8,140 matches
-
cu lucrări. 2. Pornirea motorului fără apăsarea clapetei de accelerație și demarerea rapidă de pe loc, fără a aștepta “încălzirea motorului”. 3. Accelerarea progresivă și schimbarea cât mai rapidă a treptelor de viteze, pentru a ajunge la treapta optimă, corespunzătoare vitezei dorite de deplasare, în interiorul regimului sarcinilor parțiale. Treapta optimă este treapta de viteze care se potrivește cel mai bine intervalului în care este situată viteza de deplasare și care păstrează motorul în plaja de turații corespunzătoare sarcinii parțiale (zona verde a
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
organismului, prezentăm cele 2 (două) forme speciale de stress care se manifestă și anume: 1. Eustress-ul ce a fost definit în anul 1974 de către Richard Lazarus ca fiind benefic, sănătos, pentru individ și care îi poate asigura mulțumirea și împlinirea dorite. Prefixul numelui provine din limba greacă și are înțelesul de „bine” sau „bun” și se referă la natura stresorului și nu la impactul acestuia, care acționează ca un impuls, ca un factor motivator; sub influența lui devenind din ce în ce mai energic până
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
apariția stress ului în cadrul organizației și să ia, prompt și eficient, măsurile cele mai indicate pentru asigurarea bunăstării angajaților lor și imprimarea unui climat optim de lucru și de afirmare a personalității umane, astfel încât, pe ansamblu, rezultatele să fie cele dorite. De asemenea, este necesară și din partea fiecărui individ, lucrător, angajat, manager, acordarea unei atenții sporite propriei gestionări a acțiunii concertate a organismului, sub acțiunea presiunii factorilor stresori exogeni, utilizând metode și tehnici specifice în acest sens, astfel încât organismul să nu
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
capacitatea organismului de a rezista în condiții optime condițiilor de stress deja produse. Este utilizată atunci când nu mai există altă alternativă de urmat. Cele trei situații, cei trei vectori, în practică se întrepătrund și se utilizează împreună, conducând către rezultatul dorit, bun, pentru situația descrisă. Dar, este necesară și găsirea și implementarea de către managementul organizațional (al agenților economici) de programe și direcții de acțiune, în vederea luării celor mai adecvate decizii în această problematică. Chiar dacă există dificultăți asumate în ceea ce privește elaborarea unor măsuri
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
în trei etape (faze): a. identificarea exactă numai a acelor proceduri care au impact asupra bunei activități generale a angajaților b. obținerea cu necesitate a unui feedback din partea angajaților dacă respectivele politici și proceduri sunt într-adevăr adecvate, au efectele dorite, asupra lucrătorilor și condițiilor lor de muncă. c. revizuirea respectivelor programe, în cazul în care se constată abateri între ceea ce s-a propus și ceea ce este concret în realitate, totul pentru creșterea randamentelor individuale, a stării de sănătate și, în
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
pentru următorii ani ale programului SAPARD - care include turismul rural ca obiectiv. În România trebuie să de înțeleagă că indiferent de programele externe care oricum rămân limitate, turismul rural montan este o șansă reală care, pentru a evolua cu viteza dorită, are nevoie nu doar de efort individual ci și de sprijin concret, autohton. Peste un milion de gospodării țărănești private, răspândite în 3960 sate de munte, cu dimensiune medie de numai 3 ha și peste 2 milioane de agricultori care
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
sau imediat. Acestea ar putea include: - strategia managerială - succesul actual al firmei - poziția pe piață - eficiența competiției Implementarea strategiei Aceasta implică transformarea strategiei alese într-o acțiune, astfel ca firma să poată avea o șansă reală de obținere a profitului dorit. Planificarea atentă a resurselor (3a) și restructurarea organizațională (3b) adecvată sunt absolut importante la orice nivel. În lucrarea „Managementul strategic și politica afacerii” (1989) autori Wheeler și Hunger, sunt evidențiate patru elemente ce interacționează: 1. observarea mediului de afaceri (exemplu
ROLUL MANAGEMENTULUI STRATEGIC ?N POLITICA AFACERII by Dana-Claudia CAZACU () [Corola-publishinghouse/Science/83114_a_84439]
-
stimuli senzoriali cunoscuți / necunoscuți; așteptați / neașteptați; siguri / nesiguri; emoții (durere, frică, tristețe, bucurie). Când vigilența este scăzută (se mișcă încet, se mișcă în mod ritmic, fără multe variații, este apatic), se intervine prin stimulare senzorială, stimulii fiind cunoscuți, activitățile previzibile, dorite, așteptate. Când vigilenta este ridicată (se mișcă rapid și neregulat) se intervine adaptând mediul în care se lucrează reducând stimulii (privarea senzorială). De asemenea îl pot liniști activitățile vechi (lucrurile noi, neașteptate îi cresc nivelul de alertă). Deci: Deficit neurologic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acțiune generează costuri; altfel spus, orice opțiune socială, inclusiv acelea realizate cu sprijinul statului, prin reglementare guvernamentală, implică atât beneficii cât și costuri. O analiză completă trebuie să țină seama de: efectele intenționate, dar și de cele neintenționate; de efectele dorite, dar și de cele indezirabile. Legile reprezintă un cadru de referință, diferența reprezintă oamenii dintr-o instituție. Tranziția oricărui sistem necesită o perioadă de adaptare și o perioadă de soluții flexibile, acest lucru a fost pus în legislația noastră care
REALIZARI șI PERSPECTIVE ÎN SERVICIILE DE URGENTA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Vass Hajnal () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1076]
-
sunt litere românești pe temeiul alfabetului latin. Așa cum era firesc, Academia Română s-a adresat în anii 1991-1992 deopotrivă lingviștilor români și unor renumiți lingviști străini - romaniști, româniști etc., în legătură cu Proiectul de reformă ortografică. Dar, cum răspunsurile nu au fost cele dorite, au fost tratate cu aceeași aroganță opiniile, și ale unora, și ale celorlalți. „Academia Română - scrie savantul suedez AlfLombard în articolul Despre folosirea literelor î și î, publicat în Limba română, nr. 10/1992 - a dorit să cunoască și părerea unui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cine știe al câtelea decret și în mod curent adjectivul întâiul. PRONUMELE INTEROGATIVTC "PRONUMELE INTEROGATIV" Sub aspect semantic, pronumele interogativ se caracterizează prin apartenența la instrumentele interogației, alături de adverbele interogative; sunt substitute ale unor substantive (pronume) care ar conține informațiile dorite, căutate de subiectul vorbitor în legătură cu identitatea unor „obiecte” din realitatea extralingvistică. Între ele, pronumele interogative se disting prin unele trăsături semantice prin care ar urma să se diferențieze substantivele-substitut, în interiorul opoziției + uman/- uman: + uman: cine: „Cine-i acel ce-mi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relativ ceea ce (sensul particular), dar, prin intermediul lui, și sensul întregii propoziții: ceea ce și-a dorit de mult (sensul general). Propoziția adaugă, prin verb și prin ceilalți constituenți, diferite sensuri substantivului care intră direct în raport de substituție cu pronumele: „trandafirul dorit.” Dintre pronumele relative absolute, pronumele ceea ce, cu sens neutru, când se întrebuințează anaforic, conține în el însuși planul semantic global al unei (unor) propoziții pe care o (le) reia, în interiorul unei relații sintactice de apoziție: „Să reclame, în caz că ar fi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbitor optează pentru una din ipoteze; este conținutul specific modului Prezumtiv: „Va fi fiind/fost bolnav de n-a venit.” 3. Irealitatea rămâne în afara opoziției certitudine - incertitudine și se combină cu implicarea subiectivă sau cu atitudinea de detașare; • acțiunea este dorită; subiectul vorbitor se implică afectiv sau implică afectiv pe interlocutor în desfășurarea acțiunii (stării) exprimată prin verb; este conținutul semantic al modului Optativ: „Aș pleca/aș fi plecat pe Piatra Craiului.” • acțiunea este poruncită, recomandată etc.; este expresia voinței subiectului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deliberării, al acțiunii în același timp posibilă și incertă; • Prezumtivul - mod al ipotezelor, al prezumției; III. Moduri ale neutralizării opoziției certitudine - incertitudine • Potențialul - mod al virtualității și al detașării subiectului vorbitor de conținutul semantic al verbului; • Optativul - mod al acțiunii dorite. Observații: Potențialul și optativul sunt două variante semantice ale aceluiași mod verbal, optativ-potențial (în terminologia curentă, optativ-condițional). * În planul expresiei, opozițiile categoriei mod se manifestă, ca și opozițiile aspectului (subiectiv), din perspectiva raportului de solidaritate (complementaritate) cu categoria gramaticală a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structura ambelor forme temporal-modale: tema liberă a infinitivului. De altfel, și opoziția semantică se stabilește, în realitate, tot între aceste două realizări ale modurilor în discuție: voi cânta (acțiune viitoare sigură sau relativ - presupus - sigură)/aș cânta (acțiune viitoare nesigură: dorită dar realizabilă sau nerealizabilă într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat) În același fel, conjunctivul se opune indicativului prin forma de prezent: (eu) cânt (indicativ prezent)/să cânt (conjunctiv prezent) în care opoziție, elementul-morfem cu realizare pozitivă este conjuncția-morfem
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unui verb ilocuțional, expresie a planului enunțării: „- Nu vreau să mă adaptez, i-am răspuns, dacă o să încerc, sunt pierdut, fiindcă alții sunt mai puternici.” (M. Preda, Viața..., 57), „E un moment mare, să mă cuget mai întâi, gândi el, dorit-am de când sunt ceva pentru mine? numai pentru mine?” (M.Eminescu, P.L., 45), „Știi (se îneacă de emoție), mă stăpânesc, adică-i vorbesc cu perdea, numai să-i isplic lucru formal, ca să n-o rușinez.” (I.L. Caragiale, I, 80) 2
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
consider un ciclu încheiat. Foarte multe lucrări le-am dus pe verticală, pentru că verticala îți creează posibilitatea să panotezi mai multe elemente, să faci un poliptic mai expresiv. Lucrările între ele trebuie să se armonizeze și, pentru a pune accentele dorite, trebuie să le lucrezi împreună. Am venit apoi cu „Palimpseste”, la fel o expoziție mare, pe diferite direcții, în care majoritatea o constituiau lucrările mai vechi, peste care se interpuneau noi imagini, care la rândul lor se ștergeau ș.a.m.
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
scumpit așa de mult. Cu aproape patru decenii în urmă, preocupat de valorificarea moștenirii Rosettiștilor și a spațiului cultural de la Tescani, anunțati o iminentă carte dedicată acestui spațiu. A rămas un proiect abandonat sau încă nu ați ajuns la forma dorită? Subiect actual. Materialul documentar crescând considerabil, am căutat o formulă adecvată. Sper că am și găsit-o. Apropiindu-ne de finalul acestui dialog, v-aș ruga să faceți un exercițiu de sinceritate și să ne mărturisiți care vă sunt regretele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mai multor intervale de timp independente, de lungime dependentă de valorile înscrise în registrele TACCRx, conform figurii alăturate. În întreruperea corespunzătoare fiecărui modul TACCRx trebuie să se adauge la valoarea curentă a TACCRx o valoare corespunzătoare duratei intervalului de timp dorit, pentru a genera o altă întrerupere la scurgerea unui nou interval. Capitolul 4 Dispozitivele periferice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 96 Figura 4.17 Generarea a două intervale de timp independente în modul continuu În modul de
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
de dispozitive sunt afișoarele LCD numerice cu șapte segmente întâlnite în ceasuri, aparate de măsură sau alte aplicații portabile simple. Prin adăugarea de segmente fiecărui digit în parte se pot afișa toate caracterele alfanumerice; segmentele individuale pot avea orice formă dorită inclusiv simboluri speciale - bară de progres, antenă, baterie, plic etc., conform cerințelor aplicației. Producătorii de afișoare LCD oferă servicii de realizare de dispozitive dedicate aplicației, conform cerințelor clientului. Capitolul 4 Dispozitivele periferice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
se face prin adaptarea impedanței (terminații corespunzătoareă și introducerea de meandre pe anumite trasee pentru a implementa compensarea întârzierilor. Programele moderne de proiectare asistată de calculator a structurii de interconectare permit generarea automată a acestor meandre în funcție de timpul de propagare dorit. Figura 7.11 Distribuția semnalului de ceas la mai multe circuite digitale([37]Ă Figura 7.12 prezintă efectul utilizării greșite a unei găuri de trecere într-o structură de interconectare cu 4 straturi. Semnalul util trece de pe stratul 1
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
în mod controlat și se depune pe ea o anumită structură de metalizare. După parcurgerea tuturor acestor operații complexe se obține o plachetă de siliciu complet prelucrată chimic ce conține pe toată suprafața sa, într-o structură repetitivă, dispozitivele electronice dorite, ca în figura 8.2. Capitolul 8 Aspecte practice în realizarea sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 190 Figura 8.2 Wafer de 12 inch difuzat cu procesoare AMD Opteron X4 Barcelona ([3]Ă Placheta de siliciu difuzată trece
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
ale sale, sau familia Microchip PIC16XX nu posedă, în general, această facilitate. Reprogramarea unei locații de memorie flash se face în două etape: ștergerea segmentului de memorie din care face parte adresa respectivă, urmată de scrierea acelei locații cu valoarea dorită. Întrucât memoria flash are un număr limitat de cicluri de ștergere, este de dorit să se rescrie toate locațiile de memorie din segmentul care se șterge, în felul acesta reducându-se la maxim numărul de ștergeri. Rezultă că datele ce
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
dificultăți de învățare nu are uneori abilitățile grafo-motrice necesare pentru scrierea acestor simboluri grafice în spații mici. 6. Identificarea și separarea unor sunete familiare, incepand cu vocalele (a, e, i, o, u, apoi r, l etc.) Se optează pentru sunetul dorit, se precizează poziția sunetului în cuvânt și se dau exemple care conțin sunetul indicat în anumite poziții: inițial, final, median. ÎI. Etapă de sinteză fonetica Acesta etapă reprezintă parcurgerea drumului invers analizei fonetice. Apelând la aceleași procedee utilizate pentru analiză
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
să cadă Fulgi de proaspătă zăpadă. Câte-un fulg de geam s-anină Și copacii în grădina Sub povară se înclină. Ninge-ntruna.... Zgribulite Vrăbiile-și spun De nevoi, sărind, grăbite, Lângă gard și pe șoptite Povestesc ca-n nopți dorite, Pe cărările-ntocmite, Vine Moș Crăciun. Ninge! de Otilia Cazimir Ssst! Măicuța gerului Cu mânuța înghețată, Bate-n poartă cerului Și întreabă supărată: Unde-s stelele de sus? Iaca, nu-s! Vântul rău le-a scuturat Și le-mprăștie prin sat
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]