KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...189 190 191 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

Iorga 55. Dar �n ciuda contactului lui Iorga cu marxismul �n anii de liceu, critică junimist? a sistemului rom�nesc avea o influen?? mult mai mare asupra perspectivei sale. Junimismul s? a n? scut din nemul? umirea �protipendadei� boierilor moldoveni, care sim? eau c? joac? un rol tot mai mic �n conducerea noului stat unit rom�nesc. Acest rol diminuat era rezultatul noii Constitu? îi (occidentale) ? i al mut? rîi capitalei de la Ia? i la Bucure? ți. Prin anii�1860? 1870, unii intelectuali din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
art? pentru art? , de preferat f? r? nici un con? inut social. Accentu�nd asupra diferen? ei dintre civiliza? ie ? i cultur? , Rom�nia r? m�nea, dup? p? rerea lui R? dulescu? Motru, o caricatur? gigantic? a Occidentului, o situa? ie �n care Politicianismul a perpetuat din interese egoiste o �pseudocultur? �60. Iorga (că ? i Eminescu) a fost puternic influen? at de critică junimist? , cum au fost ? i R? dulescu? Motru ? i Simion Mehedin? i. Dar Iorga avea unele rezerve serioase: �n primul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ă �n at�tea alte cazuri �n Rom�nia), trebuie s? privim peste Prut. Nu este de mirare faptul c? unul dintre cei mai importan? i reprezentan? i ai mi? c?rîi, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reac? ie �mpotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru ?? r? nimii. Mul? i intelectuali est? europeni considerau c? marxismul are motiva? ie doar �n ?? rile industriale occidentale. Nici o mi? care muncitoreasc? nu avea vreun sens f? r? o clas? muncitoare care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mai importan? i reprezentan? i ai mi? c?rîi, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reac? ie �mpotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru ?? r? nimii. Mul? i intelectuali est? europeni considerau c? marxismul are motiva? ie doar �n ?? rile industriale occidentale. Nici o mi? care muncitoreasc? nu avea vreun sens f? r? o clas? muncitoare care s? merite acest nume. Marxismul era foarte ambiguu �n privin? a ?? r? nimii. ??rănii alc? tuiau o clas? cu mentalitate mic? burghez

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
acest nume. Marxismul era foarte ambiguu �n privin? a ?? r? nimii. ??rănii alc? tuiau o clas? cu mentalitate mic? burghez?; marxi? ții f? ceau eforturi serioase că s? atrag? proletariatul rural lipsit de p? m�nt. Trebuia g? sit? o solu? ie pentru problemele arz? toare ale ?? rilor cu populă? ie ?? r? neasc? majoritar? ? i cu zone rurale �n care oamenii tr? iau �n mizerie. Stere ? i al? i ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializ? rîi occidentale. Că ? i grup? rile ruse

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nimii. ??rănii alc? tuiau o clas? cu mentalitate mic? burghez?; marxi? ții f? ceau eforturi serioase că s? atrag? proletariatul rural lipsit de p? m�nt. Trebuia g? sit? o solu? ie pentru problemele arz? toare ale ?? rilor cu populă? ie ?? r? neasc? majoritar? ? i cu zone rurale �n care oamenii tr? iau �n mizerie. Stere ? i al? i ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializ? rîi occidentale. Că ? i grup? rile ruse? ți similare, nu voiau s?? i ț�rasc? pe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
o lumin? p? trunz? toare a str? lucit cu at�ta putere �nc�ț a c? zut la p? m�nt �n fă? a trecerii semizeului; semizeu care nu ne? a mai p? r? sit niciodat? sufletele dup? aceea. �ntreaga noastr? genera? ie vrea s? se identifice cu el. Vorbim limba lui Eminescu, nutrim g�ndurile lui ? i dorim s? ducem via? a lui curat? , dedicat? doar ?? rîi noastre, o via?? plin? de sacrificii, (o via??) care nu sim? ea dec�ț dispre? pentru r

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
orice. Orice mijloace erau justificate pentru ap? rărea ei; valorile, indivizii � p�n? ? i faptele! � aveau importan?? at�ta vreme c�ț contribuiau la atingerea ? elului fundamental: ap? rărea na? iunii ? i garantarea intereselor na? ionale. Acestea aveau pentru Eminescu o semnifică? ie at�ț de cov�r? itoare �nc�ț trebuiau protejate cu pre? ul apel? rîi la metode duplicitare ? i al sacrific? rîi integrit?? îi sau a calit?? îi de om a oricui. A?adar, interesul na? ional este cel care trebuie s? fie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
r? d?cîni polonezo? ucrainene, s�rbe? ți, armene sau de alte naturi. El a respins occidentalizarea incomplet? ? i superficial? de la 1848. Eminescu recuno? tea numai dou? clase pozitive �n Rom�nia: boierimea ? i, mai presus de orice, ?? r? nimea. Orice evolu? ie trebuie s? se bizuie pe ?? răni ? i s? fie organic?. Na? ionalismul s? u este legat de g�ndirea junimist? , dar el era mai pu? în elitist dec�ț cei asemenea lui Petre�P. Carp. Eminescu era mai apropiat de ?? răni dec

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
politic ? i realit?? ile pseudooccidentaliz? rîi. A atacat politicianismul, care, dup? p? rerea lui, �printr? o mă? în? politic? nemiloas? a pl? țiț salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, cre�nd un proletariat al condeiului! �. El numea o astfel de democra? ie democra? ie bugetar? , pun�nd? o �n contrast cu una real?: o democra? ie a muncii. Patriotismul politicianismului este grijă iubitoare mai cur�nd fă?? de bugetul ?? rîi ? i nu fă?? de ? ar? , exploat�nd la maximum resursele tot mai mici ale

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
realit?? ile pseudooccidentaliz? rîi. A atacat politicianismul, care, dup? p? rerea lui, �printr? o mă? în? politic? nemiloas? a pl? țiț salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, cre�nd un proletariat al condeiului! �. El numea o astfel de democra? ie democra? ie bugetar? , pun�nd? o �n contrast cu una real?: o democra? ie a muncii. Patriotismul politicianismului este grijă iubitoare mai cur�nd fă?? de bugetul ?? rîi ? i nu fă?? de ? ar? , exploat�nd la maximum resursele tot mai mici ale acesteia 66

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui, �printr? o mă? în? politic? nemiloas? a pl? țiț salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, cre�nd un proletariat al condeiului! �. El numea o astfel de democra? ie democra? ie bugetar? , pun�nd? o �n contrast cu una real?: o democra? ie a muncii. Patriotismul politicianismului este grijă iubitoare mai cur�nd fă?? de bugetul ?? rîi ? i nu fă?? de ? ar? , exploat�nd la maximum resursele tot mai mici ale acesteia 66. Că ? i Carp, Eminescu �i critică pe liberali pentru c? �mpiedicau ajungerea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
politicianismului este grijă iubitoare mai cur�nd fă?? de bugetul ?? rîi ? i nu fă?? de ? ar? , exploat�nd la maximum resursele tot mai mici ale acesteia 66. Că ? i Carp, Eminescu �i critică pe liberali pentru c? �mpiedicau ajungerea la o democra? ie adev? raț?. El cerea respectarea legilor existente, care reclamau alegeri libere. Dup? p? rerea lui Eminescu, politica liberalilor l? să ? ara �n m�inile str? inilor, care dominau at�ț economia c�ț ? i via? a cultural? ? i via? a public?. Se referea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
reclamau alegeri libere. Dup? p? rerea lui Eminescu, politica liberalilor l? să ? ara �n m�inile str? inilor, care dominau at�ț economia c�ț ? i via? a cultural? ? i via? a public?. Se referea �n mod elegant la ace? tia, folosind termenul xenocra? ie. Iorga a considerat �ntotdeauna c? mesajul democratic occidental este demn de respect. Multe din aspectele acestuia puteau fi adaptate, dar nu copiate �n manieră �odio? ilor� liberali! Deoarece Rom�nia avea un trecut diferit, evolu? ia ei nu putea fi dec

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
r? rezerve �, pesimismul metafizic omniprezent �n opera marelui poet na? ional este absent �n opera lui Iorga. Poate c? din cauz? c? Iorga a fost �n primul r�nd un lupt? tor. Astfel �nc�ț at�ț de eminesciana resemnare pesimist? ie? ea din discu? ie. Dup? c�teva turnee de familiarizare cu lumea intelectual? bucure? tean? , Iorga ? i șo? ia să au plecat �n toamnă lui 1890 că s? petreac? trei ani de studii ? i cercet? ri peste hotare. Ob? inuse o burs? cu ajutorul lui Odobescu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
bucure? tean? , Iorga ? i șo? ia să au plecat �n toamnă lui 1890 că s? petreac? trei ani de studii ? i cercet? ri peste hotare. Ob? inuse o burs? cu ajutorul lui Odobescu ? i al lui Xenopol �n vederea �nsu? irii la perfec? ie a limbii grece? ți, dar a optat ulterior pentru istorie. Familia Iorga a sosit la Paris, unde Nicolae Iorga s? a �nscris la ? coală Practic? de Studii Superioare, stabilindu? se �n Cartierul Latin. Tr? iau �n Parisul sf�r? ițului de veac, dar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Că de obicei, lecturile ? i experien? ele lui i? au l? rgit orizontul. A luat contact cu valorile inestimabile de? inute de Bibliotecă Na? ional? , cea mai mare bibliotec? pe care o v? zuse vreodat? (cu care va stabili o rela? ie care va dura toat? via? a lui); petrecea o mare parte din timp �n arhivele Arsenalului; ?i, �n m? sura �n care �i permitea bugetul, cump? ra orice carte din anticariate. Oare ce citea Iorga? Montaigne, Ronsard, Boileau, Florian, B�ranger, Diderot, Ch�nier, Rousseau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
istoriei universale pe studierea detaliat? a na? iunilor mici. Lectură lucr? rîi Via? a lui Philippe de M�zi�res scoate �n eviden?? felul �n care scria Iorga istoria, ce �nsemna istoria pentru el ? i cum inten? iona s? scrie istoria. Gra? ie cercet? rilor efectuate �n arhivele Arsenalului, Iorga a putut s? scrie despre un om �pe care l? am cunoscut personal, al? turi de care am tr? it, ale c? rui aspiră? îi ? i idealuri le? am �mp? rt?? it, pe care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
vară lui 1894 �n Rom�nia, dup? ani de studii asidue�81. Nu ne puteam deta? a de imaginea romantic? a perioadei pre? pa? optiste: un talentat istoric na? ionalist c? ut�nd cu r? bdare prin arhivele pr? fuite ? i ie? ind din ele cu istoria de mult uitat? a na? iunii sale. �n Rom�nia, Iorga a revenit la literatur? , �ntruc�ț nu?? i putuse cultiva interesul pentru acest domeniu c�ț timp fusese plecat peste hotare 82. Literatura era pentru el inseparabil

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
urii f?? i?e a acestuia fă?? de Rom�nia. Rela? iile dintre Iorga ? i Gherea (că ? i cu revista acestuia, �Literatura ? i ? tiin? a�) s? au �nc�lcit atunci c�nd acesta din urm? i?a cerut s? adopte o pozi? ie ideologic? pe care Iorga nici nu voia, nici nu era capabil s? ? i?o asume. Gherea interpretase una din poeziile lui Iorga drept revolu? ionar? , cu toate c? acesta �? i exprimase �n ea propria lui dezam? gîre. Iorga a publicat ? i alte

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? acesta �? i exprimase �n ea propria lui dezam? gîre. Iorga a publicat ? i alte �ncerc? ri literare �n periodice că �Timpul� ? i altele. Contribu? ia să istoric? se baza pe documentele pe care le adunase at�ț de asiduu. Lucrarea să Contribu? ie la istoria Valahiei �n secolul al ? aisprezecelea a fost acceptat? spre publicare de c? tre Academia Rom�n? de ? tiin? e. �ntre 1895 ? i 1897, Iorga a publicat lucrarea �n trei�volume Acte ? i fragmente privitoare la istoria rom�nilor (Acts and Fragments

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
vizit? la arhivele de la Bra? ov, aflat pe vremea aceea peste hotare. Rezultatul cercet? rilor sale a fost o alt? lucrare major? , Rom�nii ? i Bra? ovul. �n tot acest timp, Iorga a �nceput s? publice, f? urîndu?? i o reputa? ie ferm?. �n�1893 �? i public? lucrarea despre Thomas�III de�Saluzzo, iar �n�1896, �n sf�r? it, cea despre Phillipe de�M�zi�res94. Documente adnotate ? i fragmente referitoare la istoria rom�nilor, al? turi de alte antologii ale documentelor rom�ne? ți descoperite

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui, a c? ror publicare reu? ise s? o opreasc? 100. �n 1899, Iorga a scris un articol �n �Ind�pendence Roumaine�. �ncep�nd din acel moment, el a devenit punctul focal al vie? îi culturale ? i politice a Rom�niei, pozi? ie pe care o va men? ine p�n? la tragică lui moarte. NOTE �NCEPE LUPTA S�ntem o ? ar? de ?? răni. Trebuie s? ne muncim p? m�ntul (? i gospod? rîile) că ?? răni. M. Eminescu ... A intra �n via? a civic? nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe care l? a publicat Iorga �n 1899 �n �L�Ind�pendance Roumaine� a constituit un adev? raț pas hoț? r�tor3. Odat? cu acest articol, Iorga �? i p? r? șea turnul de filde?. Articolul acesta l? a dus dincolo de linia de demarca? ie care separă un istoric respectat, intangibil ? i demn de respect chiar ? i din partea celor care �l urau4, de un politician combativ care, odat? �nfr�nt, �n partea aceasta a lumii (mult mai adesea dec�ț �n alte p? r? i), era la cheremul �nving

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
odat? �nfr�nt, �n partea aceasta a lumii (mult mai adesea dec�ț �n alte p? r? i), era la cheremul �nving? torului. Iorga a intrat �n lupta politic? fiind bine cunoscut pentru numeroasele lui realiz? ri ? i bine �narmat, cu o imens? erudi? ie istoric? ? i literar? , cu cunoa? terea limbilor clasice ? i moderne, �nzestrat cu o memorie fenomenal? ? i av�nd convingeri profunde. Dar el avea ? i calit?? i personale care, de? i �n cea mai mare parte meritorii, f? ceau că activit?? ile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]