6,847 matches
-
populația comunei a evoluat astfel: La nivelul comunei există un grad ridicat al toleranței etnice și religioase, concretizat prin multiple acțiuni social-culturale care se desfășoară în comun (ansambluri de dansuri populare multietnice, recunoscute în întreaga regiune). Din punct de vedere confesional evoluția demografică a comunei Mociu fost următoarea: De-a lungul timpului populația satului Mociu a evoluat astfel: La nivelul satului Mociu structura religioasă se prezintă astfel: Economia comunei este preponderent agrară, comuna având un potențialul ridicat în acest sens. Resursele
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Regina Maria din Cuj, în 1938, o troiță din lemn de stejar în fața bisericii ortodoxe, un număr de 21 de locuitori ai satului, români și maghiari au căzut pe câmpurile de luptă în cel de-al doilea război mondial. Școala confesională reformată a funcționat între 1730-1896, fiind cunoscute numele a 16 învățători. Clădirea ei construită în 1895 există și astăzi. Școala confesională ortodoxă a funcționat din prima jumătate a sec. al XIX-lea până în 1907, aici desfășurându-și activitatea cel puțin
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
ai satului, români și maghiari au căzut pe câmpurile de luptă în cel de-al doilea război mondial. Școala confesională reformată a funcționat între 1730-1896, fiind cunoscute numele a 16 învățători. Clădirea ei construită în 1895 există și astăzi. Școala confesională ortodoxă a funcționat din prima jumătate a sec. al XIX-lea până în 1907, aici desfășurându-și activitatea cel puțin 3 învățători. În ambele cazuri învășătorul confesional era și cantor al bisricii. Satul beneficiază de o școală cu clasele I-VIII
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
cunoscute numele a 16 învățători. Clădirea ei construită în 1895 există și astăzi. Școala confesională ortodoxă a funcționat din prima jumătate a sec. al XIX-lea până în 1907, aici desfășurându-și activitatea cel puțin 3 învățători. În ambele cazuri învășătorul confesional era și cantor al bisricii. Satul beneficiază de o școală cu clasele I-VIII (director prof. Răzvan Crișan, specialitatea istorie)și de o grădiniță cu program prelungit (ambele cu secție română și maghiară, școala are mai multe corpuri de clădiri
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Culturală Magyarlona, având ca scop păstrarea tradițiilor maghiare. Populația satului, conform ultimului recensământ (2002), era de 2.058 locuitori, dintre care 1.248 maghiari, 748 români, 4 rromi și 2 italieni, 1005 bărbați și 1053 femei. Din punct de vedere confesional 726 erau ortodocși, 1.117 reformați, 52 romano-catolici, 136 baptiști, 8 penticostali, 7 greco-catolici, 6 unitarieni, 5 de alte credințe, 1 de religie nedeclarată. De asemenea erau înregistrate 710 gospodării.Erau 2067 persoane înregistrate în gospodării, din care 1010 bărbați
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
ruină. Situl respectiv, cu numele „La Biserică”, se află înscris pe lista monumentelor istorice sub codul LMI CJ-I-s-B-07221. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 772 locuitori, dintre care 599 români, 146 evrei, 13 maghiari, 10 țigani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 589 greco-catolici, 146 mozaici, 20 ortodocși, 12 reformați ș.a.
Urișor, Cluj () [Corola-website/Science/300360_a_301689]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (64,35%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (24,67%) și romi (7,55%). Pentru 3,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,45%), dar există și minorități de reformați (9,79%), unitarieni (9,7%), martori ai lui Iehova (5,62%), penticostali (4,92%) și romano-catolici (4,65%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,45%), dar există și minorități de reformați (9,79%), unitarieni (9,7%), martori ai lui Iehova (5,62%), penticostali (4,92%) și romano-catolici (4,65%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Locuire umană a existat încă din neolitic și a continuat fără încetare în epocile care au urmat. Majoritatea descoperirilor au fost
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
79%), unitarieni (9,7%), martori ai lui Iehova (5,62%), penticostali (4,92%) și romano-catolici (4,65%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Locuire umană a existat încă din neolitic și a continuat fără încetare în epocile care au urmat. Majoritatea descoperirilor au fost făcute în zona cheilor Turenilor. În perimetrul comunei s-au descoperit și o serie
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (93,78%), cu o minoritate de români (3,58%). Pentru 2,16% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (73,32%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (9,92%), romano-catolici (6,43%), ortodocși (3,66%) și penticostali (2,77%). Pentru 2,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (73,32%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (9,92%), romano-catolici (6,43%), ortodocși (3,66%) și penticostali (2,77%). Pentru 2,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Sic. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind maghiari (48,19%), români (39,61%) și romi (9,44%). Pentru 2,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (33,51%), unitarieni (26,83%), reformați (21,42%), greco-catolici (10,19%), adventiști de ziua a șaptea (2,71%) și penticostali (1,09%). Pentru 2,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (33,51%), unitarieni (26,83%), reformați (21,42%), greco-catolici (10,19%), adventiști de ziua a șaptea (2,71%) și penticostali (1,09%). Pentru 2,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: La nivel de comună există următoarea structura confesionala: La 31.12.2013 ,conform Fișa comunității Suatu, comunicată Prefecturii Cluj , comuna Suatu numără 1699 locuitori , din care : Conform datelor din " Recensământul general
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
greco-catolici (10,19%), adventiști de ziua a șaptea (2,71%) și penticostali (1,09%). Pentru 2,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: La nivel de comună există următoarea structura confesionala: La 31.12.2013 ,conform Fișa comunității Suatu, comunicată Prefecturii Cluj , comuna Suatu numără 1699 locuitori , din care : Conform datelor din " Recensământul general agricol 2002-2003 " furnizate de către Direcția județeană de statistică Cluj, comuna Suatu { cuprinzînd satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
unor manifestări cultural-religioase organizate cu ocazia acestui eveniment. Cu acest prilej, vlădica Ioan a acordat distincția de iconom pr. paroh, care, pe lângă misiunea pastorala, desfășoară și o activitate didactica la școala din sat. La sfârșitul sec. al XIX-lea, școala confesionala ortodoxă a funcționat în diferite locuri (case particulare). În anul școlar 1899/1900 cursurile școlii au fost urmate de 106 elevi, din care 57 băieți și 49 fete. Concomitent, tinerii urmau cursuri de catehizare ținute de preotul paroh. În anul
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
băieți și 49 fete. Concomitent, tinerii urmau cursuri de catehizare ținute de preotul paroh. În anul 1904, aceste cursuri au fost urmate de 87 tineri și de către 53 elevi de la "școală de repetiție". Pe fondul aplicării legilor de maghiarizare, școala confesionala ortodoxă cu predare în limba română își încetează activitatea, fiind transormata în școala de stat, cu predare în limba maghiară. Pentru o perioadă de aproape 24-30 ani școală a funcționat în punctul numit Glajarie, între anii 1900-1925, după care într-
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
populare făceau parte din programele artistice prezentate cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a încheierii anului școlar. Asemenea spectacole au avut loc în majoritatea satelor cu populație românească, din curbura interioară a Carpaților, în care existau biserici ortodoxe și școli confesionale. Ele au asigurat prezenta ideii de teatru în aceste sate și au pregătit performatele de mai tarziu ale trupelor din zona Întorsurii Buzăului, îndeosebi ale celor din Barcani și Zagon". În timpul celui de al doilea război mondial, arhiva comunei Barcani
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Aruncuta. În prezent, datorită valorii lor deosebite, cele două icoane de lemn se află în custodie la Arhipescopia Vadului, Feleacului și Clujului . Între preoții importanți din Aruncuta trebuie menționat Iosif Gherman, preot în Aruncuta, perioada 1835-1867, fiind totodată întemeietorul școlii confesionale din sat, alături de învățătorul George Român din Aruncuta, respectiv Teodor Giurgiu, preot în perioada 1867-1910 și fiul său, dascălul Romul Giurgiu. . Datorită calităților sale, în anul 1900, preotul Teodor Giurgiu a făcut parte din "Forul protopopesc de I-a Instanță
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
care ceilalți doi preoți, Achim și Sandu, trecuseră deja la uniți alături de familia Pasca Urs, iar în biserică oficia în continuare un preot "schismatic". Și în Aruncuta, ca de altfel în toată Transilvania, au avut loc dispute pe tema schimbărilor confesionale începute și promovate de Imperiul habsburgic încă din anul 1698. În această dispută preoții și enoriașii ortodocși au fost apărători înverșunați ai tradiției și oponenți în fața oricăror înnoiri, astfel se consemnează că în ianuarie 1761 ortodocși din Aruncuta preluaseră biserică
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
fost secretar personal al episcopului Inocențiu Micu-Klein, a vizitat satul Aruncuta cu scopul vădit de a convinge sătenii de avantajele schimbării. Să nu uităm că acesta deja înființase în 1754, la Blaj, primul seminar și liceu românesc din Transilvania. Recensământul confesional ulterior din Aruncuta, conform Conscripției din 1765 și 1767, scoate în evidență că vizita celebrului episcop greco- catolic Petru Pavel Aaron, nu și-a atins scopul datorită condițiilor sociale existente la acea vreme în sat,concretizate prin conservatorism, sărăcie (iobagii
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în 7 octombrie 1864. În cererea înaintată se menționează și numărul de elevi care așteaptă răspunsul, respectiv "până la 30 băieți". În perioada următoare, pe baza datelor din arhiva Parohiei, preotul Grigore Cristurean prezintă evoluția elevilor și numele dascălilor la Scoala confesionala românească din Aruncuta. Din situația prezentată mai sus rezultă că învățământul românesc din Aruncuta a existat cel puțin din anul 1801, numărul de elevi reprezentând circa 10% din populația satului, lucru remarcabil pentru acea vreme. Menționam că părinții asigurau întreținerea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
2011, populația comunei Argetoaia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,38%). Pentru 1,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,61%), cu o minoritate de penticostali (4,75%). Pentru 1,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Argetoaia, Dolj () [Corola-website/Science/300388_a_301717]
-
români (98,38%). Pentru 1,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,61%), cu o minoritate de penticostali (4,75%). Pentru 1,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Argetoaia, Dolj () [Corola-website/Science/300388_a_301717]
-
populația comunei Călărași se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,36%). Pentru 1,56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,93%). Pentru 1,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,36%). Pentru 1,56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,93%). Pentru 1,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]