4,927 matches
-
a placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale de tip secundar, urmată de hipoplazie scințială, tromboză și necroză care definesc întregul proces degenerativ la nivelul vilozităților, accentuat de procesele hemodinamice, contracția uterină și involuția uterină postpartum. Mecanismul desprinderii angrenajului placentar este complex, la care participă factori enzimatici, vasculari și mecanici (BOGDAN AL., și col. 1981; SEICIU FL. și col. 1989, RUNCEANU L., 1994). RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991 au evidențiat faptul că
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
SEICIU FL. și col. 1989, RUNCEANU L., 1994). RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991 au evidențiat faptul că, eliminarea anexelor fetale în condiții normale necesită realizarea următoarelor condiții : maturarea placentoamelor pentru cel puțin 5 zile antepartum printr-o secreție crescută de estrogeni; contracțiile uterine din timpul parturiției să aibă loc în mod fiziologic (intermitente " în valuri " și cu intensitate mare în timpul expulzării fetusului) pentru a crește și scădea alternativ mărimea suprafețelor fetomaternale ale placentomului, a extinde baza carunculului și a presa carunculul maternal
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
presa carunculul maternal spre fetus; scurgerea sângelui de la nivelul caruncului după ruperea cordonului ombilical urmată de scăderea mărimii cotiledonului fetal. În urma expulzării fetusului și ruperea cordonului ombilical forma cotiledonului se aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea unității fetoplacentare. După detașarea cotiledonului de carunculul maternal are loc expulzarea fiziologică a membranelor fetale, (fig.3). Modificările placentomului bovin asociate cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
parturiție se disting mai multe forțe cinetice. Efectul acestor forțe este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
multe forțe cinetice. Efectul acestor forțe este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având la bază
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
forțe este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având la bază mecanisme neurohormonale, metabolice și fizice
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având la bază mecanisme neurohormonale, metabolice și fizice (RUNCEANU L. 1994, SEICIU FL. și col. 1987); peristaltice, pornesc de la vârful cornului uterin spre cervix, micșorând diametrul longitudinal al uterului și mărindu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
pornesc de la vârful cornului uterin spre cervix, micșorând diametrul longitudinal al uterului și mărindu-l pe cel transversal, fapt ce determină deplasarea fătului spre regiunea cervicovaginală și apoi spre exterior; intermitente și progresive, manifestându-se sub formă de perioade de contracții ce alternează cu perioade de " liniște", de relaxare, fără contracții, separate prin faze intermitente. Perioada de pauză, fără contracții uterine permite desfășurarea circulației materno-fetale în timpul parturiției, asigurând aprovizionarea fătului cu oxigen. Intensitatea maximă a contracțiilor se manifestă în momentul expulziei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
al uterului și mărindu-l pe cel transversal, fapt ce determină deplasarea fătului spre regiunea cervicovaginală și apoi spre exterior; intermitente și progresive, manifestându-se sub formă de perioade de contracții ce alternează cu perioade de " liniște", de relaxare, fără contracții, separate prin faze intermitente. Perioada de pauză, fără contracții uterine permite desfășurarea circulației materno-fetale în timpul parturiției, asigurând aprovizionarea fătului cu oxigen. Intensitatea maximă a contracțiilor se manifestă în momentul expulziei fetusului, (ZEROBIN K. și col. 1984); ritmice, datorită cărora fătul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ce determină deplasarea fătului spre regiunea cervicovaginală și apoi spre exterior; intermitente și progresive, manifestându-se sub formă de perioade de contracții ce alternează cu perioade de " liniște", de relaxare, fără contracții, separate prin faze intermitente. Perioada de pauză, fără contracții uterine permite desfășurarea circulației materno-fetale în timpul parturiției, asigurând aprovizionarea fătului cu oxigen. Intensitatea maximă a contracțiilor se manifestă în momentul expulziei fetusului, (ZEROBIN K. și col. 1984); ritmice, datorită cărora fătul este dirijat pe traiectul conductului pelvin și expulzat în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sub formă de perioade de contracții ce alternează cu perioade de " liniște", de relaxare, fără contracții, separate prin faze intermitente. Perioada de pauză, fără contracții uterine permite desfășurarea circulației materno-fetale în timpul parturiției, asigurând aprovizionarea fătului cu oxigen. Intensitatea maximă a contracțiilor se manifestă în momentul expulziei fetusului, (ZEROBIN K. și col. 1984); ritmice, datorită cărora fătul este dirijat pe traiectul conductului pelvin și expulzat în exterior ( BOITOR I. 1985, SEICIU FL. și col. 1987 , ZAGHLOUL A.H și col. 1991). Durata
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
se manifestă în momentul expulziei fetusului, (ZEROBIN K. și col. 1984); ritmice, datorită cărora fătul este dirijat pe traiectul conductului pelvin și expulzat în exterior ( BOITOR I. 1985, SEICIU FL. și col. 1987 , ZAGHLOUL A.H și col. 1991). Durata contracțiilor uterine se mărește progresiv, de la 1520 minute (la începutul parturiției), la 1-2 minute (în stadiul de expulzare propriu-zisă). Durata " fazei intercalare " este la începutul parturiției de 20-30 minute, iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
contracțiilor uterine se mărește progresiv, de la 1520 minute (la începutul parturiției), la 1-2 minute (în stadiul de expulzare propriu-zisă). Durata " fazei intercalare " este la începutul parturiției de 20-30 minute, iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor uterine în timpul parturiției la vacă variază între 70-140 mm Hg ( BOGDAN AL. și col. 1981). Aportul de oxigen și substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul travaliului (când contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
minute, iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor uterine în timpul parturiției la vacă variază între 70-140 mm Hg ( BOGDAN AL. și col. 1981). Aportul de oxigen și substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul travaliului (când contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare (datorită unor contracții mai puternice în timpul parturiției) este asigurată de histoarhitectura tunicii mijlocii a peretelui uterin în timpul gestației. Structura histologică a miometrului în gestație, care asigură rezistența uterului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
parturiției la vacă variază între 70-140 mm Hg ( BOGDAN AL. și col. 1981). Aportul de oxigen și substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul travaliului (când contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare (datorită unor contracții mai puternice în timpul parturiției) este asigurată de histoarhitectura tunicii mijlocii a peretelui uterin în timpul gestației. Structura histologică a miometrului în gestație, care asigură rezistența uterului la rupere în timpul parturiției prezintă următoarele caracteristici: celule musculare sunt înconjurate de o rețea de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o rețea de reticulină; celule miocite devenite gigante se anastomozează cu congenerele prin prelungiri digitiforme; țesutul elastic devine abundent în perimisium și subseroasă se organizează sub formă de lame; hiperplazia rețelei vasculare din stratul plexiform, (BOTĂREL S. și col. 1982). Contracțiile uterine se realizează prin mecanisme fizice, metabolice și neurohormonale, care sunt caracteristice structurilor excitabile. Astfel, în timpul contracțiilor uterine au loc fenomene de depolarizare și hiperpolarizare, corelate cu mobilizarea calciului. Procesul poate începe inițial fără creșterea concentrației de ocitocină, urmând apoi
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
devine abundent în perimisium și subseroasă se organizează sub formă de lame; hiperplazia rețelei vasculare din stratul plexiform, (BOTĂREL S. și col. 1982). Contracțiile uterine se realizează prin mecanisme fizice, metabolice și neurohormonale, care sunt caracteristice structurilor excitabile. Astfel, în timpul contracțiilor uterine au loc fenomene de depolarizare și hiperpolarizare, corelate cu mobilizarea calciului. Procesul poate începe inițial fără creșterea concentrației de ocitocină, urmând apoi să-și mărească intensitatea în faza de expulzare propriu-zisă datorită compresiunilor mecanice asupra cervixului (ZEROBIN K. și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mobilizarea calciului. Procesul poate începe inițial fără creșterea concentrației de ocitocină, urmând apoi să-și mărească intensitatea în faza de expulzare propriu-zisă datorită compresiunilor mecanice asupra cervixului (ZEROBIN K. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Centrul reflex și reglator al contracțiilor uterine se află în măduva dorsală și centrul intrauterin autonom (RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H și col. 1991 ). Diferiți agenți fizici (căldura, masajul uterin, dilatarea forțată a cervixului) sau medicamentoși (ocitocina, ergotina, glucoza, etc.) pot intensifica contracțiile. Din contra
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
reglator al contracțiilor uterine se află în măduva dorsală și centrul intrauterin autonom (RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H și col. 1991 ). Diferiți agenți fizici (căldura, masajul uterin, dilatarea forțată a cervixului) sau medicamentoși (ocitocina, ergotina, glucoza, etc.) pot intensifica contracțiile. Din contra, alte substanțe, cum sunt atropina sau cloroformul micșorează intensitatea contracțiilor. Studiile au arătat că PGF2α mărește atât tonusul de bază, cât și frecvența contracțiilor fazice, iar acest efect este abolit de un inhibitor al canalelor calcice. Aceasta sugerează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
autonom (RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H și col. 1991 ). Diferiți agenți fizici (căldura, masajul uterin, dilatarea forțată a cervixului) sau medicamentoși (ocitocina, ergotina, glucoza, etc.) pot intensifica contracțiile. Din contra, alte substanțe, cum sunt atropina sau cloroformul micșorează intensitatea contracțiilor. Studiile au arătat că PGF2α mărește atât tonusul de bază, cât și frecvența contracțiilor fazice, iar acest efect este abolit de un inhibitor al canalelor calcice. Aceasta sugerează că PGF2α diminuă acumularea calciului la nivelul situsurilor de stocaj intracelular, inhibând
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
masajul uterin, dilatarea forțată a cervixului) sau medicamentoși (ocitocina, ergotina, glucoza, etc.) pot intensifica contracțiile. Din contra, alte substanțe, cum sunt atropina sau cloroformul micșorează intensitatea contracțiilor. Studiile au arătat că PGF2α mărește atât tonusul de bază, cât și frecvența contracțiilor fazice, iar acest efect este abolit de un inhibitor al canalelor calcice. Aceasta sugerează că PGF2α diminuă acumularea calciului la nivelul situsurilor de stocaj intracelular, inhibând totodată activitatea ATP-azei membranare, calciu și magneziu 17 dependentă, reducând astfel fluxul de calciu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de un inhibitor al canalelor calcice. Aceasta sugerează că PGF2α diminuă acumularea calciului la nivelul situsurilor de stocaj intracelular, inhibând totodată activitatea ATP-azei membranare, calciu și magneziu 17 dependentă, reducând astfel fluxul de calciu către fibra uterină, favorizând astfel apariția contracțiilor (RUNCEANU L. , COTEA, C., 2001). Tonusul uterin Este cea de-a doua forță care participă activ la desfășurarea travaliului din timpul parturiției la vacă, reprezentând presiunea minimă prezentă în intervalul dintre contracțiiile uterine. Între contracțiile uterine și tonusul uterin există
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fibra uterină, favorizând astfel apariția contracțiilor (RUNCEANU L. , COTEA, C., 2001). Tonusul uterin Este cea de-a doua forță care participă activ la desfășurarea travaliului din timpul parturiției la vacă, reprezentând presiunea minimă prezentă în intervalul dintre contracțiiile uterine. Între contracțiile uterine și tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea procesului parturiției. Contracțiile uterine determină deplasarea fetusului spre gâtul uterin, iar tonusul uterin îl menține în poziția câștigată, asigurând astfel progresiunea acestuia spre și prin conductul pelvin. Valorile tonusului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cea de-a doua forță care participă activ la desfășurarea travaliului din timpul parturiției la vacă, reprezentând presiunea minimă prezentă în intervalul dintre contracțiiile uterine. Între contracțiile uterine și tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea procesului parturiției. Contracțiile uterine determină deplasarea fetusului spre gâtul uterin, iar tonusul uterin îl menține în poziția câștigată, asigurând astfel progresiunea acestuia spre și prin conductul pelvin. Valorile tonusului uterin în timpul parturiției cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației când
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tonusului uterin în timpul parturiției cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației când acestea erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]