95,320 matches
-
exercitarea acestui drept numai de către o singură persoană; pe de altă parte, procedura de comunicare a propunerii de sancționare prin ordin de ministru vine să îngreuneze și mai mult modalitatea de atragere a răspunderii disciplinare, care, oricum, implică foarte multe etape; constatăm că este primul text din cadrul acestei secțiuni care face referire și la personalul de conducere al caselor corpului didactic. (4 Pentru personalul de îndrumare și control din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, propunerea de sancționare se face, după
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
răci. Ar fi fost ca o mică înșelătorie. Înțelegi ce vreau să spun, nu? Să nu-ți pierzi credința în mine, Eric. Regret și speranță, E (Primită pe 12 ianuarie) Scrisoarea nr. 111 Dragă Eric, Codificarea textului becului are două etape. Prima este simplul cod Morse. Becul pâlpâie în flash-uri scurte și lungi, puncte și linii. Acestea pot fi transpuse în litere conform schemei următoare: A .H .... O --V ...B -... I .. P .--. W .-C -.-. J .--Q --.X K -.R .-. Y
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
le vrea și le poate permite fără bătăi de cap, deoarece câștigă aproape cu cincizeci la sută mai mulți bani decât mine. Sau așa a fost până de curând. Locuim împreună de aproape optsprezece luni și am intrat în ultimele etape ale angajamentelor financiare. Banii mei și banii lui Clio au devenit „banii noștri“. Ăsta-i un lucru minunat din tot soiul de motive și înseamnă pe deasupra că ea poate găsi noi strategii complexe de-a mă convinge să folosească „banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
1972). În cariera sa diplomatică de jumătate de secol a înregistrat performanța de a fi fost cel mai longeviv ambasador în funcție al României și, mai ales, de a fi parcurs în vremuri tulburi, în baza profesionalismului său, toate principalele etape ale istoriei postbelice a politicii externe românești: o mare parte din perioada comunistă, Revoluția din decembrie 1989 și anii de tranziție care au urmat, admiterea României în N.A.T.O. și aderarea la Uniunea Europeană. Aspecte semnificative din activitatea diplomatică A îndeplinit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
programe și acorduri de colaborare culturală postbelică cu Franța, Italia, Anglia, Irak, Cuba, respectiv, cu țările socialiste membre ale Tratatului de la Varșovia. Stabilirea de către România, la 31 ianuarie 1967, a relațiilor diplomatice cu Republica Federală a Germaniei a marcat o etapă nouă în relațiile Est Vest. Realizarea acestui demers diplomatic de către conducerea României din acea perioadă a fost quasi-unanim apreciată ca un act diplomatic de curaj și largă deschidere internațională. După Uniunea Sovietică, România era prima țară din Tratatul de la Varșovia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
O.C.O.N.A.), forum de dialog, consultare și cooperare în domeniul politic, militar, economic, științific ș.a. între țările membre N.A.T.O. și majoritatea țărilor foste membre ale Tratatului de la Varșovia (total 16 + 22), evenimente care au însemnat deschiderea unei etape noi în relațiile între România și N.A.T.O. A contribuit la realizarea de contacte permanente, între reprezentanți ai conducerii instituțiilor române de resort și asistenții secretarului general al N.A.T.O., care coordonează principalele programe ale Alianței (politic, planificarea apărării, științific
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a imaginii țării noastre. O notă distinctă în activitatea diplomatică a constituit-o perioada 1986-1989, când a funcționat ca Ministru-consilier la Ambasada României din Costa Rica și celelalte țari centro-americane și caraibiene (Guatemala, El Salvador, Honduras, Republica Dominicană, Haiti, Panama). A fost o etapă deosebit de grea, marcată de incertitudine personală (viza românească pentru câte 1,2,3 luni sau perioade în care nu sosea la timp prelungirea). Întrucât nu a fost trimis, timp de trei ani, diplomatul din M.C.E. a rămas la post, ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
împlinire profesională, într-o activitate atât de intim dedicată națiunii căreia îi aparții și îi datorezi totul, i s-a părut întotdeauna o ambiție meschină, o adevărată impietate! A crezut în șansa de a putea servi onest țara, indiferent de etapele istorice pe care le parcurge, pe un front atât de sensibil și direct implicat în modelarea destinului acesteia. Primii ani în M.A.E. (1968 -1974) A început activitatea în M.A.E. la terminarea Cursului postuniversitar de relații internaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
documentare în țara noastră, în urma căreia a publicat o carte despre România. Un moment important, având influență pozitivă asupra dezvoltării ulterioare a relațiilor româno-suedeze, îl constituie vizita primului-ministru al guvernului Suediei Olof Palme în 1967 în România, deschizând o nouă etapă în relațiile bilaterale. Aceasta a avut loc la inițiativa diplomatului român în urma bunelor relații de colaborare stabilite cu consilierul de presă al primului-ministru suedez. După revenirea în 1967 în Centrala M.A.E., a deținut timp de aproape un an
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu acesta în tranzacțiile comerciale internaționale ale Sudanului). Această problemă a fost abordată și cu prilejul vizitei oficiale în România a președintelui Sudanului, vizită la organizarea căreia Însărcinatul cu afaceri a.i. al României la Khartoum a participat. În cursul ultimei etape a misiunii sale la Copenhaga (1990 1994), a acționat în vederea normalizării relațiilor româno-daneze și a reprezentării diplomatice a Danemarcei la București. În 1991, guvernul danez a numit și trimis la București pe Ambasadorul Helveg Larsen. În 1992 1993, a întreprins
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
indispensabilă vieții oamenilor. Metaforic se spunea: chimia ne îmbracă, chimia zboară, ne tratează de diverse boli, ne oferă hrana cea de toate zilele, sprijină celelalte ramuri industriale prin produsele sale. Chimia este totul. Pentru Nicolae Murgu începea o a două etapă a vieții sale, care s-a întins pe mulți ani, zeci de ani, în domeniul comerțului exterior, al relațiilor externe. Multe din acordurile economice negociate și convenite cu diverse țări poartă și amprenta Nicolae Murgu. Relațiile sale la niveluri înalte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
control intern ......................... 153 2.5.2. Constituirea grupului de lucru pentru implementarea sistemelor de control managerial ............. 164 2.5.3. Responsabilitatea reorganizării sistemului de control managerial ................................................ 168 2.5.4. Elaborarea Registrului riscurilor și a procedurilor operaționale .................................................. .. 174 2.6. Etapele programului de implementare a sistemului de control managerial - studiu de caz ................... 181 2.7. Implementarea controlului intern - o metodologie din buna practică franceză ....................................... 198 2.7.1. Controlul intern al funcțiilor/activităților .................................................. ....................................... 198 2.7.1.1. Pregătirea implementării .................................................. ............................................... 199
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscului .................................................. .................................................. ............................ 217 3.1. Introducere în filozofia riscurilor .................................................. .................................................. .......... 217 3.2. Conceptul de risc .................................................. .................................................. ................................ 221 Guvernanța corporativă 6 3.3. Registrul riscurilor .................................................. .................................................. ............................... 226 3.4. Politica de risc și strategia riscurilor .................................................. .................................................. .... 236 3.5. Procesul gestionării riscurilor .................................................. .................................................. .............. 238 3.6. Etapele procesului de gestionare a riscului .................................................. .......................................... 245 3.6.1. Identificarea riscurilor .................................................. .................................................. ............... 245 3.6.2. Evaluarea riscurilor .................................................. .................................................. ................... 250 3.6.3. Controlul riscurilor........................................ .................................................. ............................... 256 3.6.4. Analiza și raportarea riscurilor .................................................. .................................................. .. 260 3.7. Etapele procesului de gestionare a riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
gestionării riscurilor .................................................. .................................................. .............. 238 3.6. Etapele procesului de gestionare a riscului .................................................. .......................................... 245 3.6.1. Identificarea riscurilor .................................................. .................................................. ............... 245 3.6.2. Evaluarea riscurilor .................................................. .................................................. ................... 250 3.6.3. Controlul riscurilor........................................ .................................................. ............................... 256 3.6.4. Analiza și raportarea riscurilor .................................................. .................................................. .. 260 3.7. Etapele procesului de gestionare a riscurilor - studiu de caz .................................................. ............... 263 3.8. Modelul COSO-ERM .................................................. .................................................. ........................... 267 3.9. Comparație COSO 1992 - COSO 2004 .................................................. ............................................... 277 3.10. Rolul auditului intern în managementul riscurilor........................................ ................................... 288 3.11. Modelul general al managementului riscurilor .................................................. ............................. 291 3
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
control managerial, elaborate de MEF, sub impulsul Comisiei Europene, elemente care reprezintă un „mini Sarbanes-Oxley pentru România”. Totuși, aceste fenomene nedorite s-au mai produs în special din lipsa de performanță a managementului și, în prezent, ne aflăm într-o etapă de perfecționare a principiilor și conceptelor guvernanței corporative, pentru evitarea apariției unor asemenea eșecuri financiare, care afectează în mod special brandul companiei. În ultimele decenii, pe plan internațional, s-au dezvoltat codurile etice de bună practică și un număr tot
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cel mai puțin înțeles și mai rar respectat în cadrul organizațiilor. Într-adevăr, în cele mai multe organizații răspunderea nu este suficient definită și nici nu este clară atât pentru personalul organizației, cât și pentru conducerea acesteia. Asumarea răspunderii presupune parcurgerea mai multor etape, și anume: claritatea soluțiilor și responsabilităților impune cunoașterea foarte bine a responsabilităților privind activitățile, rezultatele și comportamentele; necesitatea de a da socoteală în fața persoanei care ți-a acordat responsabilitate, pentru a fi descărcați de acestea, ceea ce înseamnă rapoarte și răspundere
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fel, modelul guvernanței corporative va fi dezvoltat pentru a mai include un nivel suplimentar al responsabilității, ca rezultat al activității auditului extern, care este reprezentat de componenta D din figura 1.3, ceea ce constituie pilonul 4 al guvernanței. În această etapă, punctul de echilibru constă în stabilirea clară a obiectivelor diferite ale auditului intern și ale auditului extern, respectiv: auditorul extern caută să testeze tranzacțiile relevante ce reprezintă baza declarațiilor financiare; auditorul extern caută că consilieze managementul general asupra existenței unui
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
entității; − responsabilitatea reorganizării propriului sistem de control managerial, care presupune demararea activității prin constituirea grupului de lucru 61, pe baza deciziei managementului, sub forma unei comisii care monitorizează întreaga activitate, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. UCASMFC recomandă parcurgerea mai multor etape în vederea implementării sistemului managerial de control în cadrul entităților publice, după cum urmează. a. Completarea legislației secundare 62 s-a realizat în condițiile noii abordări a conceptului de control intern, în vederea organizării sistemului de management și control intern, ca suport pentru creșterea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
competent. Guvernanța corporativă 162 162 c. Metodologia de implementare a sistemului de control managerial 66 se recomandă să demareze cu o analiză critică și o evaluare a sistemului de control intern existent în cadrul entității publice și apoi să continue cu etapele recomandate de cadrul normativ în vigoare. Responsabilitatea implementării sistemului de control managerial se află în atribuțiile managerului general, care trebuie să parcurgă mai multe etape prin realizarea următoarelor activități: constituirea, prin ordin/decizie a conducătorului entității publice, a grupului de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
evaluare a sistemului de control intern existent în cadrul entității publice și apoi să continue cu etapele recomandate de cadrul normativ în vigoare. Responsabilitatea implementării sistemului de control managerial se află în atribuțiile managerului general, care trebuie să parcurgă mai multe etape prin realizarea următoarelor activități: constituirea, prin ordin/decizie a conducătorului entității publice, a grupului de lucru 67 care va avea sarcina elaborării și implementării noului sistem de control intern al entității. Grupul de lucru se recomandă să fie constituit din
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
managementului de linie. Din aceste considerente se impune analiza critică a stadiului în care se află entitatea în vederea asigurării continuității procesului de implementare a sistemului de control managerial. d. Stadiul actual al implementării sistemului de control managerial Luând în considerare etapele implementării sistemului de management și control intern, marea majoritate a entităților se află în faza de realizare a următorilor pași: cunoașterea propriului sistem de management și control intern de către managementul de linie; înțelegerea instrumentelor de control existente în cadrul entității și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
noului sistem de control managerial și componentele acestuia consideră, în mod greșit, că atribuțiile privind implementarea acestuia revin, în totalitate, compartimentului financiar contabilitate. În vederea asigurării realizării sistematice a programului grupului de lucru, se impune ca acesta să cuprindă mai multe etape, și anume: autoevaluarea membrilor grupului de lucru, pentru a stabili nivelul de cunoaștere a prevederilor cadrului normativ în domeniu 70; elaborarea de către membrii grupului de lucru a chestionarelor de control intern pentru fiecare standard de control intern și formularea propriilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fie onest și corect pentru stabilirea punctelor slabe și a măsurilor corective necesare; identificarea riscurilor activităților și operațiilor în vederea stabilirii activităților de control adecvate, care vor rămâne sau care se impun a se implementa; analiza și concentrarea rezultatelor din celelalte etape în vederea stabilirii în continuare a măsurilor care să asigure implementarea sistemului de management și control intern. Auditorul intern nu poate face parte din grupul de lucru, întrucât este o persoană care trebuie să monitorizeze activitatea acestuia și să sprijine managementul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
îl reprezintă reglementările în domeniu 74, armonizate și acceptate de CE. Procesul de elaborare este în responsabilitatea managementului general, care trebuie să angreneze tot personalul entității, inclusiv managementul de linie, acesta fiind implicat direct în realizarea acestor activități, prin parcurgerea următoarelor etape: a. etapa de pregătire debutează cu revederea obiectivelor generale ale entității și definirea obiectivelor specifice, ca obiective SMART, care se structurează pe activități cărora li se atașează indicatori de rezultat sau de performanță pentru evaluarea finalității activităților. 73 Obiectivele SMART
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
reglementările în domeniu 74, armonizate și acceptate de CE. Procesul de elaborare este în responsabilitatea managementului general, care trebuie să angreneze tot personalul entității, inclusiv managementul de linie, acesta fiind implicat direct în realizarea acestor activități, prin parcurgerea următoarelor etape: a. etapa de pregătire debutează cu revederea obiectivelor generale ale entității și definirea obiectivelor specifice, ca obiective SMART, care se structurează pe activități cărora li se atașează indicatori de rezultat sau de performanță pentru evaluarea finalității activităților. 73 Obiectivele SMART sunt cele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]