4,964 matches
-
nu putem ști totul despre manifestările lor, despre determinismul complex al acestor manifestări. Considerăm că dialectica de tip hegelian este principiul de bază al devenirii și soluția esențială de judecată a fenomenului economic și social. Totul este conexiune, întrepătrundere și devenire prin acumulare 35. Dacă există un continuum spațio-temporal, al lumii fizice, putem discuta despre un continuum spațio-temporal al lumii sociale. Și fenomenele sociale dețin această caracteristică, a devenirii permanente și intercondiționate, pe baza sistemului propriu de legi. Tocmai pentru a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de judecată a fenomenului economic și social. Totul este conexiune, întrepătrundere și devenire prin acumulare 35. Dacă există un continuum spațio-temporal, al lumii fizice, putem discuta despre un continuum spațio-temporal al lumii sociale. Și fenomenele sociale dețin această caracteristică, a devenirii permanente și intercondiționate, pe baza sistemului propriu de legi. Tocmai pentru a surprinde mecanismul ciclicității în economie, Fernand Braudel vorbește despre ,,vreme bună" și despre ,,vreme rea" în economie, asemuind în mod plastic ciclurile naturale cu cele economice. În context
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ceea ce ne privește, dincolo de toată literatura de specialitate și părerile exprimate în legătură cu ciclicitatea economică, considerăm ciclul de tip Kondratieff ca fiind definitoriu pentru evoluția economică, deoarece acest ciclu se bazează pe revoluțiile de ordin tehnic și tehnologic care apar în devenirea umană. Kondratieff a pus în evidență următoarele regularități empirice în existența ciclului economic căruia i-a dat numele 39: ,,Anii de creștere sunt mai numeroși decât anii de recesiune (...). Crizele agricole sunt deosebit de grave în fazele descendente; invențiile se produc
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
factorilor de producție ca fiind principala cauză a crizei economice și reluarea ciclului de tip Kondratieff. Noul produs sau noile produse, care apar de fiecare dată după o criză economică, sunt cele care relansează economia și consumul. Marile epoci ale devenirii economice a omului au fost marcate de fiecare de către un produs sau un grup de produse. Omenirea a trăit epoca expansiunii industriei, a automobilului, a locuinței, iar acum trăiește epoca tehnologiilor înalte în comunicare și informație. Criza din anul 2008
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
judecățile asupra capitalismului. Se mai întâmplă asta și pentru că niciodată, un clasic important al teoriei economice, nu a analizat cu atenție și în detaliu crizele economice specifice altor construcții sociale. Dacă s-ar fi întâmplat asta, am fi constatat că devenirea prin dinamică socială și prin criză este o caracteristică generală a modului de acumulare de tip social și economic. Deci nu capitalismul a inventat criza ci criza se manifestă în capitalism așa cum s-a manifestat mereu. În lucrarea ,,Fețele monedei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
noii veniți și problemele pe care acest contact le ridică. Știm din istorie că echilibrul dinamic al unei civilizații nu este o stare pe care aceasta să și-o asigure prin sine însăși și că totul este sinteză, împrumut și devenire prin vecinătate activă. Chiar bazele capitalismului au fost puse într-un asemenea context, al vecinătății active, în Europa secolului al XVI-lea. Claude Lévi-Strauss ne ajută să înțelegem 102 acest mecanism de cooperare între rase și civilizații, folosit până acum
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că aceste soluții nu fac decât să încetinească, provizoriu, procesul. Nu poate să existe exploatare decât în interiorul unei coaliții: între două grupuri, unul dominant, celălalt dominat, există contacte și se produc schimburi"111. Procesul de ansamblu de apropiere, sinteză și devenire este unul contradictoriu. Păstrarea diversității de ordin economic, de aspirații economice, este cheia și finalitatea sintezei de ordin civilizațional. Este vorba despre păstrarea sănătății organismului social prin păstrarea vitalității și dorinței de acumulare și creștere economică. Nu este de conceput
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Viitorul este mereu altul, are provocările și necunoscutele sale care nu seamănă cu cele din trecut. Crizele economice ale viitorului pot să nu semene și nici nu seamănă cu cea despre tocmai discutăm, deoarece viitorul este altul, mai complex în devenirea sa. Dincolo de opțiunile în vreme de criză misiunea economică a statului modern se mărginește la funcțiile pentru care acesta a fost creat. Statul are la îndemână instrumentul redistribuirii de resurse și trebuie să asigure administrația și apărarea unui teritoriu. Un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pentru viitor. Schimbul de informații cu exteriorul trebuie să fie unul permanent. Un sistem social care nu dă semne în exterior și nu primește semne din exterior este un sistem mort sau care se pregătește de moarte. Lumea biologică este devenire prin mișcare și lumea socială la fel. Una dintre întrebările fundamentale legate de capitalism este aceea dacă acest mod de organizare poate fi moral 41 și care sunt dimensiunile capitalismului moral. Poate fi morală o lume a interesului și individualismului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Nu suntem niciodată în siguranță, dar avem parte de bună dispoziție, câteodată de extaz". C.S. Lewis, Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Editura Humanitas, București, 2012, p. 446. 26 Nicolae Mărgineanu ne ajută să înțelegem mecanismele acțiunii umane și devenirii umane: ,, Viața este un proces de adaptare a ființei la lume cu scop de conservare și dezvoltare. Dar adaptarea poate fi pozitivă sau negativă, după cum ea duce la conservare și dezvoltare sau la nonconservare și regresiune. În consecință soluțiile de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 150 Ovidiu Drîmba, Istoria culturii și civilizației, vol. 4, Editura Saeculum & Vestala, București, 2004, p. 212. 151 Ibidem, p. 212. 152 Spengler, ușor negativist cum îl știmși având propria teorie despre ciclul devenirii umane, o teorie în contradicție cu a noastră (ideea sa de bază este aceea a discontinuității și finitudinii culturale, conform căreia fiecare civilizație se naște, ajunge la maturitate și apoi moare. Iată un text edificator: ,,Fiecare cultură, fiecare epocă a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 119. 223 Iată cum explică autorul esența cercetării sale și chiar numele cărții pe care am luat-o în discuție: ,,Cele două curente despre care am vorbit, unul care afirmă iluzia devenirii și altul care susține realitatea acesteia, sunt cele două mari concepții ale antichității care, sub o formă sau alta au fost susținute până în timpul nostru. Eleații au preluat ideea că realitatea este imuabilă, fără modificări și că devenirea nu este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
afirmă iluzia devenirii și altul care susține realitatea acesteia, sunt cele două mari concepții ale antichității care, sub o formă sau alta au fost susținute până în timpul nostru. Eleații au preluat ideea că realitatea este imuabilă, fără modificări și că devenirea nu este decât o aparență și o iluzie. Dimpotrivă, Heraclit se interesează de această mișcare pe care eleații o negau, pentru el toate curg, lumea seamănă cu o bătură fermentată care are nevoie să fie mișcată tot timpul pentru a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
începând cu anii '70 ai secolului trecut, vezi Henry Kissinger, Despre China, Editura Comunicare.ro, București, 2013. 314 Eseu apărut sub titlul "O altă lume", în Revista Dilema Veche, nr. 558/ 23-29 octombrie, 2014. 315 Pentru o analiză complexă asupra devenirii umane, care pune bazele unui nou darwinism social, recomandăm Eduard O. Wilson, Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013. 316 Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 426. 317 Descartes, Discurs asupra metodei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care au fost adoptate începând cu 2000, de către Comisia Drepturilor Omului, precum și de organismul creat anul acesta, în august. Am organizat întâlniri interregionale și regionale. Am inițiat delegații de experți în domeniu, pentru a ajuta la consolidarea instituțiilor democratice în devenire în țările democratice recente. Sprijinim activitatea Centrului pentru Tranziție Democratică, recent înființat la Budapesta, cu expertiză și resurse financiare. Propunerile României Nu există nici un motiv pentru care Națiunile Unite să încetinească procesul. Din contră. Ne folosim de această oportunitate pentru
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
palpabile. România este mulțumită că în timpul mandatului său de președinte în exercițiu al Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră a promovat două inițiative importante: Euroregiunea Marea Negră, sub auspiciile Consiliului Europei, și Forumul pentru Dialog și Parteneriat. România ca donator în devenire România este un membru conștiincios și responsabil al comunității internaționale și este pregătită să-și asume obligațiile. Creșterea economică constantă și robustă din ultimii ani permite României să se gândească acum să devină un donator și în felul acesta să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
putea oferi un plus de valoare altor eforturi internaționale și de stabilizare regională. Valorificarea la maxim a potențialului economic al regiunii extinse a Mării Negre i-ar permite o dezvoltare democratică și stabilă mai puternică. Ca viitori membri sau membri în devenire ai UE, România, Bulgaria și Turcia pot reprezenta o trambulină pentru companiile europene și americane interesate să investească în regiune. Dezvoltarea unei piețe regionale de energie și multiplicarea coridoarelor de energie și transport ce leagă regiunea extinsă a Mării Negre de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
publicate la intervale relativ scurte, precum Regele Popiel și alte poezii (1962), Gucio cel fermecat (1965), Poezii (1967), Orașul fără nume (1969), Unde răsare soarele și unde apune (1974) sau Imn despre Perla (1982) concretizează momente de referință, preferențiale, în devenirea lirică. îmbogățirea și decantarea mijloacelor de expresie în retrospectiva experiențelor de atelier sunt însoțite de un spor de profunditate și insistență asupra unor întrebări și răspunsuri articulate într-o arie sensibil lărgită și diversificată. Din necesități în primul rând didactice
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
uneia dintre cele mai interesante, incitante și cuceritoare instalații de muzeu, fără egal în muzeele din România și în felul ei singulară în lume. ș...ț Te poți descurca cu această moștenire în diverse moduri: prin integrarea istoriei muzeului în devenirea lui; prin dialogul - chiar unul polemic - cu concepția muzeistică a inițiatorului; prin configurarea unor discursuri alternative față de cel deja conturat. Cea mai simplă și comodă soluție - și una care nu necesită efort, fantezie, dedicație - e să distrugi." Nu altceva spune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
încă din poem de imaginea simbolică a Matrioșkăi, a inventat apoi această metaforă a "exuviilor", l-a citit pe Deleuze formulând teoria rizomului și s-a interesat de fractali. Scriitoarea a descoperit astfel autenticitatea explorării în cheie zenoniană a tocmai devenirii copilului în adolescent și a adolescentului în matur, procesul nu rezultatul, desfășurarea fluidă, "rătăcirea", continua stare intermediară, în fine, traseul perpetuu spiralat care se îndepărtează și se întoarce într-un niciodată încheiat circuit brownian, înainte și înapoi, în sus și
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
așează Istoria. Preia de la N. Iorga ideea tradiției ca ,înaintare organică" (și aceasta nu este, după cum arată autorul, singura influență iorghistă), iar de la E. Lovinescu, prioritatea criteriului estetic. Făcând din ,epoca mijlocie a clasicilor" o platformă înaltă, de la nivelul căreia devenirea trudnică, ieșirea literarului propriu-zis din magma culturalului se văd și capătă un sens. O carte realmente europeană aceasta, atât de bogată în idei și interpretări, lipsită de complexe, dar exactă în descrierea lor. I-aș reproșa autorului doar refuzul categoric
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
precum un asin). Sau "moartea un diapozitiv color și moartea cu gaița pe creștet/ aluat dus pe scripeți frig luminos pagină de ivoriu / cimpoaiele himerice ce tînguiau/ sub foșnirea uscată a stelei" ( Ochii). Astfel de metafore sînt antiepice deoarece suprimă devenirea, mișcarea, alcătuind un punct final al epicului pe care-l abstrag, ale cărui esențe dramatice le figurează în ornament. Aspirația antiepică a poeziei în discuție vizează cele două coordonate ale epicului: mișcarea și memoria. Mișcarea purtătoare de substanță obiectivă ( ori
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
ei mentor, Nae Ionescu. Tocmai de aceea este nevoie de Vulcănescu, căci acesta opune revoltei prometeice împotriva oricărei tutele a "bătrânilor, observația rece, limpede, lipsită de exaltare, preocupată nu doar de afirmarea violență a identității ei, ci și de analiză devenirii, a pretențiilor și, de ce nu, a legăturilor ombilicale cu trecutul de care nu puteau face abstracție. "Suntem noi posesorii vreunui caracter distinctiv care să legitimeze din partea noastră o tendință de conturare a unui suflet propriu, atunci când această generație n-a
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
propriu, atunci când această generație n-a produs nimic încă? Nu avem, lucru curios pentru o generatie, pretenții apriorice de originalitate. Suntem un produs complex de împrejurări și influențe și «originalitatea noastră» e numai momentul «unic» pe care il ocupăm în devenire ( ...) Privați de sucul blând al continuității, crescuți în tensiune și-n disciplină, cam după cum a dat bunul Dumnezeu, am deschis ochii mari asupra a tot ce întâlneam în jurul nostru. Tonul ostentativ al colegilor săi lipsește. Conștient că generația să, a
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
care în momentele lui de concentrare sau de afecțiune recurgea spontan la expresia franceză. I-am păstrat intacte cuvintele. Stimate domnule André Scrima, ați putea schița, în cîteva cuvinte, principalele trăsături ale spiritului pe care îl numim european și etapele devenirii lui istorice? Să începem, ca un pretext de demarare a discuției, sub pulsiunea unor evenimente oarecum dezagreabile, petrecute chiar în jurul nostru. Cu dificultățile extrem de dure, de opace, de grosolane aș zice, pentru a obține o viză pentru o țară occidentală
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]