5,016 matches
-
cum toată lumea știa cu siguranță, de la o rudă, de la un martor ocular ("care mi-a povestit mie, înțelegi?") cum evreii din Târgu Cucului semnalizau cu lanterne avioanelor sovietice să bombardeze Iașul. Atunci am aflat despre problema cosmică, insondabilă, născătoare de controverse acerbe, asupra numărului exact al morților. Comunicatul oficial al lui Antonescu vorbea de o "bagatelă" de 500 de victime. Istoriografia naționalist-comunistă din timpul lui Ceaușescu vorbea, scrâșnit, de vreo două-trei mii de victime. Istoriografia românească admite azi că, luate cumulat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Referindu-mă la motivația care m-a impulsionat în focalizarea studiului asupra acestui subiect, voi preciza în primul rând că spațiul istorico-geografic asupra căruia m-am oprit constituie o pasiune mai veche,1 iar realitățile politico-sociale de astăzi generează multiple controverse și dileme care așteaptă răspunsuri cât mai pertinente. Este de remarcat, în al doilea rând, actualitatea acestei tematici având în vedere că Orientul Mijlociu s-a afirmat mult timp că un model clasic al vacuumului de putere, care a atras atenția
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
2001; Carnete europene: însemnare a călătoriei mele făcute în anii 1969-1975, București, 2003. Ediții: Al. Macedonski, Opere, vol. I-V, introd. edit., București, 1966-1969, vol. VI-VIII, București, 1973-1980 (în colaborare cu Elisabeta Brâncuș). Antologii: Revenirea în Europa. Idei și controverse românești (1990-1995), pref. edit., Craiova, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Prima biografie a lui Alexandru Macedonski, CNT, 1966, 13; Vladimir Streinu, Monografii istorico-literare, LCF, 1966, 15; Nicolae Manolescu, „Opera lui Alexandru Macedonski”, CNT, 1967, 31; Nicolae Manolescu, „Introducere în critica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
măsură să o descrie mai complet 23. 3.1. MINCINOSUL, OM AL TUTUROR TIMPURILOR O expresie generalizată a condiției "păcătoase" a ființei umane o reprezintă cunoscuta sentință "Errare humanum est", ale cărei ecouri le întîlnim în "Antigona" lui Sofocle, în "Controversele" lui Seneca sau în "Filipicele" lui Cicero. Justificarea acestei situații de "normalitate" umană este însoțită cel mai adesea de un la fel de cunoscut adagiu: "Perseverare diabolicum est". O dată mai mult, amintirea păcatului originar este actualizată cu acest prilej; căci, poate Dumnezeu
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Ar fi absurd să lauzi în fața omenirii ceea ce este deja prețuit la scară universală. În tribunale aceasta este un semn de bună purtare; în religie este numită înșelăciune evlavioasă, pentru comerț este un mister și pentru poezie, o invenție. În controversele pe teme politice este opoziție rafinată, libertate și patriotism. (Anonim 1763:3) Chiar și John Locke (1894: 146-147), în timp ce dezaproba înșelătoria indusă de oratorie, observa că: Este evident cît de mult le place oamenilor să înșele și să fie înșelați
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
atunci cînd comentariul politic ia forma unui roman. După cum spune Sutherland, "Romanul... reflectă viața reală pe riscul propriu". Relația dintre fapt și ficțiune este problematică nu numai în privința romanelor și a altor specii literare; ea a devenit un subiect de controversă și în unele ramuri ale științei sociale, în special în etnografie. Într-adevăr, se pare că Edmund Leach le-a spus colegilor săi antropologi că ar trebui să se critice singuri nu pentru incompetența profesională, ci pentru lipsa de talent
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care a persistat de-a lungul secolelor nu va face decît să treacă de la modul calitativ la unul cantitativ. Însă chiar și așa, prezența mai multor informații despre efectele minciunii minime sau excesive ne-ar putea ajuta să limităm aria controverselor. Știința socială are însă scopuri modeste. Ca epigraf pentru această carte am folosit prima strofă din poezia lui Robert Browning, "Nobilul Roland a venit la turnul întunecat", cu referință la minciunile rău-voitoare. Titlul poemului este inspirat dintr-o remarcă enigmatică
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
poporul căruia, în mod oficial, îi aparține această putere. Contradicțiile interne ale totalitarismului comunist, atât în ceea ce privește libertatea individuală, cât și cea referitoare la puterea politică și la problema dispariției statului, creionează un cadru de analiză teoretică și empirică în care controversele sunt accentuate de experiențele de inginerie socială care s-au desfășurat, în cea de a doua jumătate a secolului al XX-lea, în Europa Centrală și de Est, dar și în state orientale ori sud-americane. Se poate susține că aceste
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sunt accentuate de experiențele de inginerie socială care s-au desfășurat, în cea de a doua jumătate a secolului al XX-lea, în Europa Centrală și de Est, dar și în state orientale ori sud-americane. Se poate susține că aceste controverse au grăbit sfârșitul regimurilor comuniste, dar nu pot șterge urmele lăsate în arena istoriei. Rămâne încă un subiect de cercetare, atât pentru istorici, cât și pentru teoreticienii politici, să urmărească mecanismele care au făcut posibil totalitarismul, ca și condițiile imploziei
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
din spații culturale diferite. Hermeneutical Desire and Critical Rewriting pornește de la tensiunea beligerantă dintre apărătorii hermeneuticii tradiționale și adepții lecturii orientate către cititor. Unii vor să întemeieze comentariul critic pe un corpus de evidențe textuale, situate deasupra oricărei posibilități de controversă. Ceilalți, dimpotrivă, sunt partizanii unei critici argumentative, ghidate de tehnici de persuasiune abile. Declarată apodictic drept inevitabilă, legitimată conceptual și metodologic, o astfel de polarizare consacră ruptura ireversibilă între două paradigme critice: una metafizică (mizând pe unitatea organică a textului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
cu marele epiploon, poziționat posterior de ansa jejunală ascensionată subhepatic. Intervenția chirurgicală se încheie prin lavajul cavității peritoneale, în special la pacienții care au prezentat stentarea preoperatorie a căii biliare principale, fiind cunoscută contaminarea bilei în aceste cazuri. Deși există controverse în datele de literatură, în Spitalul Clinic de Urgență București se drenează atât anastomoza pancreatică cât și cea biliară (tabelul 148). Antibioprofilaxie Cefalosporină (Cefurozime, 1,5 g) + Metronidazol 0,5 g, cu 30 minute înaintea intervenției chirurgicale, repetat după 4
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
hipotermie profundă. Procedeele chirurgicale care vizează aorta descendentă toracică, ca și aorta toraco-abdominală presupun protecția medulară, realizată în principiu prin asistare circulatorie parțială, atrio-femurală, shunt pasiv aorto-aortic sau, de asemenea prin hipotermie profundă cu sau fără oprire circulatorie INDICAȚII Există controverse privind momentul operator optim pentru pacienții fără simptome. Deși se pare că rata anevrismelor toracice, față de anevrismele abdominale este de 1:3, numărul persoanelor cu anevrisme toracice supuse unei reparări chirurgicale e considerabil mai mic și mai probabil ar fi
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Polirom. Nagy, R. (2002). Sintaxa limbii române I. Editura Universității Suceava. Nica, D. (1998). Teoria părților de vorbire (aplicații la adverb). Iași: Editura Junimea. Oancea, I. (1998). Semiostilistica (Unele repere). Timișoara: Editura Excelsior. Pană-Dindelegan, G. (2003). Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări. col. "Repere". București: Editura Humanitas Educațional. Popescu, Ș. (2007). Gramatica practică a limbii române. București: Editura TEDIT FZH. Pușcariu, S. (1974). Cercetări și studii. București: Editura Minerva. Pușcariu, S. (1976). Limba română. I. Privire generală. București: Editura Minerva
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
militară, economică etc.) fac analiza, În acești termeni, extrem de dificilă, iar clasificările devin uneori iluzorii și nu Întotdeauna relevante pentru practica politicii de securitate. Această viziune este Împărtășită, printre alții, de Ruxandra Stoicescu și Stefan Wolff. Nu În ultimul rând, controverse au generat și echivalarea În limba română a unor termeni consacrați În limba engleză. Printre conceptele cele mai problematice se numără cel de grand strategy (tradus de Marian Zulean prin „marea strategie”, iar de Daniel Bíro prin „strategia globală”) și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și transformării lor. 5.4. Securitatea umană - un concept mobilizatortc "5.4. Securitatea umană - un concept mobilizator" O noțiune căreia i s-a dat și i se dă atenție, probabil În virtutea faptului că este foarte dezbătută, constituind subiectul a numeroase controverse academice și politice, este securitatea umană. Prin faptul că ea se referă În mod exclusiv la individ și deci trece de nivelul statului, această noțiune a primit multe definiții, variind În acoperire și detaliu. Elementele securității umane pot include orice
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
o atmosferă ce stimulează parlamentarii și alti actori ai procesului să supervizeze Îndeaproape fiecare decizie a Guvernului și să verifice, critic, serviciile de informații. Supravegherea democratică prezintă, din păcate, câteva pericole inerente. Parlamentarii ar putea atrage serviciile de informații În controverse politice sau, la fel de grav, o abordare imatură ar putea conduce la senzaționalism, teorii conspiraționiste și acuzații false. Consecințele ar fi acelea că publicul ar pierde Încrederea În tot ceea ce reprezintă guvernare și ar putea să devină cinic nu numai la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Înființată Curtea Penală Internaționalăxe "Curtea Penală Internațională" (cunoscută și drept Tribunalul Penal Internațional)1 cu atribuții În judecarea cazurilor de genocid, crime de război, crime Împotriva umanității și agresiune (ONU: Curtea Penală Internațională, 1998, art. 5). Acesta a generat numeroase controverse, unele guverne, printre care cele ale SUA, Federației Ruse și Chinei, refuzând să participe la tratat. În consecință, cetățenii acestor state nu pot fi judecați de Curtea Penală Internațională. De asemenea, conform statutului Curții, cazurile care pot fi aduse În fața
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
matematică a jocurilor denumită Theory of games and economic behaviour (publicată la Princeton University Press, 1944 și 1947). Ei au formulat un sistem de axiome asupra acesteia, considerând-o ca fiind o cuantificare a preferințelor. Axiomatica lor a stârnit numeroase controverse, conducând la formularea altor axiomatici și la o problemă mereu deschisă privind funcția de utilitate, concept remarcabil, intuit și comentat de multă lume, dar dificil de prezentat pe înțelesul tuturor datorită subiectivismului în comportare și raționament al participanților la orice
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Princeton, 2005. Fraser, Nancy, "Social Justice in the Age of Identity Politics: Redistribution, Recognition, Participation", în Redistribution or Recognition? A Political-Philosophical Exchange, Nancy Fraser și Axel Honneth, Verso, London & New York, 2003, pp. 7-197. Trad. rom. Despre redistribuire și recunoaștere. O controversă politico-filosofică. Editura Tact, Cluj-Napoca, 2011. --. Scales of Justice: Reimagining Political Space in a Globalizing World, Columbia University Press, New York, 2009. Frazer, Elizabeth, "What's Real in Political Philosophy?", în Contemporary Political Theory 9 (2010), pp. 490-507. Freeden, Michael, "Interpretative Realism
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
72-87 sau Nancy Fraser, "Social Justice in the Age of Identity Politics: Redistribution, Recognition, Participation", în Redistribution or Recognition? A Political-Philosophical Exchange, Nancy Fraser și Axel Honneth (Verso, Londra & New York, 2003), pp. 7-197 (trad. rom. Despre redistribuire și recunoaștere. O controversă politico-filosofică (Editura Tact, Cluj-Napoca, 2011), pp. 25-156). 24 Spre exemplu, în Robert Jubb și Enzo Rossi, "Why Moralists Should Be Afraid of Political Values: A Rejoinder", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 465-468 sau Robert Jubb, "A Realistic
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
A Rejoinder", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 465-468. 29 Această concluzie nu este, desigur, una cu totul nouă. Ea a fost sprijinită, cu ceva vreme în urmă, și de Charles Larmore, în comentariile sale pe marginea celebrei controverse din 1995 dintre John Rawls și Jürgen Habermas pe tema liberalismului politic centrat pe rațiunea publică (Jürgen Habermas, "Reconciliation Through the Public Use of Reason: Remarks on John Rawls's Political Liberalism", John Rawls, "Political Liberalism: Reply to Habermas", ambele
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
această imagine, neglijând istoria contactelor și a schimburilor. Polemica din jurul acelora pe care coloniștii europeni îi numeau cu dispreț bushmen (oamenii tufișurilor) a fost etalată în peste 2000 de articole în revistele de antropologie și discuția nu este închisă încă. Controverse simetrice au vizat grupurile de vânători colectori din America de Sud și din Africa. Fără a dori să negăm influența persistentă a unui anumit romantism în chiar sânul cercetării științifice, reiese din toate aceste discuții că acele configurații locale sunt mult mai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
tălmăcel reprezintă diminutivarea numelui localității Tălmaciu, al cărei sens derivă probabil din rolul pe care îl aveau în trecut localnicii, dată fiind poziția localității la granița dintre Transilvania și Țara Românească. Asupra toponimiei regiunii au existat de-a lungul timpului controverse, unii lingviști sugerând că toponimicul "mărginime" are origini și conotații politice, implicând ideea de frontieră, de graniță de stat. Ion Conea contrazice însă acest lucru și consideră că toponimicul apare ori de câte ori este vorba despre așezări unde muntele vine în contact
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
studiile empirice asupra fenomenului semnalizează însă o golire de sens a termenului, concomitent cu o generalizare a lui, în sensul cuprinderii în sfera sa a unor arii tot mai largi ale realității și cunoașterii. Dificultățile definirii termenului derivă și din controversa legată de efectele procesului: în timp ce unii susțin că ea produce o omogenizare și o uniformizare a stilurilor de viață, a culturilor, a identităților, alții sunt de părere că dimpotrivă, aceasta duce la creșterea diversității și eterogenității în toate aspectele menționate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
practici culturale asemănătoare (cum se întâmplă, de exemplu, în cazul românilor și rromilor). Atâta timp cât între aceste grupuri persistă o problemă de percepție, o diferențiere între noi/ei, o afirmare a diferențelor culturale, invocarea etniei devine necesară. Încă o precizare: datorită controverselor din ultimul timp legate de termenii de etnie, etnicitate, națiune, și datorită conotațiilor esențialiste ale acestor concepte, unii autori preferă utilizarea termenilor de cultură și interculturalitate. Diferențierea între diverse grupuri și comunități, se face astfel, nu accentuând etnicul, ci culturalul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]