KorAP: Find »[drukola/base=convergență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...189 190 191 ...205 >

5,124 matches

Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487

Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. 1, Editura Minerva, București, 1981, pp. 13-14. 180 Ibidem, p. 14. 181 Garabet Ibrăileanu, Scriitori și curente, ediția a II-a, Editura Viața Românească, Iași, 1930, p. 20. 182 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 18. 183 G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, Editura Minerva, București, 1976, vol. 2, p. 169. 184 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, București, 1975, pp. 152-153

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
vremea lui Carol I, Editura Militară, București, 1992. 188 Theodor Codreanu, Polemici incorecte politic, Editura Rafet, Râmnicu-Sărat, 2010, p. 27. 189 D. Vatamaniuc, Publicistica lui Eminescu, 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București, 1996, p. 274. 190 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 5. 191 Ibidem, p. 8. 192 Ibidem. 193 Mihai Eminescu, Opere X, p. 46. 194 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, București, 1975, p. 115. 195 D.

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
Dan Berindei, "Dezvoltarea presei bucureștene în perioada formării și organizării statului național român (1856-1864)", în Studii, nr. 3, 1962, pp. 669-670. 230 Nicolae Iorga, Istoria presei românești, Muzeul Literaturii Române, București, 1999, p. 80. 231 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 6. 232 D. Vatamaniuc, Publicistica lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București, 1996, p. 256. 233 Apud Ovidiu Papadima, Cezar Bolliac, Editura Academiei, București, 1966, p. 79. 234 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 6. 232 D. Vatamaniuc, Publicistica lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București, 1996, p. 256. 233 Apud Ovidiu Papadima, Cezar Bolliac, Editura Academiei, București, 1966, p. 79. 234 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 39. 235 Ibidem, p. 44. 236 Mihai Eminescu, Opere XI, p. 444. 237 Al. Andriescu, Limba presei românești în secolul al XIX-lea, Editura Junimea, Iași, 1979, p. 194. 238 Mihai Eminescu, Opere X

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
p. 138. 259 Apud G. Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu, Editura Minerva, București, 1986, p. 147. 260 Perpessicius, Opere 5, Editura Minerva, București, 1972, p. 47. 261 Un demers de acest gen întreprinde Monica Spiridon, în lucrarea Eminescu sau despre convergență, apărută la Editura Scrisul Românesc, Craiova, în 2009. 262 Ioana Bot, "Publicistica eminesciană într-o lectură necesară", în Steaua, nr. 1-2, 1996, p. 17. 263 D. Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr.

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
Opere XIII, p. 32. 340 Mihai Eminescu, Opere X, p. 162. 341 Ibidem. 342 Mihai Eminescu, Opere X, p. 247. 343 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 403. 344 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 292. 345 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 44. 346 Mihai Eminescu, Opere X, p. 94. 347 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 79. 348 Cornel Munteanu, "Pamfletul eminescian", în Familia, nr. 1, 1992, p. 11. 349 Mihai Eminescu, Opere X, p. 145

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
Cornel Munteanu, "Pamfletul eminescian", în Familia, nr. 1, 1992, p. 11. 349 Mihai Eminescu, Opere X, p. 145. 350 Joachim Peter Storfa, Scrierile politice ale lui Mihai Eminescu, Editura Paideia, București, 2003, p. 107. 351 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 99. 352 Mihai Eminescu, Opere X, p. 269. 353 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 70. 354 Ibidem, p. 112. 355 Mihai Eminescu, Opere X, p. 361. 356 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 99. 352 Mihai Eminescu, Opere X, p. 269. 353 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 70. 354 Ibidem, p. 112. 355 Mihai Eminescu, Opere X, p. 361. 356 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 10. 357 Mihai Eminescu, Opere X, p. 276. 358 Monica Spiridon, op. cit., p. 128. 359 Ibidem, p. 112. 360 Mihai Eminescu, Opere X, p. 394. 361 Mihai Eminescu, Opere X, p. 95. 362 Ibidem. 363

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
Opere X, p. 394. 361 Mihai Eminescu, Opere X, p. 95. 362 Ibidem. 363 Ibidem, p. 95. 364 Ibidem, p. 98. 365 Mihai Eminescu, Opere X, p. 98. 366 Ibidem. 367 Ibidem, p. 96. 368 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 27. 369 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 431. 370 Monica Spiridon, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003, p. 43. 371 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 165. 372 Mihai Eminescu, Opere X, p.

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
stratégies pragmatiques", în Communication, 1981, p. 32. 428 Mircea Popa, Mihai Eminescu. Contextul receptării, Editura Timpul, Reșița, 1999, p. 63. 429 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004, p. 115. 430 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 180. 431 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 253. 432 Ibidem, p. 100. 433 Mihai Eminescu, Opere X, p. 70. 434 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 24. 435 Mihai Eminescu

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
2004, p. 115. 430 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 180. 431 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 253. 432 Ibidem, p. 100. 433 Mihai Eminescu, Opere X, p. 70. 434 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 24. 435 Mihai Eminescu, Opere XIII, p. 215. 436 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 376. 437 Ibidem, p. 123. 438 Rodica-Magdalena Baciu, Conștiință critică și viziune tragică în publicistica eminesciană, Editura Universitaria, Craiova, 2005, p.

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
Ibidem. 444 Ibidem. 445 Michel Foucault, op. cit., p. 29. 446 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 407. 447 Ibidem, p. 119. 448 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 419. 449 Mihai Eminescu, Opere X, p. 95. 450 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 26. 451 D. Vatamaniuc, Publicistica lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București, 1996, p. 255. 452 Mihai Eminescu, Opere X, p. 246. 453 Ibidem. 454 Ibidem, p. 247. 455 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 466

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
X, p. 246. 453 Ibidem. 454 Ibidem, p. 247. 455 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 466. 456 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 22. 457 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 171. 458 Ibidem, p. 292. 459 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 82. 460 Mihai Eminescu, Opere X, p. 361. 461 Ibidem, p. 268. 462 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 44. 463 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 146. 464 Mihai Eminescu

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
Mihai Eminescu, Opere IX, p. 171. 458 Ibidem, p. 292. 459 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 82. 460 Mihai Eminescu, Opere X, p. 361. 461 Ibidem, p. 268. 462 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 44. 463 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 146. 464 Mihai Eminescu, Opere X, p. 380. 465 Ibidem, p. 361. 466 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 52. 467 Mihai Eminescu, Opere XIII, p. 319. 468 Mihai

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
p. 380. 465 Ibidem, p. 361. 466 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 52. 467 Mihai Eminescu, Opere XIII, p. 319. 468 Mihai Eminescu, Opere X, p. 72. 469 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 161. 470 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 80. 471 Mihai Eminescu, Opere X, p. 32. 472 J.L. Austin, How to do things with Words, Ed. J.O. Urmson, Oxford, 1962; John Searle, Speech Acts: An Essay in the Philosophy of language, Cambridge

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650

Dar trăsăturile postmodernismului în genere sunt și acelea ale paradigmei sale: aceasta nu trebuie privită în termenii unui program închis, complet sau finalizat; dimpotrivă, deși o paradigmă postmodernă pare a fi, după unii critici, o realitate care se susține din convergența unor noi trăsături care provin din sfere diferite ale culturii, societății sau vieții cotidiene, ea rămâne încă în formare, uneori contradictorie și nici pe departe catalogată unanim într-un anumit mod. Dacă avem de-a face cu o paradigmă sau

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
În acest sens, postmodernul nu mai este o etapă eminamente nouă, ce urmează după modernitate, ci doar o reevaluare radicală a celei din urmă, o rescriere (și aici concepția habermasiană și cea lyotardiană își pot găsi un alt punct de convergență). Referindu-se la temporalitatea modernă și la caracteristica acesteia de a se depăși, de "a se extenua", faptul ca "postmodernul să fie deja implicat în modern" i se pare firesc, deoarece "prin constituția sa și fără încetare, modernitatea este plină

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

diabetului zaharat impune obligator profilaxia afectării cardio vasculare, în cazul acestor pacienți fiind vorba de prevenție secundară și nu primară. O serie de analize au încercat să evalueze validitatea “externă” (capacitatea scorului de a determina riscul în diferite populații) și “convergența” (scorul să ofere informații în consonanță cu cele oferite de instrumente de apreciere similare) acestui scor31. Wilson și colab. (Circulation 1998; 97: 1837-1847) atrăgeau atenția asupra nevoii de precauție în generarea experienței studiului Framingham care s-a desfășurat într-o

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
sau au probleme cu înțelegerea aspectelor legate de dinamica fluidelor (situație mult mai des întâlnită în cazul medicilor!). O simulare eficientă impune o meșare adecvată, stabilirea unor condiții adecvate pentru limite și selectarea unor setări pentru solver care să asigure convergența rezultatelor. Actualmente majoritatea pachetelor CFD utilizează însă 3D-CAD care generează automat meșele și stabilește parametrii fluxului pe baza caracteristicilor objectbased. Mitul 2. CFD durează prea mult. Noile pachete CFD au automatizat și această etapă. Datele native 3D CAD sunt utilizate

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263

și ai regiunilor învecinate, glandele salivare, părțile moi ale obrajilor și cavității orale, vasele limfatice, sanguine și nervii. Aceste elemente cu structuri și funcții diferite participă la executarea funcțiilor globale conform caracteristicilor sistemului stomatognat, care: este un sistem realizat prin convergență funcțională, componentele sale, heterogene din punct de vedere morfofuncțional realizează împreună funcțiile globale ale sistemului (fig. 2): -este un sistem biologic subordonat legilor ce acționează asupra organismului uman și, în general, asupra materiei vii; -este un sistem integral: nu poate

Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
trei lobuli de creștere. Marginea palatinală are formă de semicerc, mai mică decât cea vestibulară. Marginea mezială este o linie foarte ușor curbată. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Cele două margini proximale sunt ușor convergențe spre palatinal. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare și mai proeminent decât cel palatinal. Aceștia sunt separați prin șanțul intercus-pidian, în linie dreaptă, cu orientare mezio-distală, situat mai aproape de marginea palatină. Șanțul intercuspidian

Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
Au fost efectuate mai multe încercări de sistematizare a posibilităților în ceea ce privește forma arcadei. IZARD desemnează 6 posibilități: - eliptică - cu o curbă în arc de cerc între canini și o curbă largă la nivelul premolarilor și molarilor care au o oarecare convergență la nivel molar; -hiperbolică - specifică arcadei mandibulare, având formă de “V” cu vârful puternic rotunjit, o curbă frontală strânsă între cei doi canini, premolarii și molarii fiind aranjați liniar după două linii divergente spre distal; -în “U” - un arc de

Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
trasează două linii (fig. 58): -prima unește marginile incizale ale dinților frontali și vârful cuspidului vestibular al dinților laterali; - a doua unește cingulumul dinților frontali cu vârful cuspizilor orali ai dinților laterali. b) Axele de implantare La maxilar există o convergență aplicală (fig. 59) a dinților, iar la mandibulă (fig. 60) o divergență aplicală. Prelungind axele dinților mandibulari și axele dinților maxilari, se constată că ele se unesc la nivelul apofizei crista galii a osului frontal, realizând un con definit de

Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086

preluând această funcție de la Philadelphia în 1800. A rămas un oraș cu funcții dominante politico-administrative, cultural-științifice și comerciale, cu o foarte slabă industrie (mai ales tipografie, echipament militar, industrie alimentară), fiind însă și un important nod de transport (punct de convergență a 5 magistrale feroviare, deservit de 3 aeroporturi mari). Orașul impresionează prin arhitectura variată, 6 dintre clădirile de aici intrând în topul primelor 10 construcții din SUA din punct de vedere al arhitecturii (după un clasament făcut de American Institute

CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion (2010) [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583

diversitate literară este imprescriptibil și inviolabil. Nu se poate vorbi în nici un caz de un bloc coerent, de omogenizare latentă sau programată. Internaționalizarea și europenizarea literaturii (vom vedea imediat în ce sens) este una, uniformizarea și supranaționalizarea este alta. Din convergența heterogeneităților naționale rezultă general-umanul în expresie literară, nu o literatură apatridă și nediferențiată. Ideea este larg îmbrățișată, inclusiv de comparatiști. Scriitorul european pleacă de la realități naționale, dar el subînțelege în mod constant, în întreaga sa operă, existența și prezența Europei

Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO (2005) [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]