6,873 matches
-
La Cernăuți Kogălniceanu publică „Dorințele partidei Naționale” și tot acolo emigranții Moldovei fac cunoștința fraților Hurmuzachi...” spune I.E. Torouțiu”. „Din trecutul Cernăuților” este alt documentar pe care îl semnează I.E. Torouțiu în I.E.Torouțiu Revista Bucovinei în iunie 1916: „Stăpânirea domnească în Moldova de Sus, Bucovina de astăzi,, cuprindea pe vremea domniei lui Petru al Mușatei, ca 1378 - ca 1393, ținuturile de către Prut și Nistru și mai spre miază-noapte ținutul Halici, primit ca zălog de la regele polon pentru suma de 3
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1942. Se publicau proză și versuri, dar și probleme de matematică distractivă, jocuri în figuri geometrice, trimiteri de ordin istoric asupra primelor preocupări matematice, anecdote matematice și fantezii culese, refăcute și publicate, rebus, enigme etc. „Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir”, „Domni români apărători ai bisericii și credinței”, „Un ideal al femeii creștine”, „Creștinism și caracter - perfecționarea caracterului propriu în lumina principiilor religiei creștine”, „Valoarea umană a moralei creștine” erau teme care stăteau alături de cele privind știința: „Scurt istoric al chimiei vechi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.15 din 20 mai (1 iunie) 1849. Iar la 17 iunie (29 iunie)1849 Bucovina își lua „rămas bun” de la Mihail Sturza scriindu-i: ...” Mihai Vodă cel vestit La prăpăd și la răpit Care-au scurs țara de bani Domnind 15 ani În sfârșit, e alungat De popor și de'mpărat, Plângă curtea cât va vrea Eu voi râde și-oi giuca...” După Curierul românesc, Albina românească, Gazeta Transilvaniei și Bucovina fraților Hurmuzachi de la 1848, presa românească, în ciuda cenzurii, tot
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
am primit frumoasa carte a domnului Roger Godel 4. Nu-i cunosc adresa, dar presupun că i se poate scrie pe adresa de la Gallimard - o scrisoare cu o vagă adresă egipteană s-ar pierde ușor, mai ales în confuzia care domnește la ora actuală în Egipt. Firește, sunt complet ignorant în privința științei medicale, dar tot ceea ce spune el despre convergența cercetărilor mitologice și medicale m-a frapat ca fiind foarte important - am presimțit-o vag, dar fără a putea s-o
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
contemporani cu evenimentele, autoarea crede îndreptățit că doar ei pot "să descifreze procesele-verbale de anchetă și să vadă îndărătul cuvintelor pumnul, cizma, porunca, schingiuirea fizică și psihică, nopțile nedormite, lanțul ce-l trage pe anchetat spre acel tărîm unde Minciuna domnește fără tăgadă". E limpede că un istoric, peste patruzeci de ani, cu greu ar mai putea descifra subtextele prezente pe fiecare filă din dosare. Nici cei care prin legea de funcționare a CNSAS, promulgată în anul 2000, nu au acces
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unui comunist. O operă literară scrisă cu metoda realismului socialist, nu te poate face bunăoară mistic, rasist, sau existențialist, ci dacă te influențează, aceasta se petrece numai în sensul de a vedea că în lucrurile omenești și în natură nu domnește legea hazardului, ci există un sens dialectic, o orientare, o tendențiozitate în desfășurarea fenomenelor, în care, istoricește, omul începe să aibă un rol din ce în ce mai important". Beniuc se simte dator a-l cita și pe Mihail Sadoveanu, dar nu direct, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
d'Aurevilly: Hermangarde de Polastron și Enguerrand de Coucy" (N.S.). Simone Weil spune: Datorită bucuriei, frumusețea lumii ne pătrunde în suflet. Datorită durerii, ne pătrunde în corp. "În celula 34 bucuria izvorîtă din aristocrație, poezii și sfidare și durerea (căci domnește un frig cumplit, mîncarea e cu totul pe sponci, apa continuă să fie viermănoasă, încăperea e apăsătoare ca într-un film de groază, bruftuielile curg gîrlă, orice observație a caraliilor e însoțită de ghionți sub fălci și pumni în cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
5 (Anchete). Cercetările se fac de oricare din tovarășii căruia i se dă sarcina de șeful Serviciului. Tratamentul arestaților este din cele mai barbare. Astfel, ferestrele arestului sînt bătute în cuie, iar ușile nu au nici un fel de aerisire. Murdăria domnește în toată puterea cuvîntului. Într-una din camere am găsit-o pe arestata Itu Irina, informatoarea din problema "Gărzile lui Decebal", care a dat pe Maria Rusu. Itu Irina este dementă și este ținută de 9 luni într-un regim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
facă o adevărată listă, a venit și a doua mare surpriză. Pe scena restaurantului lui Andronic a urcat marele Grigoraș Dinicu, pe care Cristi l-a îmbrățișat cu lacrimi în ochi. — Iată deci că la Paris tangoul și lăutăreasca pot domni în pace, s-a auzit vocea inconfundabilă a Mariei în spatele lor. Da, era chiar Maria Tănase, buna sa prietenă devenise solista orchestrei lui Dinicu, cu care călătorea prin lume. — Draga mea Marie, mai întâi îmi revăd prietenii de care nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
inimile oame- nilor ca un simbol al curajului și al prosperității unei epoci în continuă ascensiune pe care o trăiau. O lume grandioasă, elegantă, civilizată, dar mai ales o lume a păcii, în care arta și bunul- gust începuseră să domnească. Odată cu ultima ei suflare, un sentiment de ușoară nesiguranță și neîncredere a învăluit întreaga țară, și așa aflată într-o tensiune politică tot mai accentuată. Odată cu moartea ei se ducea poate și cea mai de preț speranță că lucrurile nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nărui în palmele tale și Diavolul te va ispiti să te scoată din fiecare încurcătură, dacă vei renunța la visul nemuririi. Vei pierde tot dacă vrei să fii nemuritor. — Noi am văzut lumea, intervine Fernic, iar moartea va veni să domnească peste ea. Va curge atâta sânge câtă apă n-ai văzut vreodată. Și barbarismul și ura vor frânge și ultima fărâmă de dragoste în care o să crezi. Și toate acestea te vor înghiți ca un rechin, în fața căruia nu vei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ce știu e că mergem acasă. Iar acasă numai Dumnezeu știe ce se întâmplă și ce vom face acolo, pentru ce această întoarcere grabnică și neprevăzută. Este bine că oamenii sunt entuziasmați și că de câteva zile moartea nu mai domnește printre noi, însă nu le pot promite nimic, și nu vă pot promite nici dumneavoastră nimic, dom- nule Vasile. Vă recomand să vă bucurați doar de aceste câteva zile liniștite ale drumului nostru... Mai bine le cântați oamenilor noștri ceva
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Iliescu, de exemplu! - să acceadă la cea mai Înaltă funcție În stat. Între cei doi s-au interpus apoi, firesc, mărunții intriganți ce apar În orice organizație care tinde spre putere și, din „cearta” lor, din insistenta neînțelegere care a domnit Între ei, s-au născut relele majore care și-au pus amprenta pe Întreaga viață a P.N.Ț.-ului, la putere sau nu! În primul rând „alegerea cadrelor”; și, a devenit evident pentru multă lume, iar acest lucru s-a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Creștin -, și Lupu, care mi-a devenit prieten, m-a invitat să mă alătur lor. Am făcut-o din respect pentru persoana sa și sperând Într-o reunificare a „vechiului” partid al ardelenilor, dar am observat curând că „dihonia” care domnea În lumea noastră literară era parcă și mai activă În cea a politicienilor - incapacitatea de unire a forțelor În vederea apărării unor privilegii și drepturi necesare profesiunii sau organizației, țelurilor ei, ca și idealurilor afirmate. Nu m-aș fi apropiat de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Într-un fel sau altul În calculele lor. Ei bine, azi, se pare, rod al acestor „disensiuni” penibile, uneori grotești și infantile, care au apărut În lumea noastră - când nu sunt opera unor noi și rapace oportuniști „de stil nou”! -, domnii politicieni care „ne conduc” În timp ce se sfârtecă Între ei cu zâmbetul pe buze sau schimbând alianțele cum alții Își schimbă lenjeria de corp, neuitând să-și aprovizioneze conturile substanțiale În bancă sau să ia masa cu unii „simpatici mafioți”, ei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
noi am „uitat” de a fi liberi, se pare că ne „amintim” cu greu de libertatea și reflexele noastre de dinainte de instalarea comunismului, În ’45. O „libertate”, vorbesc de cea de dinainte de anul ’38, nici ea pe măsura celei care domnea În Apus, unde statele vechi și mari aveau câteva secole de lupte pentru a o impune și păstra. Libertatea este ca și un drum, pentru a glumi puțin: nu e suficient să-l faci bine, trainic, trebuie să-l și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de o „nouă organizație, de o nouă societate”, iată că, de data asta, o fac eu Însumi, din proprie voință; și acest fapt nu se mai Întâmplă undeva Într-un orășel de provincie, la un liceu peste care Începuseră să domnească tinerei aroganți, cu fulare murdărele În jurul gâtului, care veneau de la „județeana UTM”, și peste niște profesori zgribuliți de frică, ci În plină capitală, iar „coborîrea” mea din nou În postură de victimă, de „lepros social” cum ziceai tu, a fost
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dinastii (Basarabii În țara Românească, Mușatinii În Moldova), dar ignorând criteriul apusean al transmiterii tronului În linie directă. Nu numai fiii (femeile fiind oricum excluse), dar și frații sau rudele mai Îndepărtate puteau aspira la domnie. Singura condiție: să fie „os domnesc“, să aparțină familiei. Inițial, alegerea s-a operat Între limite rezonabile. Cu timpul Însă, pretendenții s-au Înmulțit. S-au urcat pe tron și fii naturali și, În aceste condiții, evident și persoane care doar pretindeau că sunt fii de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
curentă În scrieri le istorice. În secolul al XVIII-lea — epoca „fanario tă“ —, cele două țări au absolut același regim. Turcii Îi de pla sează pe domnitori dintr-o țară În alta. Recor dul Îl deține Constantin Mavrocordat, care a domnit (cu Întreruperi, Între 1730 și 1769) de șase ori În țara Românească și de patru ori În Moldova! Acum, țările române se apropie atât de mult, Încât următorul pas nu mai putea fi decât unirea lor. În mod parado xal, intensifica
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ci un deget sau două, după importanța acordată fiecăruia! A Înțeles să se așeze mult deasupra celorlalți. Ceea ce, În fond, doriseră românii: un adevărat principe, din alt aluat decât boierii care timp de secole se schimbaseră pe tron. Carol a domnit din 1866 până În 1914, mai Întâi ca principe, iar, din 1881, ca rege.<endnote id="14"/> Românii au avut astfel parte de 48 de ani de stabilitate. A fost, s-ar putea spune, singura perioadă mai lungă de adevărată continuitate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
popor“, și așa au apărut În București pe 14 iunie mii de mineri din Valea Jiului În salopetele lor negre și Înarmați cu bâte. Printre ei, dirijându-i și stimulându-i, și falși „mineri“. Timp de două zile, În București a domnit teroarea. Au fost devastate sediile partidelor de opoziție, Universitatea și Institutul de Arhitectură. Erau vânați mai cu seamă intelectualii sau cei care păreau minerilor a fi intelectuali ori persoane cu moravuri dubioase: bărbați cu ochelari, femei cu rochii scurte... Loviți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a deveni o prezență reală. Regele Îndată după decembrie 1989 privirile mai multor români s-au Îndreptat spre regele Mihai (aflat de aproape o jumătate de secol În exil și stabilit la Versoix, În Elveția). Născut În 1921, el a domnit deja În două rânduri, mai Întâi, minor, Între 1927 și 1930, apoi din 1940 până În 1947. Argumentele În favoarea monarhiei nu erau lipsite de greutate. Republica se născuse ilegitim, printr-o lovitură de stat comunistă. Anularea comunismului ar fi presupus și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
șosea, mașina regelui Întoarsă din drum și fostul suveran nevoit să ia avionul Înapoi. În sfârșit, i s-a permis să vină În aprilie 1992, cu ocazia sărbătorilor de Paște. Iliescu s a eclipsat și, În duminica Paștilor, regele a domnit cu adevărat asupra Capitalei. O mare de oameni l-au Înconjurat și l-au ovaționat. Un incredibil triumf! Un moment s-a părut că istoria se Întoarce. Era Însă o iluzie: mai departe nu avea cum să se meargă. Majoritatea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
viața politică românească. Imaginea unei Românii conduse În continuare de securiști arată cam mitologic. Dar grupuri de presiune și de influență cu siguranță există.4 Figura securistului este dublată În imaginarul românesc de cea a informatorului. Și În această privință domnește o deplină incertitudine. Câți dintre români au fost informatori? Și, mai ales, câți sunt Încă „dependenți“ din această pricină? Doar câțiva, mai curajoși, mai onești sau mai cinici, și-au mărturisit singuri condiția de foști informatori. Îi numeri pe degete
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și să pună ordine ori de câte ori situația ar fi cerut-o. Primul document care atestă existența Bucureștiului datează din 1459 (dar se presupune că orașul exista din veacul anterior). Și nu este dat de oricine acest document, ci de cel care domnea pe atunci În țara Românească. Inevitabilul Vlad țepeș! Capitala României intră În istorie sub semnul lui Dracula! țepeș avea acolo o „cetate“, probabil o reședință destul de modestă fortificată cu bârne și pământ. După el, domnitorii au ezitat Între Târgoviște și București
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]