6,333 matches
-
aminte; nu-și amintește; aerian; a aminti; a-și aminti; a nu își aminti; aiurit; amarul; amintiri reci; anii; apă; atent; bagajul; băiat; bărbatul; bătrîni; beat; blank; bou; bunel; caută; căsătorie; căscat; cer; cercetare; cerința; cerne; chema; cînd; copac; coșmar; cuminte; cuvînt; cuvîntul; date; datorie; defect; departe; detaliu; devreme; dezamăgire; diminua; disconfort; dispersat; dor; dragoste; dușman; de ea; eliberare; eșec; examen; nu există; familie; fericit; film; firesc; floare; foaie; foarte bine; ce a fost; geam; gheață; nu se mai gîndește; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); cornută (2); existență (2); femeie (2); lactate (2); negru (2); proastă (2); abundentă; acasă; agitată; albă; alb-negru; aliment; amuzament; amuzant; animal domestic; animal erbivor; animal mare; animal, lapte; animale; atenție; bani; băț; belșug; berbec; bine; biserică; buhai; bună și cuminte; bunica; Burger; caș; casă; cașcaval; cîmpie; cireadă; clopot; corniță; cornorată; cornute; dex; drăgălașă; drumul; ea; entuziasm; ce ești; fată; fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ana; apartament; apropiere; babe; băgăreț; Basarabia; bătaie; bătrînețe; bătrînică; bețiv; bîrfe; bogat; bravo; bun la inimă; bună ziua; caise; căldură; calvar; cap; capră; certuri; cetățean; cheie; ciao; cîine; cineva; cîrcotaș; colocatar; comunitate; conex; consătean; conviețuire; a conviețui; copil; cordialitate; Cornel; crăciun; cuminte; cumnat; cunoștințe; curat; curios; curiozitate; degeaba; departe; deranj; dificil; doamnă; drag; enervare; familie; fată; frumușel; furător; geamuri; gelozie; glumă; gospodar; gură mare; hapsîn; ideal; ie; inconvenient; indiferent; indulgență; interesant; intrus; inutil; isteț; împrumut; de încredere; înțelegător; joacă; lacom; leagă; leneș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); acasă; admirație; adorabil; animal domestic; animal mic; atracție; bani; bădăran; băiat; bărbat; Băsescu; blînd; bouț; în burtă la vacă; cabalină; capră; carne roșie; căciulă; căruță; cercel; cîmpie; cireadă; coadă puternică; compasiune; continuitate; copilărie; copilaș; copilul vacii; cornițe; cornorat; credință; cuminte; curte; delicios; dovlecel; drăgălășenie; duioșie; foame; fostul prieten; frumusețe; fund; gălăgios; gospodărie; grăsan; hrană; India; inofensiv; început; înțărcat; jambon; juncan; lanț; limbă; lume; măgar; măr; mare; Mihai; miros neplăcut; mîndru; moarte; muget; murdărie; naiv; naivitate; nas; neajutorat; nebun; nelins; nervi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ură (2); urîtă (2); vorbire (2); zice (2); adevăr; adevărată; afirmare; aiurea; alină; alint; armă; ascultare; ascultător; auz; auzi; băiat; bani; bîrfe; birt; bla-bla; bucurie; bunătate; bunica; buze; cafenea; căldură; chef; chefuială; cîntec; ciorbă; colaborare; confesiune; convenabil; conversații; convingere; convorbire; cuminte; cunoștință; curată; da; demnitate; destăinuire; desuetă; dialog; dinți; drag; dragoste; duh; duios; dura; dusă; dușman; expresie; faptă; femeie; fericire; fericit; Florin Piersic; frumoasă; fum; gesticulație; glăsuire; glumă; idee; inteligență; interes; interesantă; inutilitate; isteață; încredere; încurajare; îndrumare; înșelătoare; judecăți; legătură; limbaj
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
unelte agricole. În bugetul pe anul 1927, primul an de funcționare, sunt prevăzute următoarele premii: pentru cea mai frumoasă grădină cu flori, pentru cel mai frumos costum național la horă, pentru copiii cei mai silitori din comună, pentru cei mai cuminți și respectuoși, pentru cea mai frumoasă faptă, pentru cel mai bun material folcloric cules, pentru cele mai bune rezumate din cărțile citite, pentru cea mai mare și mai îngrijită bibliotecă personală. Altă formulă: se distribuiau pomi altoiți pentru a fi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de aranjarea mesei s-a ocupat ea... După ce și-a revenit din șocul despărțirii, mi-a povestit ce se întâmplase; seara, beneficiarul implantului o găsise fugărind cu mătura pe tavane unul dintre cei trei canari cumpărați din piață; doi pluteau cuminți în vază, dar al treilea, mai viguros, se zbătuse ca nebunul atunci când a dat să-l pună în apă și reușise să evadeze; toată casa era plină de fulgi... Nu știu de ce s-a complicat; era oricum destul de snoabă și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Când a ajuns la Constituție, situația s-a deteriorat, dar am reușit să plecăm de acolo fără să luăm bătaie de la sălbaticii care vindeau fructe... M-a invitat la un club cool din apropiere, dar l-am refuzat. (Devenisem fată cuminte și, oricum, aceste localuri începuseră să-mi dea frisoane. Peste tot vedeam numai puștoaice de 15 ani dornice de afirmare. Mă făceau să mă simt bătrână...) Am sărbătorit reîntâlnirea la un restaurant, iar împăcarea s-a consumat la mine acasă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
trăiască știu din ocaziile trecute, așa că nu înțeleg de ce te alarmezi! Maria: Pentru că omul niciodată nu știe la ce se poate aștepta de la tine. Val: E, mai fac și eu cîte o surpriză... dar încolo sînt băiat blînd, zău așa, cuminte, ascultător... Știu și eu să fin pe fază, crede-mă. Bunica: (curat îmbrăcată) Marie, da' pîinea cum s-o ta? Așa, drept sau de-a hoarța? Maria: (povestea asta cu pîinea e veche ca și cea cu furculițele în stînga
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mi-ar veni să plîng. Val: N-o luați în tragic. Eh, în lume sînt necazuri mai mari... crize, războaie, foamete, rasism, exploatare... La noi e o glumă. Așa că, răbdare. Da' de fapt văd că răbdare aveți. Bravo! Așa-i cuminte! Bravo! Irina: Val, ce-i cu tine? Val: Ce să fie? Ți-am spus că am băut ceva mai mult! Irina: Bine, văd eu că ai băut... dar nu știu ce-ai băut... Val: Adevărul e că le-am cam
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
simplu, rîzînd, că a știut din prima că amîndoi mințim..., dar că pentru el asta n-avea importanță... Pentru el, important era să ne știe despărțiți, suspicioși și înfricoșați... Asta era misiunea lor...; să ne bifeze ca pe niște "obiective cuminți", adică plesnind de frică. Gh. P. unu:...Da, așa e... Și, totuși, nu înțeleg de ce trebuia să te înfricoșeze pe tine...! Gh. P. doi: Îți spun eu de ce; știi că refuzasem rolul secretarului de partid..., Pavel..., și că, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tu, miroase a smirnă și tămîie, a strană..., a spovedanie... Gh. P. doi: Poate că da... Gh. P. unu: Păi, atunci, dacă-i vorba de spovedanie, s-o facem cum trebuie... Deci, tu ești păcătosul, da? Bun... Vino, stai colea, cuminte, ascultător și... răspunzător... Eu sînt preotul... și o să stau aici... stai puțin... (improvizează, pe miniscenă, un mic perete despărțitor, își ia și el un scaun) Așa, ia zi-i, fiule... Zi-i ce ai pe suflet... Hai! Gh. P. doi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aș fi plecat dacă nu mă uluiai cu discursul ăsta... Gh. P. unu: Și n-am dreptate?! Gh. P. doi: Ba da..., ai dreptate... Și mă gîndesc că ar trebui să faci o cerere pentru o decorație..., să zicem "Rotița cuminte... în grad de mare rulment...". Ce zici? Gh. P. unu: Ești comic! Gh. P. doi: Păi măcar asta am învățat în viață să rîd exact atunci cînd îmi vine să plîng... Gh. P. unu: Și mai e ceva... Cu ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Cu toate astea, ceva mușca din această normalitate... Cînd m-am dus la cei doi supraveghetori de sală, să le cer o lămurire în legătură cu dosarul, am simțit un soi de frison, de spaimă, am simțit că am un comportament excesiv de cuminte, de disciplinat... Aveam un respect grav învecinat cu frica... Mai tîrziu am descifrat această cumințenie ca pe o alarmă, ca pe o panică, ca pe o amenințare... Contactul cu niște hîrtii întocmite de mîna securiștilor era destul ca să reactiveze stări
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Focul, în viziunea lui Bachelard, ia naștere tocmai din această interacțiune a contrariilor, binele și răul: "El strălucește în Paradis. El arde în Infern. El este plăcere și tortură. El este bucătărie și apocalips. El este plăcere pentru copilul așezat cuminte, aproape de sobă; el pedepsește, în același timp, pe orice neascultător ce vrea să se joace prea de aproape cu flăcările sale. El este stare de satisfacție și respect. Este un zeu tutelar și teribil, bun și rău. El poate să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
coborât pe munte înapoi. Aicea a găsit două bucăți de fier și de iuțeală mare ce avea înăuntru le-a mâncat. Din aceasta a purces ș-a făcut doi băieți de gemene, doi necurați și anume: pe cel șchiop, dar cuminte, și pe celălalt mai prost."188 Pământul este creat din "lutul din mare" adus de necurat, desăvârșit de "suflarea divină": "Dumnezeu a suflat și turta a început a crește până când n-a mai putut-o ținea și a lăsat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
decât mine. Frații mei erau mai mari, aveau mai mult de învățat și începuseră și ei să aibă deja responsabilități la munca câmpului. Mă întreceam cu frații mei însă la călărie. Mai ales pentru faptul că aveam o iapă foarte cuminte pe care tatăl meu o înhăma la șaretă de obicei. Fetița era numele ei, pentru că se născuse în aceeași zi cu mine. Fetița era o ființă credincioasă și când mă urcam călare, ea stătea cuminte și mergea la trap frumos
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
că aveam o iapă foarte cuminte pe care tatăl meu o înhăma la șaretă de obicei. Fetița era numele ei, pentru că se născuse în aceeași zi cu mine. Fetița era o ființă credincioasă și când mă urcam călare, ea stătea cuminte și mergea la trap frumos fără să mă zdruncine. Deseori am mers la via de la Cernicari călare pe Fetița iar părinții mei nu erau îngrijorați din această cauză. De fapt mulți săteni mă și cunoșteau ca fiind „fata popii” și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ea, Ce-i pasă unei lumi întregi, De moartea mea ” - George Coșbuc „Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cuminte până la treizeci și nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar și sărac ca anul acesta, ca anul trecut și ca de când sunt, niciodată n-am fost”- Ion Creangă ”Dumnezeu nu joacă zaruri”- Albert Einstein “Setea de cunoaștere
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
impresionat atitudinea ei și, deși târzie, era omenoasă. I-am răspuns că stăteam cu sufletul la gură să-mi găsesc copiii întregi atunci când intram în casă. Făceau tot felul de boroboațe în ciuda faptului că fetița era mai mare și foarte cuminte. Atâta timp cât nu-și scoteau ochii sau nu dădeau drumul la gaz era în ordine, restul nu mai conta. Și chiar am mai pictat uneori, când mă puteam ascunde de ei, ca să nu-mi picteze ei toată casa dacă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
din poemul: "Înotând trufaș până unde apa se scufundă în apă". Patima și durerea sunt exterioare, nu există zbucium și nici noi întrebări raportate la existență. Poetul este descriptiv și retoric,iar unele încercări ale sale merg spre un suprarealism cuminte: Pluteau vânturi pustii/ și ziua pleca amantă bolnavă/ Tramvaiul fantomă plimbând/ Iepuri de casă". "Poeții de douăzeci de ani", subintitulat "Covor românesc",reînvie simbolic motivul tinereții fără bătrânețe: "Bună dimineața Românie!/ Azi bunul tău fiu, Ion prenume Ion/ vorbește din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
putere" ("Comuna de aur", 1960). De remarcat încercarea lui de a depăși formele exterioare ale poeziei, formele facile, versificațiile goale proliferante mai ales până în 1960, în poezia de după 1942. O anume sentință repede confirmată, definiții ale unor stări banale, tratarea cuminte, canonizată a unei teme promovate oficial dau sentimentul unei poezii "făcute" într-o imagistică comuna. Destul de frecvent simțim la acest poet, în volumul de debut, lipsa de cutezanță sau a harului. Cu volumul următor, "Vis planetar" (1964), asistăm la o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
În țarc mieii sunt semnul cerimii înalte/ mâinile rădăcini se preschimbă în arc/ prin sine asprului salt." Alexandru Miran, H. Grămescu, Ilarie Hinoveanu, Ion Murgeanu vor slăvi pe rând vegetația: ei vin cu imagini lubrice, într-o formulă incoloră, sau cuminți și fade, precum aceasta: Din văzduh, pe aripi de lăstuni,/ cad în Jiu și apa-nvolburată/ Spumegă orbita de culori" (Ilarie Hinoveanu). Poeții se îndreaptă, tot mai evident, spre o poezie reflexivă, cu digresiuni intelectualiste, indiferent dacă motivele, pretextele țin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un ciclu intitulat "Apocrife": Noi vom contesta armele lor/ După ce ne vor tăia capul/ Noi vom contesta plecarea lor/ după ce vor dărâma casa." Poetul urmărește creșterea în timp a neamului: Noi ne jucăm frumos de-a sentimentele/ Fiindcă suntem copii cuminți/ Iar Timuș, hatmanul încă nu a venit/ Deși ar trebui să fim de acum mari și foarte departe./ Dar noi trebuie să creștem puțin până la moarte". Poetul se apleacă asupra unității ființei noastre de-a lungul timpului. Meditația este gravă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cercurile mele/ Fie că dorm pe prund, pe blăni de biber/ cât timp le am pe ele, eu sunt liber" (Radu Stanca) urcând spre "balada ambiguității" la Ioanichie Olteanu. 7 "De rotunjimea ei o să te bucurii/ că ți se dă cuminte și adâncă/ Până la pământ cinstiți aceste sfere, încă". 1 Al. Piru, op. cit., Editura Eminescu, 1975, pag. 65. 2 Al. Piru, op. cit. , p. 144. 1 "Din adânc au strigat", "Urme pe plaje", "Reflux". 2 Al. Piru, op.cit., p. 242. 1 Valeriu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]