suficientă pentru a simți, toate corpurile naturale ar simți când ar fi alterate. Dar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se vedea și ARISTOTEL, De anima (III, 425, a 29-30). est collativa intentionum individualium, sicut rațio universalis est collativa rationum universalium (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 14). Dacă însă un obiect individual este perceput, când văd ceva colorat, percep acest om sau acest animal; atunci aceasta percepere în om este realizată de puterea cogitativa, căreia i se mai spune și rațiune particulară, pentru că aceasta compară intențiile individuale la fel cum rațiunea universală compară intențiile universale. Dar, după cum se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
una poate fi receptata direct, pe când cealaltă este un vehicul care face posibilă receptarea calității într-un mod diferit de modul în care este în obiectul din afara sufletului. Dar nu numai ochii nu își schimbă culoarea atunci cand receptează un obiect colorat; nici mediul, care, în cazul văzului, este transparentul actualizat de lumină, nu devine colorat. Dacă transparentul s-ar coloră, în mo mentul în care ar fi traversat de speciile unor obiecte roșii, ar apărea o serie de probleme care ar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
calității într-un mod diferit de modul în care este în obiectul din afara sufletului. Dar nu numai ochii nu își schimbă culoarea atunci cand receptează un obiect colorat; nici mediul, care, în cazul văzului, este transparentul actualizat de lumină, nu devine colorat. Dacă transparentul s-ar coloră, în mo mentul în care ar fi traversat de speciile unor obiecte roșii, ar apărea o serie de probleme care ar cauza chiar schimbarea premiselor elementare ale cunoașterii: în primul rând, tot ceea ce am vedea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
zului: (ÎI.1.14.) Dicit ergo primo, quod cum soluta sit prima dubitatio, sustinendo quod videns non sit coloratum, am plius potest solvi dicendo quod videns est tamquam coloră tum, quia în vidente est similitudo coloris, unde videns est simile colorato. Unde illa potentia, quae videt aliquem esse videntem, non est extra genus potentiae visivae. Et quod videns sit quodammodo coloratum, probat per ea quae supra dictă sunt, quia unumquodque organum sensus est susceptivum speciei sensibilis sine materia, ut dictum est
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ea quae supra dictă sunt, quia unumquodque organum sensus est susceptivum speciei sensibilis sine materia, ut dictum est. [...] Et sic patet quod videns est tamquam coloratum, inquantum habet similitudinem coloris. Et non solum videns est tam quam coloratum, et simile colorato; șed etiam actus cuiuslibet sensus, est unus et idem subiecto cum actu sensibilis, șed ratione non est unus (Sent. De anim., lib. 3, l. 2, n. 7). [Aristotel] spune întâi că, odată ce a fost rezolvată pri mă chestiune, susținând că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
De anim., lib. 3, l. 2, n. 7). [Aristotel] spune întâi că, odată ce a fost rezolvată pri mă chestiune, susținând că cel care vede nu este colorat, poate fi rezolvat mai mult, spunând că acela care vede este asemenea celui colorat, deoarece asemănarea culorii este în cel ce vede, de unde rezultă că acela care vede este asemenea celui colorat. De unde rezultă că puterea care vede ceva este cea care vede [și] nu este în afara genului puterii de a vedea. Cât privește
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
chestiune, susținând că cel care vede nu este colorat, poate fi rezolvat mai mult, spunând că acela care vede este asemenea celui colorat, deoarece asemănarea culorii este în cel ce vede, de unde rezultă că acela care vede este asemenea celui colorat. De unde rezultă că puterea care vede ceva este cea care vede [și] nu este în afara genului puterii de a vedea. Cât privește faptul că acela care vede este într-un anumit mod colorat, [această] se dovedeste prin cele fost spuse
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că acela care vede este asemenea celui colorat. De unde rezultă că puterea care vede ceva este cea care vede [și] nu este în afara genului puterii de a vedea. Cât privește faptul că acela care vede este într-un anumit mod colorat, [această] se dovedeste prin cele fost spuse mai sus, pentru că același organ de simt este capabil să primească specia sensibilă fără materie, [după] cum s-a spus. [...] Și astfel este clar că acela care vede este ca și cum ar fi colorat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ci și actul oricărui simt este unul și același în subiect cu actul [obiectului] sensibil; dar, din perspectiva rațiunii nu sunt una. Așadar, a vedea înseamnă a asimilă asemănarea (similitudo) culorii, adică specia culorii, si a deveni asemenea obiec tului colorat. Organul de simt este colorat „într-un anu mit mod“ pentru că receptează formă calității obiectului sensibil fără materie. Odată cu dispariția obiectului din raza vizuală, de îndată ce iese din sfera senzației și per ceptiei noastre, organul de simt reține anumite imagini ale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de simt este colorat „într-un anu mit mod“ pentru că receptează formă calității obiectului sensibil fără materie. Odată cu dispariția obiectului din raza vizuală, de îndată ce iese din sfera senzației și per ceptiei noastre, organul de simt reține anumite imagini ale obiectului colorat. Cel care vede devine colorat „într-un anu mit mod“ pentru că reține asemănarea (similitudo) culo rii și a obiectului cunoscut. Reamintesc un aspect discutat în primul capitol despre vaz, anume că în actul perceptiv aferent vederii este implicată nu doar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un anu mit mod“ pentru că receptează formă calității obiectului sensibil fără materie. Odată cu dispariția obiectului din raza vizuală, de îndată ce iese din sfera senzației și per ceptiei noastre, organul de simt reține anumite imagini ale obiectului colorat. Cel care vede devine colorat „într-un anu mit mod“ pentru că reține asemănarea (similitudo) culo rii și a obiectului cunoscut. Reamintesc un aspect discutat în primul capitol despre vaz, anume că în actul perceptiv aferent vederii este implicată nu doar o schimbare spirituală (imate riala
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în parte, si anume ca nici unul dintre ele nu trebuie să aibă ceva în comun cu calitățile pe care le percep sau cu calitățile a caror traversare o permit. Mai exact, transparentul și transparentul din ochi nu trebuie să fie colorate; aerul nu trebuie să aibă nici un miros, la fel și apa; limba nu trebuie să fie, de exemplu, nici dulce, nici amară, pentru ca, altfel, recep tarea propriu-zisă este alterată. Dacă limba lui X ar fi dulce, tot ceea ce ar percepe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]