5,812 matches
-
Securității, dl Nicolae Pleșiță, a conceput planul distrugerii mele. Redactorii-șefi sub care am lucrat au fost dnii Nicolae Moraru, Adrian Păunescu, Nicolae Dragoș și Nicolae Dan Fruntelată. Există două episoade la care s-ar putea referi dl Breban, dar cronicul dispreț al Domniei sale pentru adevăr face faptele de nerecunoscut. Primul - am protestat, când Nicolae Ceaușescu l-a numit pe dl Nicolae Dan Fruntelată în fruntea Luceafărului prin încălcarea statutului Uniunii Scriitorilor. Al doilea - când dl Dragoș a nesocotit hotărârea Consiliului Uniunii
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ales această cale. Dar dl Breban e făcut să pluseze, chiar dacă așa ceva îl aruncă în minciună ori doar în ridicol. O Istorie (ori doar un compendiu pentru gazetă) a disidenței românești scrisă de un megaloman este o contradicție în termeni. Disprețul pentru informația exactă și umorile nestăpânite distrug un demers analitic de felul celui la care mimează că s-a înhămat dl Breban. Să spunem că nu contează prea mult dacă primul scriitor român disident nu a fost regretatul A.E.
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fericirii că avea în fine prilejul să vadă de aproape cum arată "diavolii roșii"; locotenentul Livianu, amuzat, a râs, probabil, făcând ca de obiceiu, gropițe în amândoi obrajii; Popescu, răgușit de nesomn, o fi înjurat, iar radiotelegrafistul Merișescu, avansând cu dispreț buza lui inferioară, se va fi întrebat: Ce mai caută idioții ăștia pe aici?"... Aproape zilnic trec avioane de legătură. Aterizează, se alimentează cu benzină, lasă corespondență și pleacă mai departe. Pe cei dela escadrila 112 îi vedem mai des
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
apărut „Comunismul demascat”, lucrare pe care Episcopul de Moldova o va recomanda tinerilor spre lectură. Dincolo de succesul enorm de care s-a bucurat „Viața” (avea abonați și în SUA, dar tot rău platnici), preotul I. Tălmăcel a avut de înfruntat disprețul, ironia (față de stilul facil și popular), indiferența, refuzul. Tuturor acestor critici, părintele le-a răspuns: „Viața dulce românească de-ar păstra-o viitorul/Este limba Vieții noastre ce-o vorbește întreg poporul”. Din lista impresionantă a lucrărilor amintim: „În amintirea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în sânul patriei de la care au fost smulse nu a fost mai incontestabilă ca astăzi. Protestul manifestat la tribuna din Bordeaux, în numele populației din Bas-Rhin**, din Moselle și din Meurthe rămâne simbolul revendicărilor imuabile ale poporului anexat de Germania în disprețul total al dreptului ginților. După spusele cancelarului german 2, acestea ar fi niște țări pur germane, luate cu forța de la posesorii lor legitimi și care au cunoscut vreme de secole o opresiune continuă, până în ziua în care Revoluția Franceză își
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
această relatare, Maupassant denunță în mod tacit dublul sistem de educație sentimentală din vremea sa, cauză a acestei violențe, a acestor neînțelegeri, a acestor dezamăgiri. Și dincolo de toate acestea, romanul îndreaptă un deget acuzator către o întreagă civilizație întemeiată pe disprețul cărnii, preeminența familială și inegalitatea dintre sexe. Se revenim la primele pagini ale romanului. Abia ieșită din adolescență, Jeanne întruchipează perfect modelul gâsculiței ingenue. Cu toate că tatăl său, un gentilom, iubește natura, "dezmierdările nemeșteșugite ale animalelor, legile senine ale vieții", el
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
De ce i se permite să rămână atât de neștiutoare cu privire la cele ale vieții? În cazul de față, se împletesc și se sprijină reciproc o sumă de factori istorici, culturali și sociali. Vreme de secole, creștinismul a inculcat în cugete obsesia, disprețul cărnii neputincioasă și vremelnică. Însă, fără nicio îndoială, acest dezgust față de trup și de sexualitate nu a fost nicicând mai pronunțat ca în prima jumătate a secolului al XIX-lea. La trei veacuri după Contrareformă, religia catolică exercită o influență
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
populare cădeau una după alta și că moravurile animalice ale poporului le "contaminau" acum mediul. În ochii lor, flirtul tinerelor fete, atât de superficial, le făcea pe acestea să se asemene acelor femei din popor față de care nu simțeau decât dispreț. Acelor "incendiatoare" faimoase și hulite care dăduseră foc Parisului în ultimele zile ale Comunei. Acele femei care se dedau, după cum observă doctorul Forel, în cabarete sau chiar pe stradă, hârjonelilor, ocheadelor și atingerilor grosolane cu bărbații. Când bărbații din tagma
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aceste "femei îngrozitoare", care se lasă în voia plăcerii valsului și a intimității cu un bărbat, când ea însăși, în saloane, se rotește și se învârtejește prinsă în brațele unui dansator priceput? Și cum, de vreme ce manifestă pentru aceste femei un dispreț atât de evident, să nu se desconsidere pe ea însăși pentru faptul că este asemenea lor? O lipsă de gust națională Însă lucrurile nu se opresc aici. Flirtul șochează și pentru că trimite cu gândul la universul anglo-saxon, la moravurile față de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu se desconsidere pe ea însăși pentru faptul că este asemenea lor? O lipsă de gust națională Însă lucrurile nu se opresc aici. Flirtul șochează și pentru că trimite cu gândul la universul anglo-saxon, la moravurile față de care francezii încearcă un dispreț profund. La acest sfârșit de secol, când tensiunile dintre diferitele națiuni europene se acutizează, societatea franceză este per ansamblu deosebit de șovină. Dușmanul principal rămâne fără îndoială puternicul Imperiu german, în vreme ce Marea Britanie este privită în ajunul Primului Război Mondial ca un stat aliat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu i se poate găsi nicio scuză. Greșeala săvârșită pe jumătate de aceasta nu-și află justificarea nici în dragoste, nici în procreație, nici în necesitate. Ea nu caută decât plăcerea, satisfacția personală, ceea ce este vrednic de cel mai adânc dispreț. Efemer și egoist, flirtul mai are un neajuns în ochii oamenilor de bună-credință: nu este sincer, cum trebuie să fie adevărata dragoste. Atunci când flirtează, subliniază moraliștii, oamenii "își exagerează cuvintele și gesturile, un sentiment care de-abia dacă există". Se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nici nu-i trece prin cap să se mărite cu Julien: acesta nu are nici un dram de avere și, mai mult decât atât, reprezintă Amantul prin excelență. Maud îl place pentru trupul său, așa cum își place un bărbat ibovnica, cu dispreț: "Toți bărbații [...] mă dezgustă oarecum [...], îi mărturisește ea unei prietene. În afară de Julien. Îmi plac mâinile lui, buzele lui, ochii lui. Îl doresc, din câte-mi dau seama, așa cum ne doresc pe noi bărbații, chiar și atunci când ne urăsc". Maud nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
într-o sinistră însingurare sexuală, avea în sfârșit "să dea lovitura". Căci Leslie, după toate aparențele, pare în stare de orice, dar nu și de flirt. Nu există nimic echivoc în privirile, în cuvintele, în atitudinea ei. Naiada manifestă un dispreț suveran față de expresiile dulci-acrișoare, față de frazele cu dublu înțeles, față de ocheadele aruncate pe furiș, față de toate acele neînsemnate semne din zilele de glorie ale flirtului inocent practicat în saloanele perioadei Belle Époque. Dacă nesocotește codurile flirtului ușor, tânăra habar n-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din cauză că sufereau, ca și Stingo, de pe urma faptului că femeile le provocau dorința, sustrăgându-se apoi îmbrățișării lor. Dar mai ales, să ne amintim, din cauză că priveau către trecut, erau obsedați de un ideal feminin desuet. Încremeniți în principiile creștine, mărturiseau un dispreț profund față de trup și de sexualitate. Le reproșau domnișoarelor că, flirtând, își pierdeau puritatea. Că se dezonorau. Că nu mai erau, într-un cuvânt, decât pe jumătate virgine. Moraliștii și viitorii soți se temeau că fetele care flirtau și-ar
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nici pe departe să se căsătorească cu o gâsculiță neprihănită, neîntinată trupește și sufletește, pe care s-o poată modela după chipul său, așa cum procedează Dumnezeu cu creaturile sale. E un tânăr în mod hotărât modern, care nu încearcă decât dispreț pentru toate "neghiobiile creștine" care supraviețuiesc în această perioadă de după al Doilea Război Mondial, și mai ales pentru căsătorie, pe care o consideră o "mascaradă" grotescă. Năzuința lui este să poată "preacurvi" fără griji, asemenea unui păgân dezmățat. Să se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu grijă, ciufulit de mâinile" iubitului ei... Iubitorii adevăratului cântec francez au luat multă vreme în derâdere aceste șansonete roz-bombon. Termenul yé-yé, care astăzi stârnește nostalgia, era adesea peiorativ pe vremea aceea, fiind rostit cu ironie, dacă nu chiar cu dispreț de cei trecuți de 25 de ani. Adulții consideră aceste refrene ca fiind fără excepție inepte și comerciale. Este adevărat că aceste cântece sunt adesea mai mult decât dulcege, siropoase. Chiar și atunci când vorbesc despre despărțire, ele respiră numai armonie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în suflet că nu-mi este dat și mie să am un răgaz de trei, patru ani, în care timp să nu fiu constrâns să-mi pun lucrările în rame și să deschid prăvălie. Să nu se creadă că aveam dispreț pentru lucrările mele, era dorința de a studia, de a nu fi mereu torturat de grija zilei de mâine. Aveam eu o catedră de suplinitor, la Liceul "Cuza Vodă" din localitate, dar ce sprijin firav era și acesta. Înainte de călătoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
o masă pitica pe care se află o lampă de gaz și două scaune. Neavând ce admira, se prefăcu imediat plictisita, iar profesorul pentru a înviora atmosferă, încerca să o sărute pe gură. Reacția ei fu rapidă și plină de dispreț; deschise imediat ușa și scuipa cu scârba peste prag, ștergându-se imediat cu un șervețel puternic parfumat. Părăsi brusc parcul, fără a mai salută, îndreptându-se grăbita spre poartă deschisă. Mai făcu câțiva pași, apoi începu să coboare în grabă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
zone ale lumii în care România are sau ar putea să-și descopere niște interese. "Toți filosofii politicii externe din România nu știu să ia drumul țărilor din Africa și Asia" afirma domnia sa -, iar mulți politicieni români manifestă un adevărat "dispreț pentru orice altceva decât Bruxelles și pentru hoteluri de cinci stele". Se subînțelege că această perioadă tragică din istoria postdecembristă a diplomației românești ia sfârșit odată cu vizitele pe care Traian Băsescu le face în țări din Africa și Asia, la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
islamice ca atare. Mai exact, în unele pasaje din Coran interpretate convenabil (exemplu, djihadul ca război sfânt), dar mai ales într-o tradiție a exclusivismului și fanatismului musulman, trăsături apărute în timp în confruntarea cu alte religii la fel de exclusiviste. Iar disprețul față de moarte al teroriștilor musulmani sinucigași se întemeiază pe eshatologia musulmană, adică pe promisiunea unei vieți fericite după moarte pentru martiri, pentru cei care mor pentru credință. Orice mare religie are în sine germenii exclusivismului și fanatismului, dar ei nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
abator, Cănd a-nvățat să treacă din coadă În topor Din ștreangul infamiei martirii Îl pierdură”. De meditat! Nu numai cu „codoșul” are ce are Alexandru Tăcu, În „Omul interzis”. Prostia, care adesea stă alături de codoșie, are partea ei de dispreț: „Analfabeții, Învrăjbit vârtej,/ Năvălitor din groapa altor nopți,/ Aduc prostiei Înzecit prilej/ Să-și lepede puetu-n semidocți.” (Lues latent) sau „Prostia galopează-n toată firea/ Că iapa dobitoaca la manej/ Și umedă undește născocirea/ Ridichelor Întoarse pe gâtlej”. (Hibernia) ori
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o persoană a intrat și i-a oferit lui Malin un pahar cu apă. Bănuiesc că acela este momentul În care fiul meu a fost otrăvit. Fiul meu nu a povestit nimic acasă despre această Întâmplare”, a precizat Alexandru Tăcu. „Disprețul față de comunism mi-a păstrat sufletul tânăr” Liviu Antonesei, un apropiat al familiei Tăcu, Împărtășește punctul de vedere exprimat de tatăl lui Malin. „Acel copil a murit oarecum Întâmplător. De departe, ceea ce spune tatăl lui pare plauzibil. Știam că s-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
1 mai 1987, cel mai bun prieten al său, Iulian Mircea Celmare, s-a sinucis, aruncându-se de pe blocul În care locuia. În ciuda suferințelor prin care a trecut, familia Tăcu speră că Într-o zi adevărul să iasă la iveală. „Disprețul față de comunism mi-a păstrat sufletul tânăr”, spune Alexandru Tăcu. ,,Diprețul Împotriva comunismului mi-a păstrat sufletul tânăr” este titlul interviului publicat de ziarul ,,Ziua” - Iași semnat de către Magda Olteanu: „În familia mea din partea tatei cei șapte bărbați au făcut
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
acestui mare gânditor umanist francez. Opera sa de referință rămâne Gargantua și Pantagruel, o lucrare care, într-o formă originală, prezintă educația de tip renascentist, opozantă educației de tip scolastic-medieval. Ca și Erasmus din Rotterdam, Rabelais exprimă în această lucrare disprețul nedisimulat față de ignoranța și obscurantismul dogmelor creștine. Evidențiind incidența nefastă, pe care ignoranța călugărilor o are asupra oamenilor obișnuiți, în special asupra nevoilor lor reale de cunoaștere, Rabelais încearcă să descrie, prin opoziție, principiile și metodele potrivit cărora noua educație
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
statornicia, bunătatea, hărnicia. Loga critică aspru ,,devianțele” tinerilor-bănățeni, cei care studiaseră în străinătate, și care se abat de la comportamentul onest și de bun simț al românilor autohtoni. El a criticat pe ,,domnișorii cei tineri” care, instruiți în străinătate, manifestă un dispreț față de semenii lor localnici, importând obiceiuri urâte, ,,mode de îmbrăcăminte, umblete strâmbe, vorbitură multă și fără socoteală”, considerând asemenea ,,slăbiri preluate de la străini mult mai de preț ,,decât modestia sau smerenia cea țărănească”. Un principiu pedagogic care se impunea tot
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]